8,047 matches
-
Autorului NICOLAE MANOLESCU, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEȘTI Marți, 15 martie 2016, din inițiativa inspectorilor de limba română, Maria Cristina Ionescu și Mihai Morar, ai Inspectoratului Școlar Județean Prahova și a Catedrei de Limba Română de la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Ploiești, la Sala Europa a Palatului Administrativ Ploiești a avut loc o întâlnire a profesorilor de limba română și a elevilor din județul Prahova cu Domnul Nicolae Manolescu: profesor universitar, critic și istoric literar, membru titular al Academiei Române, președintele Uniunii
NICOLAE MANOLESCU, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380981_a_382310]
-
MARI ROMÂNI - MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ȘI DE NEAM SUB FLAMURA SFINȚILOR ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurăscu) „Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
alăptând, neacordând un minim de 10 minute zilnic progeniturii pentru controlul activității desfășurate și planificarea noii zile dată de Dumnezeu inclusiv rugăciunea de mulțumire făcută cu mâinile împreunate, fără un cântec de leagăn sau o elementară poveste cu Feți Frumoși viteji, Ilene Cosânziene frumoase și gospodine împestrițată de elemente ale răului întotdeauna învinse de istețimea Feților și adânca judecată a Ilenelor, născătoarea de om nu poate fi numită mamă. Chiar dacă prin banii produși de activitatea ei de bază asigură „iubitului său
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
XVI-lea Țara Moldovei devine stat tributar Imperiului Otoman. Cu haraci, biruri, tribut, peșcheșuri ... și preluarea unor obicieuri, de care nu am scăpat nici în ziua de astăzi. De reținut, Moldova nu a fost niciodată pașalâc turcesc ! La 1600, Mihai Viteazul devine domnitor și al Moldovei realizând prima unire celor trei principate: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Poarta otomană instaurează domniile fanariote în 1711 și abia în 1822 sunt restabilite domniile pământene. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord a
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
via boltire din inimi! Unde cădea odinioară săgeata Voievodului Ștefan urma să se zidească altarul. Unde cheamă azi impresarul Pepino Popescu, urmează ca moldovenii să-și înmiresmeze sufletele cu zefirul cânteceor lui Julio Iglesias. Așa cum, de cele mai multe ori, Ștefan cel viteaz, drept și evlavios izbea cel dintâi ciocanul în lespedea ce se punea la fundația mănăstirii, pe 20 iulie 2014, Julio Iglesias va urca întâia oară la suprafața sufletelor apăsate de sus, apăsate de jos, apăsate din toate părțile, izvorul spectacolelor
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
Beyne, Cezar Librecht, Nicolae Pisoschi“ ș. a., „cartofori-de-gardă-domnească“, ori „militari-necartofori“, ușor de corupt, „jur-împrejuru-i“, chiar „între oamenii săi de încredere“, bazându-se numai „pe cuvânt de-onoare“, nu și pe temeinică informare „de dosar“ - greșeală făcută și de înaintașul său, Mihai Viteazul, făuritorul celei de-a șaptea re-Uniri a trei Principate Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, în orizontul anului 1600 - au dus și la „căderea“ / „abdicarea“ lui Alexandru Ioan Cuza din tronul României, în 11 / 23 februarie 1866, „la ora 4 dimineața“, când
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
scurt: „Mână birjar ...!“» (p. 245); de la Palatul Domnesc din București, escorta îl duce pe Alexandru Ioan Cuza în tabăra militară de la Florești-Prahova: «Intrând în cancelaria companiei de grăniceri, Cuza se opri în față unui tablou masiv. „Tăierea capului lui Mihai Viteazul“, simți nevoia să explice caporalul Talpă. „Văd și eu“, spuse Cuza. Și adăugă, în timp ce contempla tabloul, adresându-se tuturor: „Vedeți cum a fost trădat acest brav domnitor? Așa am fost trădat și eu. Doar că eu mă aflu încă în
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Dimineața îți va deschide orizontul convex cât trecerea printr-un arc de triumf cu mândria purtată pe umeri. Străzile vor defila sub semnul de steag, se va mărșălui prin ele viteaz în pas cadențat. Inima o vom înălța în pieptul sever ca o bombă cu ceas cu declicul oprit. Ochii se vor bucura de tot ce văd dând semnificație la evenimente pentru tot ce se întâmplă. Mai bogat cu o zi
