3,744 matches
-
nu restaurează funcția ventriculară. Unii pacienți cu zone mari de akinezie și dilatare globală la care se practică reconstrucția ventriculară dezvoltă regurgitare mitrală recurentă și HTP la distanță, postoperator tardiv. Mecanismul fiziopatologiceste incert: pe de o parte, procesul de remodelare ventriculară nu poate fi întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate fi incriminată disfuncția diastolică, cu atât mai mult cu cât prin folosirea balonului intraventricular și a practicării anuloplastiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
la pacienții cu cardiomiopatie dilatativă idiopatică, boala Chagas și cardiomiopatie valvulară (tehnică publicată în 1994 de Randos Batista). Ideea lui Batista se bazează pe legea lui Laplace , unde stresul parietal este dependent de diametrul VS (14). Pe cordul normal, masa ventriculară este proporțională cu raza (R), creșterea în diametru a VS necesitând creșterea masei musculare în vederea păstrării funcției VS. Ventriculectomia parțială stângă încearcă refacerea diametrului VS prin excizia unei porțiuni din peretele lateral, de obicei între mușchii papilari, uneori cu secțiunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
care se plasează chirurgical în cursul intervenției de plastie mitrală sau BAC. Fabricat dintr-un material flexibil, acest sistem oferă complianța necesară activității normale a cordului, limitând hipertrofia excesivă. Rezultatele sistemului Accorn sunt favorabile pentru moment, stopând procesul de remodelare ventriculară și dilatare cardiacă, fără a fi raportate creșterea mortalității și morbidității legate de implantare postoperator tardiv (15). Myosplint tentează remodelarea VS, fără înlăturarea miocardului viabil. Myosplint este imaginat în vederea schimbării geometriei VS, scăderii stresului parietal și ameliorării hemodinamicii cardiace. De
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
din peretele lateral al VS prin septul posterior. Ulterior, splinturile sunt strânse pentru a crea o formă bilobulară. Rezultatele pe termen lung în privința tratamentului chirurgical cu Myosplint sunt în curs de evaluare (16). 28.3.3.2. Dispozitive de asistare ventriculară Dispozitivele de asistare ventriculară constituie o opțiune viabilă ce îmbunătățește considerabil durata de viață (17) (tabelul 28.3). În IC severă refractară, transplantul cardiac este intervenția electivă, din ce în ce mai mulți pacienți aparținând vârstei a treia fiind candidați posibili ai chirurgiei de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
VS prin septul posterior. Ulterior, splinturile sunt strânse pentru a crea o formă bilobulară. Rezultatele pe termen lung în privința tratamentului chirurgical cu Myosplint sunt în curs de evaluare (16). 28.3.3.2. Dispozitive de asistare ventriculară Dispozitivele de asistare ventriculară constituie o opțiune viabilă ce îmbunătățește considerabil durata de viață (17) (tabelul 28.3). În IC severă refractară, transplantul cardiac este intervenția electivă, din ce în ce mai mulți pacienți aparținând vârstei a treia fiind candidați posibili ai chirurgiei de transplant. 28.3.3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cardiac este intervenția electivă, din ce în ce mai mulți pacienți aparținând vârstei a treia fiind candidați posibili ai chirurgiei de transplant. 28.3.3.3. Transplantul de celule Un concept nou în tratamentul IC terminale îl constituie utilizarea celulelor stem pentru ameliorarea funcției ventriculare. Transplantul de celule se bazează pe teoria conform căreia celulele stem se pot diferenția în celule miocardice și celule endoteliale, înlocuind miocardul insuficient. În prezent sunt studiate mai multe tipuri de celule folosite ca tratament adjuvant în chirurgia cardiacă (18
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
transplantului ortotopic. Managementul perioperator al pacientului transplantat cardiac este similar celui din alte intervenții pe cord deschis. Tehnica clasică biatrială determină o disproporție a geometriei normale a atriului stâng (AS), creșterea neconcordantă a dimensiunilor AS, scăderea contribuției atriale la umplerea ventriculară, disfuncție VD, regurgitare tricuspidiană și disfuncție de nod sinusal. Cele mai multe centre de transplant cardiac au renunțat la tehnica clasică în favoarea tehnicii bicave care, deși necesită un timp de ischemie mai lung, prezervă dimensiunea AD, cu incidență scăzută a tahiaritmiilor supraventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
