2,049 matches
-
Toporaș Zbranca - Steliana Delia Beiu, „Cronica”, 1978, iunie, p. 6 5 Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, Revista „Dialog”, iunie, 1978 6 La Galeriile Teatrului Național „Vasile Alecsandri” - Viorica Toporaș Zbranca - V. Mihăiescu, „Flacăra Iașului, iunie, 1978 7 Expoziția de pictură, Viorica Toporaș Zbranca - Steliana Delia Beiu - „Flacăra Iașului”, 22 dec., 1979 8 Expoziția Viorica Toporaș - Steliana Deia Beiu - „Flacăra Iașului”, 4 iulie, 1981 9 Expoziția Viorica Toporaș - George Chirilă, „Contemporanul”, oct. 1981 10 Catalog 1981 „Rotonda U.M.F.” - Aurel Leon - Cuvânt înainte
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Revista V”, anul 2, nr.9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G.
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
portocaliu, de la alb spre roșu și negru, să construiești lumea ca o irizare roz-violeta și să descoperi, pentru a câta oară, picturalul unui spațiu matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele lucrării pe care o făptuiește, “scriindu-și” Mediterara, VIORICA TOPORAȘ. Thalassa! Însușindu-și-o de la Marsillia la Istanbul, apollinica pictoriță îi decantează esențele, răsărindu-le firesc în fluiditatea culorilor de apă, în alternanța ritmurilor cromatice, când vii, tumultoase, dense, abrupte, când lente, reflexive, revărsându-se în tușe ample, sugerâng
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de ascunse, pe atât de fremătătoare. Acuarelele ei dovedesc eficiența, profitabilă pentru frumos, de „tatonare pipăită a spațiului - înalțime - lățime - adâncime, spre a-l transpune pe o suprafață“ întru aducerea prin vizual a invizibilului. Adică a inefabilului. A farmecului estetic. VIORICA TOPORAȘ te face să simți ceea ce Jean Grenier numea, ca fiind propriu Mediteranei, “un fel de amestec de cer, de pământ și de apă, variabil pentru fiecare și alcătuind climatul nostru”, (...) “o lumină care face ca lumea să pară străvezie
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plin de praf de cărămidă și miros dulce și iz de caldarâm fierbinte“ iar “peste jetul roșu - prăfuit alb - verde, cretă liliachie și lac purpuriu udat de apă. Aur, fosfor, hârtie de magneziu. Geometrie gestică. Duct grafic al valorilor abstracte. VIORICA TOPORAȘ crează așadar echivalențe. Marea este labiribtul. Tratarea plastică a punctului până la obsesie, până la nebuloasă. O transparență a materiei calde se insinuează pretutindeni. Sub povara învăluitoare a autorului, Top-Kapi devine un simbol. Asiști la „consumul unei culturi exotice“, cum ar
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de aur existent în sufletul creator al artistei și cred că acuarela, ca tehnică picturală, îi poate oferi cadrul desfășurării unui proces al întoarcerii către Necuprinsul naturii, ceea ce înseamnă o re-asumare a întregii vieți rememorate sau visate. Petre BICER- 1990 [...] Viorica Toporaș simte raporturile misterioase ale cosmosului și terestrului, ritmul veșniciei marcat de obsesia infinitului, lucruri ce țin de sensibilitatea și puterea de exprimare pe care le strunește în spațiul artei. Temele artistice ce figurează atmosfera Iașilor de ieri și de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
peisaj, la rafinamente picturale ce definesc personalitatea artistei în pictura ieșeană. Deschiderea artistei către experiențele artistice ale lumii este dublată de puterea constituirii unor unități armonice, care în fapt sunt sinteze absorbante și posesive ale acestor locuri. Traian MOCANU - 1998 VIORICA TOPORAȘ ÎN SALA VICTORIA Viorica Toporaș apare de fiecare dată cu piese consistente, în care idilicul e copleșit de potențarea spre starea de fantast ușor și culoarea rămâne veșnic proaspătă datorită impresiei de notație spontană. Iernile ei cu sclipiri de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
