3,478 matches
-
altminteri lipsită de apariția efectivă a vreunei fantome? Iată de ce s-ar cuveni poate să abordăm problema prezenței și a întoarcerii morților printre pământeni, în tragedia greacă, fără a ne limita la apariția efectivă a eidolon-ului lor pe scenă, apariție venită să dialogheze nemijlocit cu cei vii. Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilortc "Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilor" În procesul de invocare/evocare, răspunsul dat de cel dispărut nu este doar apariția efectivă a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
căci iată-l întors îndărăt în lumea deșartă numele și-l rosti e drept dar chipu-i nevăzut rămâne. Tsunemasa nu s-a săturat încă de viață, de palatul în care trăise. Firește, nu e decât o umbră: ca duh venit-am încoace nălucă dintr-un vis venit-am încoace dar în fața evanescenței unei forme gata să se destrame în orice clipă, waki nu are cum să nu constate: Minune mare! Duhul lui Tsunemasa a dispărut, numai glasul i-a rămas
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
deșartă numele și-l rosti e drept dar chipu-i nevăzut rămâne. Tsunemasa nu s-a săturat încă de viață, de palatul în care trăise. Firește, nu e decât o umbră: ca duh venit-am încoace nălucă dintr-un vis venit-am încoace dar în fața evanescenței unei forme gata să se destrame în orice clipă, waki nu are cum să nu constate: Minune mare! Duhul lui Tsunemasa a dispărut, numai glasul i-a rămas și, vai, îmi răspunde! astfel încât problema iluziei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
apariția în fața lui Brutus, îngrozindu-l. Tot așa cum fantoma bătrânului Hamlet, ivită în toiul nopții, va fi și ea, așa cum am văzut, înconjurată de ecourile teribilelor nopți ale istoriei antice, o istorie apăsată de întunecatele prevestiri ale reîntoarcerii regilor morți veniți să ceară dreptate, o istorie în care, în absența fantomelor răzbunătoare, răzbunătorii devin ei înșiși purtători de fantome. Chiar și atunci când istoria are de-a face cu veritabile fantome, ca în Macbeth, autenticitatea acestora include întotdeauna un dram de incertitudine
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este perceput ca o fantomă care se întoarce: „Cu hainele astea era îmbrăcat când s-a scufundat în vârtejul unde și-a aflat mormântul. Dacă stafiile pot să capete o formă și să îmbrace un veșmânt, atunci e o stafie venită să bage groaza în noi”. S-ar putea crede că scena recunoașterii va înlătura cu totul această ipoteză. În realitate, ceea ce face ca sora și fratele să se recunoască între ei - ca dubluri fără îndoială vii - este semnul tatălui lor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iar cuvintele ce le desemnează nu mai păstrează decât palida lor licărire. Cât de exact mai poate fi astăzi cuvântul ceremonial, exceptând ceea ce a mai rămas în el din ideea de rigoare, de ordine și de putere lumească? De fantomele venite să răzbune un sânge vărsat mișelește, prezente în tragedia greacă sau shakespeariană, teatrul lui Genet își amintește vag, și recunoaște asta. Totuși „palida licărire” a acestor amintiri este singura care, aureolând arhitectura pur verbală a unui asemenea tip de teatru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în mod exagerat pentru o serie de greșeli comise în trecutul lor, — în general minore, sau în legătură cu care nu sunt în realitate vinovați, — astfel de persoane cer insistent să li se aplice pedeapsa cuvenită, iar atunci când apreciază că puniția / pedeapsa venită din partea celor din jur nu este suficient de aspră, recurg la suicid. O formă interesantă de autofrustrare întâlnim și la ipohondrici, care sunt într-atât de intens preocupați de buna funcționare a organismului lor, încât se cred cuprinși de o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la crearea unui astfel de aparat 4. Ura de clasă a fost principiul suprem al acțiunii regimului comunist În Întregul lui și al fiecărui segment instituțional În parte. Totul, În epocă, era subordonat ideii luptei de clasă. Recunoașterea acestei realități, venită mai târziu (1968) și din partea succesorului celui citat (Alexandru Drăghici), era astfel exprimată: „Lenin spunea că lupta de clasă este sângeroasă și nesângeroasă, că dictatura proletariatului este o luptă pe viață și pe moarte cu clasele stăpânitoare. Să nu credeți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și șvabii (în Transilvania și Banat); turcii și grecii (în Țara Românească și Moldova); ucrainenii (în Moldova). Începând cu secolul al XIV-lea, pe acest teritoriu s-au stabilit romii, iar din secolul al XVI-lea, evreii (atestați pe la 1600, veniți aici, masiv, după ce au fost alungați din Galiția). Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a avut loc un proces de orientare a culturii române spre Occident și de relatinizare a limbii, sub influența limbii franceze și italiene
