3,381 matches
-
cu sos de usturoi cu roșii zdrobite, mărar și tarhon tocat fin, precum și ulei de măsline. Se zdrobește usturoiul bine cu sare, se adaugă ulei și se face ca o maioneză, după care adăugăm două roșii zdrobite fără pieliță și verdeața. ȘNIȚEL PANÉ DIN LIMBĂ DE VIȚEL ȘI PORC Limba se fierbe, apoi se curăță de pieliță. Când s-a răcit, se taie felii subțiri care se condimentează, apoi se dau prin făină de grâu și prin maia, făcută din trei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață; într-un cuvânt să reproducă ca printr-un farmec magnetic via imagine a splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amprenta, suflul, urma. 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui atracția pentru un câmp semantic omogen: umbra, verdeața, parfumul, mirosul, coloritul, rumeneala fac parte dintr-o clasă a aparențelor. E evident că Odobescu nu vizează o "viață" în sensul biografiilor exemplare care abundă în narațiunile istorice: viața marilor conducători, individualizată de fapte și conduite memorabile și transformată în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o constatăm în relatările arheologice ale lui Bolliac, de a convoca două figuri paralele, unele care evocă duritatea materiei care înfruntă secolele, cealaltă care ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a acestei imaginații care vorbește în același timp despre materie și despre ruina sa. Scriitorul vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile unei prezențe pe punctul de a se evapora. Cuvântul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
169. 109 Ibidem, p. 160. În epocă, era o figură folosită frecvent pentru a evoca originalitatea estetică. O găsim la Aron Densușianu: "O literatură ce nu crește din propriul său pământ, ce nu are, ca să mă servesc d-o figură, verdeața, mirosul, sucul și sapoarea sau buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau Zorleni, oriunde locul de promenadă devenea prielnic. Adesea, conacul ori castelul realizat nu se situa pe un loc gol, ci cu arhitecți și peisagiști aduși chiar din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de aceeași categorie, păsări, chiar și păuni, care făceau deliciul privitorilor. Erau organizate și adevărate ștranduri în care domnițele aveau locuri de privilegiu. Boierii, ca și domnitorii odinioară, știau să se bucure
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
concentrare opusă "disipării" lumii: pompoasele apartamente din oraș sunt prea pompoase în mai multe sensuri pentru ca aceste plăceri să ne rătăcească în ele aproape întotdeauna"249. Astfel, în interior spațiul se divizează, îngustându-se: ca și grădina în compartimente de verdeață, bolți, grote, boschete, intimitatea domestică se fărâmițează în cabinete, budoar, mici ascunzișuri, nișe, alcov, colțuri, toaletă, dulap, pat, în fine, în care se poate desfășura un întreg ansamblul de mișcări. Reducerea spațiilor corespunde unei tendințe constante de a reduce distanța
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici"377*, imagini ale unei îngrijiri care fac locul plăcut. Împrejurimile sunt primitoare cu livada de pomi roditori, cu grădina cu straturi de flori, bolta de verdeață cu leagăne pentru stat la răcoare și un teren pentru jocul cu maiul practicat ca divertisment. Este un loc de pace și securitate, de bogăție și armonie ("pe pervazul ferestrelor, la toate caturile, în ghivece de lut vopsit" se găsesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înțelenite unde nu viețuiesc decât fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin dogorâtor, pământul mai prietenos prin verdeața lui, firea dobitoacelor mai blândă. Mai departe dădură de seminții, orașe și cetăți care făceau neîncetat negoț pe mare și pe uscat, nu numai cu vecinii lor, dar și cu neamurile mai depărtate".Utopia, Editura Mondero, București, 1998, p. 19
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
munte, în județul Harghita" - a visat, așadar, că doamna deputat Mona Muscă era șefă de ocol silvic în satul Hodoșa din județul respectiv, că avea o mulțime de slujitori-corhănitori care transformau mii de metri cubi de păduri în locuri cu verdeață și cu cioturi rânjind sfidătoare către uluirea și scrâșnirea de dinți a localnicilor. -O nebuneală întreagă, mi-a zis el speriat - oare ce dracu să însemne ? -Nimic, i-am zis. Stai liniștit - e din cauza caniculei și rarefierii ozonului, coroborate și
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
ales de culorile și imaginile de pe acestea. Așa se explică termeni de prin 1930 precum țărăncuță sau barbișon ori, prin 1970-1980, desemnarea bancnotei de o sută de lei ca bălcescu, albastră sau foaie. Dolarii sînt încă, prin excelență, verzi, verzișori, verdeață, salate, zarzavat etc. Pe la 1860, monedele de aur erau numite ochișori sau ochi de vulpe, cele de argint albișori sau albitură. Evident, asemenea denumiri presupun o perioadă destul de lungă de stabilitate monetară: reprezentările și culorile din vreme de inflație n-
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
Dumitru Hurubă Înaintăm spre anotimpul policromiilor superbe. Televiziunile își fac datoria, prompt și conștiincios, arătându-ne cum, ici-colo, prin verdeața arborilor, începe să apară câte o frunză galben-arămie, culoare coincidentă cu ruginiul conductelor sparte care urmează să fie înlocuite, dar numai după ce vor începe ploile mocănești; aproape concomitent apar și primele junghiulețe lombargiene însoțite solidar de discrete și prietenoase înțepeniri