un văl diafan de ușoară visare îmblânzind truculența retoricii plastice și înfrumusețând cu un aer hieratic, de unicat, chiar cea mai uzată temă. În felul acesta, publicul recunoaște „aerul” și „culoarea” picturii Vioricăi Toporaș, semnătura devenind inutilă. Aurel LEON - 1983 VIORICA TOPORAȘ [...] În mai toate aceste scene ludice, de un colorit atrăgător, adesea cu accente exuberante, personajele apar în mișcare, impetuos dezlănțuite. Peisajul, când e prezent, constituie doar locul unei acțiuni, fundalul aproape neutru al desfășurării unor scene dinamice, tensionate, în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cu prietenie și admirașie de peisajele plaiurilor ieșene și dinîmprejurimi, pline de frumusețe, redate în culori, simetrie și plinătate creatoare, de cătreneobosita și talentata Viorica Toporaș.În lucrările expuse descoperi simțiri moldovenești, cu titluri poetice, colorit specific,sensibilitate și măiestrie.Viorica Toporaș, care a lucrat multă vreme în Radioul ieșean are o lucrare pe care ointitulează „Toate drumurile duc la radio“. Ce frumoase amintiri! Oare, nu duc la radio șigândurile?...Ce ar fi, dacă Viorica Toporaș, în lucrări, și-ar deschide
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
diferite. Atenție! Nu schimba forma cuvântului corn. 7. Taie cu o linie forma greșită: Ghiocelul a răsărit sfios de sub ne-a/nea. El ne-a/nea adus bucurie în suflet. Fratii și surorile Ghiocelului s-au/sau bucurat. Vom culege viorele s-au/sau toporași. 8. Scoate din text un pronume și un adjectiv și scrie tot ce știi despre ele. 9.Formulează enunțuri în care cuvântul „ei" să aibă sensuri diferite. 10.Scrie o compunere în care să incluzi și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
polar, de Cezar Petrescu. scrie o compunere cu titlul: "O zi la Polul Nord” Se dă textul: „Frumoasă ești, pădurea mea, Când umbra-i încă rară Și printre crengi adie-abia Un vânt de primăvară... Când de sub frunze moarte ies În umbră viorele, Iar eu străbat huceagul des Cu gândurile mele... Când strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline, Frumoasă ești pădurea mea. Și singură ca mine... Cerințe : 1. a) Fragmentul de mai sus face parte: o Dintr-un text liric; o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în care crește și se dezvoltă o gospodărie agricolă colectivă, întruchipată prin creșterea și transformarea unor țărănci colectiviste. În centrul nuvelei stă Lisaveta, o colectivistă cu o mentalitate înapoiată (...). Singurul membru din gospodărie care contribuie efectiv la transformarea Lisavetei este Viorica Cealca. Ea este personajul cel mai înaintat din G.A.C. Viorica Cealca este membră în comitetul de conducere al gospodăriei (...). Ne-am aștepta ca dânsa să reprezinte tipul înaintat al țărăncii noastre colectiviste. Tovarășul Stalin spunea că mișcarea colhoznică ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să reprezinte tipul înaintat al țărăncii noastre colectiviste. Tovarășul Stalin spunea că mișcarea colhoznică ridică minunate și capabile femei în conducerea gospodăriei. Astfel de femei avem și noi în gospodăriile noastre colective. Este oare și Viorica una din aceste femei? Viorica Cealca este văduva unui învățător. Neavând copii, chinuită de «gândul unei singurătăți fără ieșire», ea intră în gospodărie cu cele opt pogoane pe care le avea, aducând mai mult pământ decât toți țăranii înscriși în G.A.C. (...). Maria Rovan a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Revistei de Celuloză și Hârtie (1967- 1997) și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992) INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
by Andrei Codrescu, afterword by Marcel Corniș-Pop, Ohio state University Press, Columbus, 1989. BLAGA, Lucian, I poemi de la luce, édition soignée par Marin Mincu et Sanro Albisani, Garzanti, Milan, 1989. BLAGA, Lucian, Poesii/Poesie, sélection, traduction et note introductive par Viorica Bălteanu, Timișoara, Editura de Vest, 1995. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Grâi și suflet, Bucarest. BLAGA, Lucian, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