28.5). Mortalitatea perioperatorie asociată transplantului cardiac a scăzut până la 3-5%. O ameliorare a medicației imunosupresive și a urmăririi postoperatorii mai intense (ECG intramiocardic prin tehnologie pacemaker) pot îmbunătăți rezultatele transplantului cardiac (22). 28.3.3.5. Evoluția postoperatorie Funcția ventriculară constituie cel mai important factor predictiv al recuperării postoperatorii. Restabilirea funcției ventriculare se face prin metode terapeutice și de recuperare specifice terapiilor cardiace. Cele mai multe studii demonstrează creșterea FEVS cu 8 10% după revascularizarea chirurgicală, cu ameliorare clinică și prognostică semnificativă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ameliorare a medicației imunosupresive și a urmăririi postoperatorii mai intense (ECG intramiocardic prin tehnologie pacemaker) pot îmbunătăți rezultatele transplantului cardiac (22). 28.3.3.5. Evoluția postoperatorie Funcția ventriculară constituie cel mai important factor predictiv al recuperării postoperatorii. Restabilirea funcției ventriculare se face prin metode terapeutice și de recuperare specifice terapiilor cardiace. Cele mai multe studii demonstrează creșterea FEVS cu 8 10% după revascularizarea chirurgicală, cu ameliorare clinică și prognostică semnificativă. Dacă zona de miocard viabil lipsește sau este foarte redusă, volumul VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cardiace. Cele mai multe studii demonstrează creșterea FEVS cu 8 10% după revascularizarea chirurgicală, cu ameliorare clinică și prognostică semnificativă. Dacă zona de miocard viabil lipsește sau este foarte redusă, volumul VS continuă să crească după BAC datorită continuării procesului de remodelare ventriculară. Un aspect important care influențează prognosticul îl reprezintă dilatarea majoră a VS preoperator. Chiar dacă există o zonă importantă de miocard viabil, dar VS este sever dilatat (volumul telesistolic depășește 130 ml), ameliorarea funcției sistolice a VS după revascularizare chirurgicală va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
calității vieții evaluate prin Minnesota Living With Heart Failure Questionnaire (diferența medie: -5,8 puncte; interval de confidență 95%: între -9,2 și -2,4). Analiza statistică a arătat că aceste efecte benefice sunt independente de sex, vârstă, gradul disfuncției ventriculare, tipul reabilitării (doar exercițiu fizic sau programe com plexe), intensitatea exercițiului fizic sau perioada de urmărire. Concluziile meta analizei au fost că reabilitarea fizică în IC nu modifică riscul mortalității globale pe termen scurt (până la 12 luni), dar reduce riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
peptidul natriuretic atrial) sunt utili, dar folosirea lor este limitată, dificilă, consumatoare de timp și resurse. Totuși o serie de teste simple, cum ar fi natremia, capacitatea de efort, gradul de dilatare al ventriculului stâng (VS), fracția de ejecție (FE) ventriculară stângă evaluată radioizotopic oferă informații prognostice. Hiponatremia, invers proporțională cu nivelul reninei, are valoare predictivă peiorativă. Într-un studiu efectuat pe bolnavi cu IC cronică, clasa NYHA IV (14), media supraviețuirii celor cu Na+ plasmatic < 137 mEq/l (înainte de terapia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
infarctului miocardic (IM). Datele care există până în acest moment sugerează că afectarea balanței dintre necesarul și oferta de oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii arteriale (TA) secundar stresului chirurgical, ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică, mai pronunțată la pacienții cu boală coronariană, care sunt în general vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
relaxării la stimuli normali. Aceasta poate conduce la creșterea cronică a TA sistolice și eventual la dilatarea aortei. Creșterea impedanței aortice poate determina hipertrofie ventri culară stângă, care crește consumul miocardic de oxigen și predispune la apariția ischemiei. Scăderea complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant. Prevalența FA la populația vârstnică a fost estimată la 5% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
47.4.3. Aritmiile În perioada perioperatorie, aritmiile apar la aproximativ 70% dintre bolnavii care au primit anestezie generală (27). Cele mai frecvente aritmii apărute perioperator sunt cele supraven triculare (28). În cazul FA perioperatorii, scopul tratamentului este controlul frecvenței ventriculare, betablocantele și blocantele non-dihidropiridinice ale canalelor de calciu fiind drogurile de elecție (29). Nu există date care să sugereze că apariția perioperatorie a aritmiei extrasistolice ventriculare sau a tahicardiei ventriculare nesusținute izolate se asociază cu un prognostic mai prost. Tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
sunt cele supraven triculare (28). În cazul FA perioperatorii, scopul tratamentului este controlul frecvenței ventriculare, betablocantele și blocantele non-dihidropiridinice ale canalelor de calciu fiind drogurile de elecție (29). Nu există date care să sugereze că apariția perioperatorie a aritmiei extrasistolice ventriculare sau a tahicardiei ventriculare nesusținute izolate se asociază cu un prognostic mai prost. Tratamentul acestor aritmii ventriculare apărute perioperator este similar cu al celor apărute în afara contextului chirurgical. 47.4.4. Hipertensiunea arterială HTA nu este considerată un factor independent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