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oră; ore; de multe ori; oricare; oricînd; oricine; orișice; părinte; picioare; plec; plimbare; pot; pregătit; pronume; respect; rîd; școală; seara; sex; sîmbătă; super; suprem; fără timp; la timp; tîrziu; tot; totul; trebuie; trece; tristețe; troleibuz; uneori; urgență; uzat; vacanță; valabilitate; veniți; veselie; veșnicii; o viață; viitor; vînt; vrea; vreau; vrednic; vrei; vreme; în orice vreme; toată vremea; vreodată; whenever; toată ziua; zîmbet (1); 784/180/47/133/0 oriunde: peste tot (175); oricînd (124); pretutindeni (62); aici (24); loc (22); lume
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plic; pofti; de pomană; premii; primi; principali; pui; punctual; rapid; răsfăț; răsplată; recepta; a recepționa; a recompensa; recunoștință; a refuza; repaus; repede; reuși; rezultate; sfat; singuri; sms; soluție; sosiți; surprins; taină; mă uit; ultima; unic; unici; uși deschise; ușor; venit; veniți; veselie; o veste bună; victorie; visa; a vrea; tot ce vrei; zîmbet(1); 769/227/72/155/0 prinde: minge (37); apucă (36); pește (30); mingea (28); ține (25); apuca (24); ia (20); agață (17); lua (15); aruncă (12); scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca un nou mod de viață. Considerăm că este un avantaj care decurge din cele prezentate anterior și că ar fi o nesăbuință să nu profiți de el; ERP facilitează comunicarea și colaborarea interorganizațională. Nu surprinde pe nimeni această aserțiune, venită fire sc în continuarea celei de mai sus. Într adevăr, materializarea ei depinde exclusiv de stra tegia fiecărei organizații, cert este că ERP se constituie în temelia unui demers i nterorganizațional sau scheletul pe care se pot grefa ușor componentele
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
manager nu poate dezvălui subordonaților lucrurile pe care le știe despre planurile firmei. De exemplu, ofertele salariale pentru atragerea de noi angajați nu sunt dezvăluite angajaților anteriori, care s-ar putea să nu câștige cu mult mai mult decât noii veniți. Însă este mai bine să fii cinstit și să recunoști: „Nu pot să îți spun”, decât să pretinzi că nu știi. Deși nimeni nu a încercat să estimeze cu precizie numărul incidentelor de agresiune verbală de la locul de muncă, bazate
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
spus; iar singura cauză care face un mușchi să se scurteze și opusul său să se lungească nu este alta decât că spre ei vin din creier ceva mai multe spirite decât spre celălalt. Nu vrem să spunem că spiritele venite direct de la creier sunt suficiente să miște acești mușchi, dar le determină celelalte spirite, aflate deja În cei doi mușchi, să iasă toate dintr-unul din ei și să treacă În celălalt, drept urmare, cel din care ies șspiriteleț devine mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
posibilitățile formative ale instituției de „asistență socială” a fost astfel exprimată de profesorul Ștefan Bârsănescu (1936), acum mai bine de jumătate de secol: „Întemeierea pedagogiei sociale ca teorie a asistenței educative, prestată prin instituțiile sociale și de stat, e bine venită, deoarece ea va asigura o desfășurare sistematică și competentă a unei activități, care se impune tot mai mult societății contemporane”. Desigur, întrebarea care se poate pune astăzi este următoarea: și-a onorat pedagogia socială proiectele asumate, și-a pus în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sfaturi în momente hotărâtoare ale vieții sau pentru a ne schimba strategia de dezvoltare personală. Consilierea ar trebui să conțină și recomandări privind nevoia unei noi motivări (automotivația) pentru dezvoltarea profesională și personală. Orice experiență care îmbogățește performanța este bine venită, chiar dacă nu se încadrează în standardele obișnuite. Dar rămâne „responsabilitatea sectorului public de a stabili un minimum garantat de standarde de calitate și de a defini dreptul la beneficii garantate”. 