state University Press, Columbus, 1989, 211 p. 1074 V. Lucian Blaga, I poemi de la luce, édition soignée par Marin Mincu et Sanro Albisani, Garzanti, Milan, 1989, 150 p. 1075 V. Lucian Blaga, Poesii/Poesie, sélection, traduction et note introductive par Viorica Bălteanu, Timișoara, Editura de Vest, 1995, 106 p. 1076 V. Lucian Blaga, Tristețe metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 384 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
km/h, secțiunea Coșlariu-Simeria", pentru următoarele unități administrativ- teritoriale: Săliștea și Șibot - județul Albă, Geoagiu, Romos, Orăștie, Turdaș și Simeria - județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 6* MARIA; STAN RADU ALTELE A. NICOLAE; PASC VIORICA; * Pentru toate pozițiile în care se regăsește mențiunea "PROPRIETAR NEIDENTIFICAT", astfel cum reiese din evidentele unităților administrativ-teritoriale, numele proprietarilor/deținătorilor vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în condițiile legii. ** Deținător până la soluționarea cererilor, conform legislației în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263230_a_264559]
-
Brașov-Simeria, componența a Coridorului IV paneuropean pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h", secțiunea Coșlariu-Simeria, pentru Unitatea administrativ- teritorială: Turdaș - județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* PĂSCU FLORIN CORNELIU; PASC VIORICA; NICOLAE; TEODOR E. OCTAVIAN;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263230_a_264559]
-
Teaca, Galații Bistriței, Șieu-Măgheruș din județul Bistrița-Năsăud, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* Nr. 1157/1/9 F2671/55/ F2671/55/ F2671/55/ F2671/55/ E. EMIL, BUCIN E. EMIL, BUCIN B. ANDRAS, BIRO F. VIORICA, SZASZ (16) 1/5/4,
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261917_a_263246]
-
6 "Situația juridică actuală. Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare" va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local nr. 38/26.08.1999, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 25/25.07.2002"; - la poziția nr. 73 (Intrarea Viorelelor), coloana nr. 3 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "L = 104,27 m, l = 5 m, S = 521 mp - parțial pietruit", coloana nr. 4 "Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosință" va avea următorul cuprins: "1991", coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241068_a_242397]
-
km/h, secțiunea Coșlariu-Simeria", pentru următoarele unități administrativ- teritoriale: Săliștea și Șibot - județul Albă, Geoagiu, Romos, Orăștie, Turdaș și Simeria - județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 6* MARIA; STAN RADU ALTELE A. NICOLAE; PASC VIORICA; * Pentru toate pozițiile în care se regăsește mențiunea "PROPRIETAR NEIDENTIFICAT", astfel cum reiese din evidentele unităților administrativ-teritoriale, numele proprietarilor/deținătorilor vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în condițiile legii. ** Deținător până la soluționarea cererilor, conform legislației în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272684_a_274013]
-
Brașov-Simeria, componența a Coridorului IV paneuropean pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h", secțiunea Coșlariu-Simeria, pentru Unitatea administrativ- teritorială: Turdaș - județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* PĂSCU FLORIN CORNELIU; PASC VIORICA; NICOLAE; TEODOR E. OCTAVIAN;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272684_a_274013]
-
Brașov-Simeria, componența a Coridorului IV paneuropean pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h", secțiunea Coșlariu-Simeria, pentru Unitatea administrativ- teritorială: Turdaș - județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* PĂSCU FLORIN CORNELIU; PASC VIORICA; NICOLAE; TEODOR E. OCTAVIAN;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272587_a_273916]