28). În cazul FA perioperatorii, scopul tratamentului este controlul frecvenței ventriculare, betablocantele și blocantele non-dihidropiridinice ale canalelor de calciu fiind drogurile de elecție (29). Nu există date care să sugereze că apariția perioperatorie a aritmiei extrasistolice ventriculare sau a tahicardiei ventriculare nesusținute izolate se asociază cu un prognostic mai prost. Tratamentul acestor aritmii ventriculare apărute perioperator este similar cu al celor apărute în afara contextului chirurgical. 47.4.4. Hipertensiunea arterială HTA nu este considerată un factor independent de risc pentru apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
blocantele non-dihidropiridinice ale canalelor de calciu fiind drogurile de elecție (29). Nu există date care să sugereze că apariția perioperatorie a aritmiei extrasistolice ventriculare sau a tahicardiei ventriculare nesusținute izolate se asociază cu un prognostic mai prost. Tratamentul acestor aritmii ventriculare apărute perioperator este similar cu al celor apărute în afara contextului chirurgical. 47.4.4. Hipertensiunea arterială HTA nu este considerată un factor independent de risc pentru apariția complicațiilor cardio vasculare în chirurgia non-cardiacă. Nu există date despre superioritatea uneia dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
durere anginoasă, respectiv apariția durerii la echivalențe de efort fizic, sau dispneea ca unică manifestare a ischemiei miocardice (prin percepție alterată a durerii). Deși este dificil de stabilit un profil clinic al vârstnicului cu FA, trialul AFFIRM consideră că frecvența ventriculară rapidă, episoadele diurne și de scurtă durată, sexul feminin, prezența bolii coronariene, a disfuncției ventriculare/IC, tratamentul mai agresiv, recurențele numeroase, sunt parametri însoțiți mai frecvent de simptome (52). Caracterul nespecific al simptomatologiei la vârstnici motivează, așa cum s-a arătat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
a ischemiei miocardice (prin percepție alterată a durerii). Deși este dificil de stabilit un profil clinic al vârstnicului cu FA, trialul AFFIRM consideră că frecvența ventriculară rapidă, episoadele diurne și de scurtă durată, sexul feminin, prezența bolii coronariene, a disfuncției ventriculare/IC, tratamentul mai agresiv, recurențele numeroase, sunt parametri însoțiți mai frecvent de simptome (52). Caracterul nespecific al simptomatologiei la vârstnici motivează, așa cum s-a arătat, importanța screening-ului. Furber și colaboratorii săi raportează că 30% din pacienții peste 65 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
să parcurgă următoarele probleme (58): care este durata FA? cum percepe pacientul simptomele? ‒ există o cauză corectabilă?există boală structurală cardiacă?care este strategia optimă de reducere a riscului de AVC?care este strategia optimă - controlul ritmului sau al frecvenței ventriculare? Strategia este în esență similară cu cea generală la un pacient cu FA, dar particulare sunt răspunsurile și mai ales modul în care le obținem. Scopul final este managementul terapeutic adecvat și adaptat simptomatologiei (scorul EHRA), gradului de activitate fizică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
a urechiușei poate fi luată în discuție la pacientul care este adresat bypass-ul aortocoronarian (62,89). Procedura intervențională este de preferat în celelalte situații, dat fiind riscul operator crescut la vârst nicii cu comorbidități. Controlul ritmului versus controlul frecvenței ventriculare Demonstrarea superiorității uneia dintre cele două strategii este o problmeă larg dezbătută, iar pentru vârstnici informațiile provin doar din analize de subgrup, din trialuri randomizate sau meta-analize (94,95). În ansamblu, concluzia este că strategia de control a frecvenței ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ventriculare Demonstrarea superiorității uneia dintre cele două strategii este o problmeă larg dezbătută, iar pentru vârstnici informațiile provin doar din analize de subgrup, din trialuri randomizate sau meta-analize (94,95). În ansamblu, concluzia este că strategia de control a frecvenței ventriculare nu este inferioară controlului ritmului. Trialurile AFFIRM (Atrial Fibrillation Follow-up Investigation of Rhythm Management (96) și RACE (Rate Control versus Electrical cardioversion) (97) prezintă interes deoarece includ pacienți vârstnici asimpto maticisau cu simptome minime și fără alți factori de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
STAF (cit. de 1), nu raportează nici o diferență între strategii la aprecierea calității vieții. Cert este că strategia de control al ritmului nu este superioară în prevenția AVC și indiferent de strategie este necesară continuarea anticoa gulării (98). Controlul frecvenței ventriculare este recomandat de ghiduri ca strategie inițială la vârstnicii cu simptome minore (clasa I EHRA) pentru prevenția cardiomiopatiei tahiaritmice (1) . Se poate realiza cu betablocante, blocante de canale de calciu non -dihidropiridinice, iar digoxinul este drogul de a doua alegere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]