MAI BOGAT CU O ZI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374566_a_375895]
-
că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul nu a fost un “unificator” al celor trei țări române, ci doar un “cuceritor” al Moldovei și Transilvaniei, și că majoritatea istoricilor noștri, precum și alți intelectuali, în total dezacord cu izvoarele istorice, au făcut din el figura
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
martiri, mărturisitori și sfinți. numele Alexandra vine din străvechiul termen protodac: Alexeandros, compus din cuvintele: alexein = a veghea, a apăra și aner, andros = Integral, Alexeandros se tâlcuiește prin expresia <>; și Kassandros/ format din Kass= distins, ales și aner, andros= bărbat, viteaz, erou, luptător. Așadar, Kassandros semnifică expresiile: bărbat distins, erou ales, luptător viteaz. Alexandra coboară deci, din aura profetesei noastre trace, Sibila Cassandra, cea care a prezis Calul troian, „Darul grecilor”culminând cu căderea Troiei, din tulpina celui mai mare împărat
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
compus din cuvintele: alexein = a veghea, a apăra și aner, andros = Integral, Alexeandros se tâlcuiește prin expresia <>; și Kassandros/ format din Kass= distins, ales și aner, andros= bărbat, viteaz, erou, luptător. Așadar, Kassandros semnifică expresiile: bărbat distins, erou ales, luptător viteaz. Alexandra coboară deci, din aura profetesei noastre trace, Sibila Cassandra, cea care a prezis Calul troian, „Darul grecilor”culminând cu căderea Troiei, din tulpina celui mai mare împărat trac, precreștin Alexandru Macedon, ca sevă a bărbăției <>, a luptătorului neînfricat, iar
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
boier Român, cărturarul de seamă și bărbatul de stat-Mihail Kogolniceanu la 1859, a fost visul de aur, țelul isprăvilor marilor bărbați ai României, al lui Iancu de Hunedoara, ca și al lui Ștefan cel Mare, ca și al lui Mihai Viteazul, al lui Vasile Vodă-Lupu, ca și al lui Matei Basarab. Unirea Principatelor este singurul mod în stare a consolida naționalitatea românilor, de a le da demnitate, putere și mijloace pentru a îndeplini misiunea lor pe pământ.” (ziarul <>, Ianuarie 1859) Trenul
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
cu atâta putere zvâcnește astăzi în toate păturile societății românești, în cele de sus, ca și în cele de jos, ba poate în cele de jos mai mult ca în cele de sus, e chemată să arate că ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă, noi avem să înfăptuim pe o vecie. Când un neam întreg gândește un singur gând și inimile a milioane de oameni palpită de o singură simțire-oare este putere omenească, care să-i poată sta
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
înspumat al apei care se zvârcolea sălbatic dedesupt. Fiind copii ai acelor locuri le iubeam și eram fascinați de lumea noastră. Ne imaginam ca descinzând din poveștile fraților Grimm pe care le citisem cu asiduitate sau din poveștile istorice cu viteji și eroi legendari unde pădurea și cărările sale era aliat și prieten al eroilor buni împotriva dușmanilor de tot felul. Astfel eu și Ionică fratele meu ne simțeam un fel de eroi în devenire ai acelui meleag, pădurile, văile, gârla
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
pe un peron. Asta e a muritorilor soartă Acelor ce cred, dar fără convingeri Eu, îți spun, iubite, că-n viață Am drumul iubirii fără înfrângeri. Cluj Napoca 12 august 2015 Urme milenare Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca 18 august 2015 Am strâns Am strâns în pălmi splendori de vise Și-am împletit înlăcrimat speranțele cu dor Cu un mânunchi de stele în pupile
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
sunt în devenire ! Plânge Banatul, Bucovina-n viață Ne-au siluit, în timp, hoarde păgâne. Din conștiință le făcurăm față La aste invadări ce sunt străine. Vă las un dulce grai moldovenesc Și țara asta ce e închegată. Cu sufletul viteaz dar românesc Să nu uitați aceasta niciodată. Strigă Ardealul că vrea răzbunare Pe cei ce, din neștire, l-au vândut. Și l-au supus mereu la închinare Toate acestea sigur au durut. Moldova dar și Țara Românească Demult doriră o