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
ceva ca un lapte străvechi" ( Un pasaj în albastru). Măreția cosmică însăși, fetiș al seriei poetice precedente, șaizeciste, apare depunctată expresiv, jupuită de retorismul redundant, limitată la constatările resignate: "Acum deasupra caselor încep să zornăie salcîmii/ într-un loc de verdeață/ atîta praf atîta melancolie/ pentru un bătrîn care se-ntoarce din piatra albă/ și renunță/ apoi în zgomotul de ronțăieli de capre cocoțate pe coasta/ galbenă sub cerul tîrîndu-se cu cele o sută de burți de cîini/ prin aurul moale
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
proaspăt căsătorite/ savoarea mării și pămîntului/ pentru că în farfuria ta/ să cunoști cerul". Cerul? Eu? Tocmai, în fiecare lucru evident, în fiecare colț al lumii, se află cerul, minunatul și mărețul, infinitul. De la lucrul cel mai concret ( țiparul mării și verdețurile pămîntului) Neruda trece la ceea ce este mai departe, la transcendență ( la cer). Așa cum s-a spus în alt mod, fiecare lucru conține în sine întreg universul. Întreg? Da, întreg. Acesta este un mister, cuvînt de origine greacă ce înseamnă secret
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
muzeu, ca Prado și Uffizzi, atunci s-ar putea ca... Deși, nu se știe niciodată... Dar iată... O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă, la țară. Unealta, extrem de modernă și rusticitatea personajului ce o mânuie, trădează contradicția fundamentală a Maicei Rusii
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
de fabricație) Produse ambalate sau în vrac, care pot 1.2.Produse proaspete de │Mere, 1.3.Produse proaspete de │Varză, 2. Leguminoase Nuci 3. Plante aromate proaspete │Pătrunjel Alimente procesate 4. Produse alimentare secundare de origine vegetală, fructe, legume, │ │ verdețuri uscate, produse cerealiere măcinate │ │ Produse derivate de origine vegetală, ceai, plante pentru ceai, uleiuri │ │ vegetale, sucuri și produse diverse, de exemplu măsline prelucrate și │ │ melasă de citrice │ │ Alimente de origine vegetală fabricate (un singur ingredient), cu sau fără│ │ agenți de
ORDIN nr. 1.048 din 12 decembrie 2003 privind aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154519_a_155848]
-
LEGUME RĂDACINOASE Produsul întreg după CU TUBERCULI (ÎI) LEGUME BULBOASE Usturoi │Ceapă (uscată), ceapă Ceapă de primăvară │produsul întreg, după (III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee Produsul întreg după Tomate îndepărtarea Vinete Altele (a) brasicacee fructoase Conopida și broccoli: Conopida (e) Verdețuri Asmățui Arpagic Frunze de pătrunjel Frunze de țelină Altele (VI) PĂSTĂIOASE Fasole (cu păstăi) Mazăre (cu păstăi) │dacă acestea sunt Mazăre (fără păstăi) │destinate consumului Altele (VIII) CIUPERCI Ciuperci sălbatice 3. Semințe de leguminoase Fasole Semințe de în │Semințele întregi
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]
-
hrișca, porumb, mei, ovăz, orez, secara, sorg, triticale, grâu, alte cereale. nuci (I) CITRICE (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (I)LEGUME RĂDACINOASE (III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (e) Verdețuri (VI) PĂSTĂIOASE (proaspete) 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (I) CITRICE (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (I) LEGUME RĂDACINOASE ȘI (III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee (IV
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]
-
proaspete) 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (I) CITRICE (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (I) LEGUME RĂDACINOASE ȘI (III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (e) Verdețuri (VI) PĂSTĂIOASE(proaspete) * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. Ci nuci (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (I) LEGUME RĂDACINOASE (III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (VI) PĂSTĂIOASE
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]
-
III) LEGUME FRUCTOASE (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (VI) PĂSTĂIOASE (proaspete) 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. nuci (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (VI) (VII) LEGUME CU 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (e) Verdețuri (VI) (VII) LEGUME CU (VIII
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]
-
Solanacee (IV) BRASICACEE (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (VI) (VII) LEGUME CU 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (e) Verdețuri (VI) (VII) LEGUME CU (VIII) CIUPERCI 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (VI) FRUCTE DIVERSE (I) LEGUME RĂDACINOASE
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]
-
V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (VI) (VII) LEGUME CU 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (a) Solanacee (IV) BRASICACEE (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (e) Verdețuri (VI) (VII) LEGUME CU (VIII) CIUPERCI 5. Cartofi * Indică limită de determinare a reziduurilor pesticidului respectiv. (ÎI) FRUCTE (III) FRUCTE SEMINTOASE (IV) FRUCTE SÂMBUROASE (V) BACE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri (VI) FRUCTE DIVERSE (I) LEGUME RĂDACINOASE ȘI (III) LEGUME
ANEXE din 6 august 2003 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166193_a_167522]