4,489 matches
-
după maghiari, cari încă în suta a treisprezecea, în vremea lui Bela IV și a lui Ladislaus IV Chunus, erau păgâni și sălbatici, pe când rasa maghiară era relativ într-un stadiu înalt de civilizație. Ei bine, acesti cumani, fiind de viță finică, s-au contopit repede cu maghiarii, de nu le-au rămas nici urma măcar, pe când românii au rămas și astăzi ceea ce erau pe atunci, cu toate că regii Ungariei încercau cu sabie și foc să-i convertească la catolicism și să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Franța este o republică, că în capul ei se află un simplu advocat, d. I. Grevy, pe când România este o monarhie înzestrată cu o Constituțiune a cărei pază este încredințată jurământului și onoarei unui principe dintr-o veche și strălucită viță. Se vede însă că advocații au și ei pe ici pe colo meritul lor și ca nu trebuie desprețuiți. [6 martie 1879] TEATRU ROMÎNESC ["MÎNE, MARȚI 6 MARTIE... "] Teatru românesc. Mâne, marți 6 martie, se va reprezenta în teatrul românesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească nu e ață s-o cârpească, ba de cizmele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o adevărată avariție pentru gloria nației românești toate colorile din relații și notițe cu cari apoi au zugrăvit acea icoană măreață din care figura voievodului românesc iese în prosceniu, vitejească și mândră și vrednică de a se coborî din strălucita viță a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi, o limbă precum au scris-o Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, și care astăzi e aproape uitată și înlocuită prin "păsăreasca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii cei trimiși de Traian în Dachia, căsătorindu-se cu muerile dache, dintru această mestecare, feliu nou de oameni se urzi, adecă nu romani adevărați, ci corcituri din bărbați romani și mueri dache" (Maior, 1990, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singurul care contează și care este arborat ca simbol identitar, este cel roman. Încă din Precuvântarea volumului, care conține miezul programatic al manualului, Xenopol afirmă că întreaga identitate națională a românilor "se bazează pe ideea că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
considerente chiar cât se poate de puțin superioare. Mai era aici un moșier în vârstă, impunător, considerat și el - firește, absolut fals - un fel de rubedenie a Lizavetei Prokofievna, un om cu rang înalt și titlu frumos, bogat și de viță veche, zdravăn și bucurându-se de o sănătate foarte înfloritoare, tare vorbăreț și având chiar reputația de ins nemulțumit (deși, de altfel, în sensul cel mai admisibil), ba chiar veninos (dar și această calitate îl făcea plăcut), cu apucături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
abate, dar toată lumea povestea ceva pe atunci, rosti „demnitarul“, parcă aducându-și aminte de ceva. — Cu abatele Gouraud, iezuitul, preciză Ivan Petrovici. Da, rogu-vă, așa-s oamenii noștri cei mai admirabili și mai demni! Căci era totuși om de viță veche, cu avere, șambelan și dacă ar... fi rămas în serviciu... Și uite că renunță subit la slujbă și gata, ca să treacă la catolicism și să devină iezuit, ba încă o face aproape fățiș, cu un fel de entuziasm. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
însuflețire. Mi-era... mi-era frică și de dumneavoastră, și de mine. Mai mult de mine. Întorcându-mă aici, la Petersburg, mi-am dat cuvântul să văd negreșit elita, să-i cunosc pe oamenii noștri cei mai de frunte, de viță veche, din rândul cărora fac și eu parte, printre care și eu sunt unul dintre primii ca vechime a familiei. Doar acum stau alături de prinți ca și mine, nu-i așa? De mult voiam să vă cunosc, aveam mare nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
unui democrat, al unui orator al egalității? întrebă el și râse isteric (izbucnea mereu într-un râs scurt și exaltat). Pentru dumneavoastră mi-e frică, pentru dumneavoastră toți și pentru noi toți luați laolaltă. Doar și eu sunt prinț de viță veche și stau alături de alți prinți. Vorbesc ca să vă salvez pe toți, ca nu cumva casta noastră să dispară degeaba, în întuneric, fără să-și dea seama de nimic, ocărând pentru toate și pierzând totul. De ce să dispărem și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
foarte surescitat... — Ei bine, unde credeți că vreau să ajung? continuă, înflăcărându-se, Evgheni Pavlovici. E clar că, îmbătat de exaltare, ca să zic așa, n-ați scăpat prilejul de a vă declara în public generoasa idee că dumneavoastră, prinț de viță veche și om pur, nu o considerați infamă pe femeia aceea care nu a fost dezonorată din vina ei, ci dintr-a unui ins dezgustător și depravat din înalta societate. O, Dumnezeule, e așa de explicabil! Dar problema e, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la august anul următor pe prințul Alexandru. Tânărul prinț a fost totdauna un reprezentant al ambițiunilor sârbești, și cu acest chip este un caracter îndoielnic atât pentru Turcia cât și pentru Austro-Ungaria, aceasta din urmă având și ea supuși din viță sârbească lucrate de Omladina. În vara anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare pe hotarele turcești. După instigațiile și sprijinele Rusiei, Milan a început, împreună cu prințul Nichita din Muntenegru, un război contra Turciei, fără motiv. Dar acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