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
poeme de factură fantastică inscriptibile în tema călătoriei mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra baladă Lenore, ori maghiarul Aràny Jànos (1817-1882) cu nu mai puțin celebrul pantum Viteazul Bor, cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste moarte s-o răpească pe cea care-l așteaptă. El e, rând pe
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
să curgă șiroaie de lacrimi. Încercând să se stăpânească, îmbrățișă soacra și copiii, care, părând că nu recunosc în el pe tatăl lor, se uitau temători.. Bunica îi lămuri: - Este tatăl vostru, despre care v-am povestit că este un viteaz care se luptă cu dușmanii țării noastre. Acum, hai să intrăm în casă, Mache, mamă, că ai fi obosit și flămând. Chiar dacă nu prea avem nici noi ce mânca, s-o găsi câte ceva ca să te încălzești și să-ți mai
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
mai căzut față de celălalt. -Asta e! exclamară Maydan și Mâțan. E Baraba! -Acum încearcă să-ți aduci aminte cine era cel din fața lui, continuă Mâțan. Hangiul însă dădu din cap a negație. -Despre celălalt nu vă pot spune mai nimic vitejilor. Abia dacă i-am vazut față. A venit înaintea lui Baraba și a cerut o supă de zarzavaturi. Nu vă pot spune mai multe, măi spuse hangiul ridicând din umeri. Cei doi ramaseră singuri. -Trebuie să-l găsim pe acest
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
eu doresc să-mi continui viața, îmi doresc un nou mariaj. Fata mea nu este de acord dar, uitați-vă, am rămas foarte singur, și e prea devreme. Unde lucrați, domnule Sorescu? întrebă Delia. — La Institutul de Proiectări de pe Mihai Viteazul. Vă invit la restaurantul Cerbul Carpatin, să luam prânzul. Dana se uită la ceas. — O, dar e târziu! Când a trecut timpul? Eu vă mulțumesc pentru invitație dar mă întâlnesc cu o veche prietenă pe care nu am văzut-o
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374998_a_376327]
-
un dințișor ce fusese smuls din lăcașul său de o copită micuță dar fermă. Jertfa pe care o considerau necesară, nu stoarse nici o lacrimă micilor eroi. Doar câteva lamentări firești, imprecații involuntare și amenințări fioroase elaborate mai ales de micul viteaz, dar care nu avură nici un efect asupra micilor cornute. Consolarea veni tot din cuptorul fermecat, până la urmă. Parfumul amețitor al cozonacilor fu eclipsat cu șiretenie de turtițele coapte pe vatră, rumene și parfumate, care atraseră ca un magnet pe nepoți
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În mine s-a născut de azi un dor; Ca țara să mi-o văd iar întregită. Și toți românii strânși ca un popor, Să-și apere viteji, maica iubită. Să nu mai fie Prutul,un hotar, Iar fratele spre frate să pășească. Să n-o lăsăm să plângă cu amar, Iubita noastră Țară Românească. Cu toții să avem acelaș țel; Să ajutăm pe sora oropsită, Ce-a fost
BASARABIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374096_a_375425]
-
frumoase. Mândru mai era Împăratul Negru de ce, cum și cât se construia în împărăția sa, dar cel mai mândru era de fiica lui, darul pe care i-l făcuse împărăteasa după ce reușiseră să îi izgonească pe zmei. Creștea fata împăratului vitează și neînfricată, mânuind paloșul ca un oștean adevărat și săgeata ca un vânător iscusit, de-i râdeau împăratului ochii cât era ziua de lungă. La o vânătoare, pe fata Împăratului Negru, pe numele ei Voichița, o văzură feciorii împăraților Roșu
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
Articolele Autorului Iată! vine-ntreaga țară ca un tunet, ca un val, neputând să-ndure iară legi în boluri de cristal. Ca o mare ce-și adună valu-n pântecu-i de-azur ochii noștri rid făcură tot strângând amaru-n șnur. Mulți viteji puseră cârma peste noi și mândra țară se jucau de-a ,, scapă turma,, făcând totul să dispară. Țipau codrii-n fierăstraie înflorind prin țări străine iarba firu-n două-și taie să nu-i intre doru-n vine. Se căzneau pe brânci
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]