6. Mesajul-cheie nr. 6: să apropiem mai mult învățarea de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că compatrioții noștri nu sunt demni de limba ce-o vorbesc. Ea le este, într-adevăr, infinit superioară” (23 martie 1982 Ă 566). Totuși, și poporul primește din când în când favoarea sa Ă și asta chiar în legătură cu Heidegger. Favoare venită însă numai din descumpănire. Iată: „În momentul în care Heidegger este târât prin noroi peste tot în Occident, în România se vând 42.000 de exemplare dintr-o carte a lui! Povestesc asta peste tot și nimeni nu vrea să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu mașina noastră. Și asta mîine. Mina: Dar ce Dumnezeu... Cine ți-a spus? Vera: Un băiat din sat i-a spus lui Ștefan. Unul care lucrează la el pe șantier. (sună telefonul) Mina: (la telefon) Da, da, e aici.... Bine, veniți amîndoi? Ilie era. E cu Ștefan. Voiau să știe dacă ești aici. Vin încoace împreună. (după o pauză) Înseamnă că dacă mergem mîine, mergem fără Ilie. El nu poate lipsi de la servici. Vera: Ei, nu poate! Pe naiba nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o tăcere în care gîndurile apar și dispar ca fulgerele pe cer, din toată această zvîrcoleală lăuntrică rămînînd numai privirile fiecăruia spre fiecare; în această clipă, intră bunica; ca de obicei, aduce ceva la masă; dînd cu ochii de noii veniți și de încordarea tuturor, îi examinează pe fiecare din vecini, înțelege bine situația și, împotriva ei, își adaptează comportamentul) Bunica: Vasăzică iaca și musafirii! Bravo! (către vecini) Ei credeau că i-ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ușă intră delegatul) Delegatul: (e același delegat din aparițiile anterioare; înaintează pînă în centrul încăperii, privind pe fiecare membru al familiei) Am venit ca urmare a sesizării pe care ați făcut-o. Mihai: (plin de speranță) Foarte bine! Din partea cui veniți? Delegatul: Eu, ca să zic așa, sînt trimisul special... Val: (derutat) Dar nu sînteți delegatul... Nu cu dumneavoastră m-am întîlnit... n-am fost împreună... berea... votca... la comitet... Delegatul: Nu, cred că mă confundați... Maria: (și ea grozav de contrariată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu multă precauție formează un număr de telefon) Alo... (în șoaptă) eu sînt... da' vorbește încet... și eu... da... 12. TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava* (O pompă de benzină; o bară metalică susținută de doi piloni; Ea 1, deja venită, se plimbă calm, privește pompa, apasă pe o manetă care provoacă zgomote ruginite; apare El 1, care are o pălărie pe cap, ochelari negri, sub braț are un pachet; Ea 1 are intenția de a-l întîmpina, dar el lunecă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și veți avea surprize. (pauză în care înțelege că i-a prins; mergînd de la unul la altul) În fond, voi aveți nevoie de o schimbare. De o schimbare a stilului, a ritmului de viață, a ambianței....! Orice primenire e bine venită... o mobilă nouă... o perdea... o haină... un covor... care, oricît ar părea de neînsemnate, au rostul lor, reface, consolidează. Credeți-mă! (cei doi l-au ascultat țintuiți, fascinați parcă; se privesc unul pe altul, adevărul la care ajunseseră pare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la Rai e lung, peste mări și peste munți, fiind acoperit cu spini, iar drumul la Iad ("aridnic") este neted, având "poduri" peste mări.246 Pe-trecerea din această lume este posibilă prin împărtășirea din cuvântul originar, transfigurat în arhetipuri: "Veniți frați și surioare / Și-mi puneți flori la picioare. / Veniți frați și verișori / Și mă-mpodobiți cu flori. / Veniți ai mei veri și frați / Și cu lacrămi mă scăldați. / Și-mi stropiți fața cu apă, / Că de luni mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
neted, având "poduri" peste mări.246 Pe-trecerea din această lume este posibilă prin împărtășirea din cuvântul originar, transfigurat în arhetipuri: "Veniți frați și surioare / Și-mi puneți flori la picioare. / Veniți frați și verișori / Și mă-mpodobiți cu flori. / Veniți ai mei veri și frați / Și cu lacrămi mă scăldați. / Și-mi stropiți fața cu apă, / Că de luni mă duc la groapă, / Și-mi stropiți fața cu vin, / Că mă duc la loc străin / Și-napoi n-am să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De la strat de lămâiță, / De la fete din uliță; / De la strat cu busuioc, / De la feciorii din joc. Ia-ți, mireasă, ziua bună, / De la soare, de la lună, / De la maica ta cea bună; / De la soare, de la nori, / De la cele mici surori. / Veniți, frați, veniți, surori, / Să mă-mpodobiți cu flori!"134 II.3.2. RELAȚIA OM-COSMOS Domesticind forțele naturii, care devin părtașe la ceremonialul trăirilor originare, omul tradițional își asumă un destin cosmic. Odată trezite la viață proprie, universaliile ontologice reconstruiesc omul tradițional din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]