3,277 matches
-
I. Ionescu • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială, Alina Duduciuc • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur • Statistică aplicată în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asupra elevilor, propriul său exemplu. Comportarea și atitudinea lui în diferite situații influențează adânc asupra școlarilor din clasele mici, constituind pentru el un model de conduită. Învățătorul influențează conduita elevilor săi prin întreaga sa personalitate. Elevii îl imită în privința ținutei vestimentare, gesturilor, atitudinilor față de oameni. Autoritatea lui față de elevi se bazează însă în primul rând pe integritatea caracterului său. Amintindu-și de învățătorul său, Mihail Sadoveanu conturează în “Domnu’ Tradafir” personalitatea lui puternică, prin care insufla elevilor “un respect nemărginit”. Forța
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Pauker se expunea cu bărbați mai tineri și afișa un anumit lux56. Aceste comportamente pot fi văzute tot ca o consecință a feminismului. În măsura în care femeia e egală cu bărbatul, ea poate să arate care-i sunt preferințele sexuale și gusturile vestimentare 57. Dar contextul românesc de atunci nu era pregătit pentru o astfel de emancipare și aprecia negativ persoana Anei Pauker, care în plus trecea drept "omul Moscovei". Cu alte cuvinte, dincolo de faptul că ea apărea ca un fel de vânzătoare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
asumat rolul patern după moartea tatălui ei, a refuzat să-i dea consimțământul său pentru ca ea să urmeze școala de aviație. Argumentele acestuia făceau referire la condiția femeii căreia religia islamică îi limita nu doar interacțiunea socială, dar și opțiunile vestimentare: "Pe vremea mea...uită-te, uită-te la maică-ta! Era fată de hoge, bre și nu ieșea din casă fără văl! Nici fața, nici gâtul, nici vârful unghiilor de la mâini nu trebuia să se vadă. Și tu... Na! Parașutism
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
face pe mult mai multe canale decât cele de care e el conștient și că transmite de multe ori alte mesaje decât ar vrea, este evident. Comunică prin atitudinea lui, prin starea lui emoțională, prin gestica sa, prin ținuta sa vestimentară, chiar prin modul cum își (între)ține unghiile, părul, geanta, pantofii, de vreme ce se află în fața unui receptor pentru care eul fizic e mai interesant decât restul eurilor. Comunică și prin intonația sa, prin pauzele sale, prin zâmbet, prin tăcere, prin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
într-o mașină de lux, foamea se adeverea la fel de neînduplecată. Așa că, odată ajuns în Cap d'Agde - localitate situată la vreo patruzeci și cinci de kilometri sud-vest de Montpellier - se îndreptă spre plaja de nudiști, a căror lipsă de formalism vestimentar îl scuti de nevoia de a-și mai procura un costum de baie, permițându-i în schimb să se concentreze pe mesajele mai urgente ce-l asaltau dinspre zona plexului solar. Băiatul bun de gură ce, la scurt timp, trecu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
talent și bani" care administrează un butic cu obiecte de artă vechi și noi, foarte la modă la Paris. Toate acestea ar fi putut fi tolerate în societatea de după război, în cazul în care Monique ar fi compensat aceste îndrăzneli vestimentare și profesionale printr-o conduită ireproșabilă pe plan personal. Însă și prin acest fapt este ea scandaloasă Monique Lerbier "gândește și se poartă ca un bărbat". Dacă ziua și-o dedică muncii, noaptea se dedă destrăbălării. În localurile unde se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este liber, și liber pentru că se eliberase". Încă nu se vorbește de prăpastie sau de conflict între generații, însă fenomenul începe să se contureze deja. Pentru prima oară, tineretul îndrăznește cu adevărat să își afirme valorile. Își impune deja moda vestimentară, propriul "look". În vreme ce fetele tinere încearcă s-o imite pe Juliette Gréco, cu puloverele ei mulate și pantalonii negri, cu pletele ei lungi lăsate libere, tinerii dansează în jeanși, bascheți și cămăși cadrilate. După cum își amintește Roger Vadim, tineretul acesta