public și a și izbutit, dovadă desele aplauze ce a primit. în piesa Moțul din Ardeal a fost cât se poate de bine. În cîntecul: Vântul țipă, ploaia plânge, Inimioara 'n min' se frânge Că-n robia ungurească Piere-o viță romînească! torente de aplauze au salutat pe d. Lugoșianu. Pe joi, precum am anunțat de ieri, sperăm a-l mai auzi și nu ne îndoim că publicul va căuta să încurageze pe tânărul actor care nutrește sentimente frumoase pentru românism
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii; asupra țiganilor există o întreagă epopee populară în versuri lapidare, cum și-au făcut biserică, ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român și s-au potrivit neamului; despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul înarmat c-un praz; despre sârbi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se convinge oare că cu diletanți politici, cu advocăței câte treisprezece la duzină, cu ambițioși mici la cap, dar și mai mici la caracter, afacerile statului trebuie să meargă rău? {EminescuOpXII 403} Și d. Brătianu, care se pretinde român de viță și mare patriot, nu se convinge că e neapărat ca să lase moștenirea altor mâni, cari s-o scoată la un capăt mai bun? Nu se mai urmeze politica bizantină de pîn' acum. Nu știm în adevăr cum am convinge pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apă vie ale Duhului” (7, 38‑39). În aceeași măsură, „vizita” Domnului În sufletul celui bolnav se transformă În izvor de reînnoire personală, de fecunditate duhovnicească, Întrucât „precum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne În viță, tot așa nici voi, dacă nu rămâneți În Mine” (Ioan 15, 4). Această vizită configurează ființa umană după chipul Cuvântului Întrupat. Indiferent dacă evenimentele vieții Îl duc pe om Într‑o vale a plângerii sau Îl urcă pe un Munte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
40 de ani. Într-o zi, pe când rătăcea pe un munte, i s-a făcut somn și s-a culcat. Când s-a trezit a simțit o foame de lup. N-a găsit nimic de mâncare, dar a văzut niște vițe, cărora le-a căutat rădăcinile, le-a curățat și le-a mâncat așa, crude. Foamea i-a dispărut și s-a simțit mai plin de energie ca oricând. Descoperise, din Întâmplare, planta heshouwu. El a rămas câteva zile pe munte
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Experiența ne Învață cum că arar se află adevărat român să ia muiere de alt neam, tocma și din ghintele cele cu sine de o lege, ba Încă nici Într-alte sate bucuros caută sieși muiere, zicând: să-i știi vița și sămânța. Bojincă XE "Bojincă" făcea aceste constatări mergând pe urmele magistrului său, Petru Maior XE "Maior" , care afirma Încă din 1812, În paginile Istoriei pentru Începutul românilor În Dachia: Și astăzi oamenii poporului românesc atâta se feresc de a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
glorioasă a românilor. Dacă, de regulă, Italia era invocată, În virtutea solidarității romanice, ca un model de urmat și o soră mai mare, Drăgușanu Îi vede aici pe italieni și pe români subsumați deopotrivă unei sorți vitrege: „Până când, Doamne, vei lăsa vița romană În Occident și În Orient să pătimească?”. Simpatia și deschiderea față de cauza italiană, detectabile În textul lui Drăgușanu, aparțin Însă nivelului difuz al mentalului colectiv, sunt proprii unor sensibilități mai largi, care nu au de-a face În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o fată de Împărat, care alunecase și ea În valurile lumei și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul, Îl pusese Într-un sicriaș și i dase drumul pe gârlă, lăsându-l În știrea lui Dumnezeu. Cu must de viță a crescut copilul, până ce a Început să mănânce și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, În Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că Via este o plantă a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
setea. Efectul său este ambiguu: el Înveselește inima, dar poate Îngreuia trupul și Întuneca mintea. Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent În basmele fantastice. Calul a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o față (fig. 17av) are, în registrul de sus, un medalion cu vas ceramic, deasupra căruia, pe marginea medaliei, este inscripția arcuită PRIMĂRIA CUCUTENI JUDEȚUL IAȘI. În registrul de jos, inscripția CUCUTENI 5000 este așezată pe un ornament alcătuit din viță de vie cu frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Fața cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblema SNR
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin constrângere și savantă artă, în urzeala portretului, ca în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce os de Domn e și viță de-împărat, / / Ades, făr-a-și da seama, își mângâie hangerul, / Și când în fața morții odată s-a aflat, / în trântorul becisnic s-a deșteptat boierul". Umanitatea sud-estică nu se reduce fără-ndoială la comportamentul lui homo duplex, chiar dacă acesta e recognoscibil
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
verdele lui Schweinfurt. În industria sticlei, combinațiile cuprului servesc ca pigment. În agricultură, unele combinații ale cuprului sunt folosite ca fungicide la combaterea dăunătorilor. Sulfatul de cupru se folosește la prepararea produselor anticriptogamice folosite în acțiunea de protecție a plantelor (vița de vie), Cuprul este un element necesar creșterii plantelor și lipsa lui duce la apariția bolii denumite “cloroză” și la încetarea creșterii plantelor. La animale, cuprul contribuie ca supliment al fierului la formarea hemoglobinei (respectiv la combaterea anemiei). Deși majoritatea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]