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de independență neîngrădită. În orice caz, mai mult ca oricând, tinerii se strâng laolaltă ca să asculte muzică, să danseze, să se distreze. Încearcă să se deosebească de adulți inventându-și propriul limbaj "dement", "ca lumea", "mișto", "beton", "merge" propriile coduri vestimentare tricou, jeanși și chiar minijup, articol sosit din Swinging London în 1965. Și, desigur, propriile coduri amoroase. Sunt departe acele vremuri când părinții controlau ieșirile fiicelor lor, precum și accesul lor la cultură. Când cărțile interzise erau închise cu cheia în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lumînare și apoi se pleacă, se vorbește, de ajungi să te întrebi dacă-i biserică sau doar loc de întîlnire, de bîrfă sau de trecere, spre amărăciunea celor care vin să asculte sfînta slujbă. Ca să nu mai vorbim de ținuta vestimentară... Mormîntul Sfîntului Apostol nu se află în bazilică, ci la un nivel inferior, sub pămînt, într-o capelă discretă, în care se slujește în permanență. Sicriul e vizibil, sub altar; în dreapta acestuia, pe perete, se află o cutiuță cu moaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
crud al poetului Malin Tăcu. Nu credeam că moartea comandata poate deveni realitate! În memoria poetului Malin Tăcu va trimit câteva din lucrările mele de arte plastice. La 1 iunie 1998 am organizat o expoziție de grafică, pictură și design vestimentar, cele mai reușite lucrări fiind cuprinse În catalogul expoziției. În ultima perioadă am pictat mai multe tablouri, din care selectez pentru memoria poetului Malin Tăcu și pentru Fundația ,,Primăvara lumii”: ,,Floarea lumii” - intitulat inițial ,,Succesiunea generațiilor” de la apariția omului pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ce permit structurarea atît a universului culturii media, cît și cel al receptării. Orizontul social al anilor '60, care a oferit fundamentul unor filme ca Easy Rider și Woodstock, era reprezentat de apariția unei contraculturi care își avea propriul stil vestimentar și de comportament, propria muzică, propriul limbaj și cultură o cultură-contra care se definea tocmai ca opunîndu-se curentului principal al culturii establishment într-o perioadă de intense tulburări și dispute sociale. Deceniul șase oferă, așadar, orizontul social pentru filmele respectivei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu zi imaginile, stilul, moda și atitudinile reprezentative pentru acei ani. În mod particular, filme precum Easy Rider și Woodstock au întărit convingerile contraculturale ale publicului și, în același timp, au întărit rîndurile curentului contracultural promovîndu-i stilul de viață, moda vestimentară și caracterul rebel. Pe de altă parte, reducînd activismul și revolta anilor '60 la un stil cultural pur și simplu, contracultura a fost mai ușor de cooptat și de incorporat în curentul culturii oficiale din Statele Unite, iar imaginile din Easy
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această cultură hip hop vezi Toop, 1984 și Dyson, 1993a. Paul Gilroy (1991) pretinde că rapul și hip hopul ar avea rădăcini britanice și caraibiene. Majoritatea definițiilor prezintă rapul ca fiind o categorie a culturii hip hop, care include stiluri vestimentare și de expresie, dans, artă graffiti și alte forme de expresie artistică. Mare parte a hip hopului a dispărut însă rapul a supraviețuit. 32 Într-un articol legat de procesul celor de la 2 Live Crew (în New York Times, 1990) se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
etapă a evoluției vedetei, în care ea folosește imagini mai tradiționale ale femeii și sexualității, îi reduce caracterul subversiv de emblemă a modei și de model pentru femeile tinere. În vreme ce stilul "vampă" din perioada mai timpurie legitima crearea propriului stil vestimentar și a propriei afirmări prin intermediul acestuia prin combinarea elementelor de vestimentație ieftină, Madona abordează acum imaginea tradițională a femeii frumoase, suple, bine îmbrăcate, obligîndu-și astfel imitatoarele să frecventeze saloanele cosmetice, să-și cumpere haine, cosmetice și bijuterii scumpe 6. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care mărcile opresiunii pot fi transformate în mărci ale ironiei și ale plăcerii sexuale. Acest proces de deconstrucție modernistă operat de Madona a fost răspîndit prin intermediul unei estetici a șocului și a excesului, definită prin atitudinea, comportamentul și stilul vestimentar abordate de ea. Au existat, bineînțeles, și motive de adoptare a unor asemenea strategii care țineau de marketing: ele creează imagine, atrag atenția și determină vînzarea. În fenomenul Madona, narcisismul accentuat devine din ce în ce mai vizibil, devenind un element-cheie; Madona anilor '90
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
20 aprilie 1992, B1). Forbes a raportat că în perioada 1991/2, Madona a cîștigat 48 de milioane de dolari, sumă ce o plasa din nou în fruntea celor mai bine plătiți artiști ai epocii (2 septembrie 1992). Arta, stilul vestimentar și jocurile de schimbare a identității ale Madonei s-au dovedit profitabile și au atras atenția asupra faptului că, de fapt, cultura media este o cultură comercială care vinde publicului bunuri culturale. Madona, între modern și postmodern Mesajul cumulat al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dolari, dacă sînt puse la socoteală și cheltuielile pentru colecția din anul respectiv de bijuterii, îmbrăcăminte, cosmetică și servicii. Dimpotrivă, Madona din primele studii cultiva o modă amestecată în care orice combinație era acceptată. Transformările Madonei în materie de strategii vestimentare și imagine reflectă o mai accentuată imersiune în cultura de consum și un grad sporit de transformare a imaginii sale în bun de consum. Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK Jean Baudrillard a fost unul dintre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
e doar un pretext de a te aduna cu prietenii... ca împreună să te cufunzi în liniște și contemplare; mai mult gesturi decât vorbe... Mesajul transmis de gesturi este fundamental, exprimând armonia, puritatea, respectul și liniștea sufletească. Pe lângă acestea, ținuta vestimentară a participanților este simplă, o simplitate plină de eleganță. Ceremonialul în sine... este simplu, emanând liniște, înțelegere asupra scurgerii timpului, sustragerea din cotidian, contemplarea naturii interioare și exterioare, crearea armoniei și rezonanței între ele. În filosofia budismului Zen se urmărește
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
nu ați putea s-o procurați? Căci excursia de aici la Copenhaga este foarte frumoasă (cu vaporul) și cum nu veți vedea Stockholmul, ar trebui să vedeți cel puțin Copenhaga, oraș foarte agreabil, puțin în genul Amsterdamului.- În ceea ce privește grijile dvs. vestimentare, cred că vor fi ușor soluționate - un costum frumos costă aici 250-300 de coroane. Dacă nu vă ajung banii, aranjăm noi oricum. Pe de altă parte, sunteți dispus să țineți o conferință la Lund, poate și în altă parte, despre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de marfă de import, fără nici o legătură cu specificul național, ni se pare prea facilă și comodă, întrucît literatura realist-socialistă nu a fost un simplu termen, care, după cum ne încredințează un dicționar după 1964 (...) este mai puțin utilizat". O piesă vestimentară, ca să apelăm la metafora criticului, importantă în costumarea realismului-socialist este poporul. Este și era știut ca o așa-numita democratizare a culturii, adică tirajarea ei în rîndul maselor are ca singur efect o diminuare axiologică la nivelul la care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în doar câțiva ani faima sa va depăși hotarele, fiind socotit în scurt timp nu doar pionierul jazzului românesc, dar și un baterist de renume mondial. Datorită felului neobișnuit și nonconformist de a se îmbrăca, va lansa și o modă vestimentară ce-i va purta numele ani buni. Este și motivul pentru care va fi arestat pentru indecență în timpul regimului lui Ion Antonescu, care se apropie tot mai mult de putere. Însă până la acele zile întunecate, în maga- zinele bucureștene se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
1830. Acum, evoluțiile Încep să se accelereze. Formele erau desigur mai ușor de schimbat decât fondul. Dar și formele Își au rostul lor; departe de a fi simple ornamente, ele definesc valori și simboluri și marchează puternic viața oamenilor. Moda vestimentară, de pildă, nu este o frivolitate. Oamenii nu se Îmbracă oricum, ci În funcție de ideile și atitudinile lor. Îmbrăcămintea „europeană“ a fost avangarda modelului occidental În societatea românească. Gravuri de pe la 1840 Înfățișează saloane pestrițe unde, cel puțin prin vestimentație, se confruntau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fiul său (nu tocmai bine crescut!), cu care nu s-a Înțeles niciodată. A murit, În urma unui cancer, În 1938; nu Împlinise Încă 63 de ani. Se poate vorbi de un stil „regina Maria“: un stil de viață, un stil vestimentar și chiar un stil artistic În sensul propriu al termenului. Maria a combinat În România o formă specifică de art nouveau, Îmbinând, Într-o manieră foarte personală, elemente decorative celtice, bizantine și românești, scăldate În auriu, ca În bisericile rusești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și apoi cu primele producții naive ale unor boieri, cu susținerea unor domni, la curțile lor, a unor scribi sau călători străini, bibliotecari sau „aventurieri”, spirite curioase deschise lumilor de la marginea imperiilor, și-apoi furtuna pașoptiștilor, care au schimbat moda vestimentară, dar au fost și „importatori” de alte reflexe și „mode” culturale străine! Pașoptiștii care s-au amestecat cu romanticii noștri, care, la rândul lor, s-au „lovit”, luptat și „ignorat” uneori cu „modernii” și... toate acestea eu le înșir aici
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]