7,597 matches
-
Ralița Balș, fiica marelui latifundiar Balș potrivnic Unirii Principatelor) și domnișoarele Terente. Amintim, de asemenea, pe regele Carol al II-lea care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
venituri substanțiale atât locuitorilor interesați care doresc să investească în acest domeniu, cât și administrației locale care ar beneficia de pe urma turismulu i prin c ontribuțiile noilor întreprinzători la bugetul local. Comuna Cotnari constituie un centru de atracție datorită potențialului său viticol, a centrului de vinificație reprezentat de Cotnari SA și datorită vestigiilor arheologice și de arhitectură datând din epoca daco-getică și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al II- lea din dealul Cotn ari. La nivelul comunei Cotnari se poate dezvolta: turismul cultural, turismul științific, turismul de afaceri, turismul ecleziastic, turismul de recreere, de odihnă, turismul sportiv, turismul viticol, agroturismul. în comună sunt conturate două trasee turistic e din or așul Iași și două trasee turistice din orașul Hârl ău: Iași - Erbiceni - Belcești - Cepelnița - Scobinți - Orașul Hârlău - Deleni - Cucuteni - Cotnari; „Drumul vinurilor” pentru cei care doresc să guste vinurile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
beci. După anul 1990, proprietatea Vlădoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au fost retrocedate urmașilor boierilor. După retrocedare, acestea au fost cumpărate de la urmașii boierului de S.C . Cotnar i SA, care va implementa aici un proiect de dezvoltare a turismului viticol. ʺBeciul, jumătate, va fi plin cu vin, iar cealaltă jumătate va fi sala de degustare și de servit hrană. Se vor amenaja în castel 40 de locuri de cazare, se va dezvolta pe cele 2,5 hectare o bază de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii litri de vin. Beci de pe vremea lui Ștefan cel Mare îndrumați de istoricul Paul Iancu, călătoria către edificiile arhitecturii viticole nu poate sări peste cel mai vechi beci bine conservat din județul Iași. Este beciul de lângă pod, de la Zlodica, astăzi în comuna Ceplenița. Podul pe care se poate circula și astăzi se află pe vechiul drum al vinului și a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de vie și a unor noi cupaje de vinuri. Vinurile de Cotnari prezintă calități excepți onale ob ținute prin limitarea producției medii de struguri l a un hec tar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră va alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca noastră, organiza tă pe criterii științifice, păstrăm cele mai reușite colecții, începând din anul 1957. Podgoria „Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei îndeletniciri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ruine se află chiliile mânăstirii. Minunata pădure ʺDumbrava Roșieʺ, situată la 4 km de Cotnari, este o adevărată atracție pentru viz itatori, atât ca loc de recreere cât și pentru trecutul istoric. Așezare geografică Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind situată în cea mai mare par te a sa pe Coasta Cotnari - Hârlău, un segment important din marea Coastă Moldavă. Situată la nord-vest de Iași, această comună, împreună cu podgoria sa, sunt cel puțin la fel de vechi ca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
această licoare i-ar strecura în vene ceva din soarele arzător al Moldovei. Întemeiat pe temelii traco-getice, așezarea de azi a Cotnariului este cunoscută în istorie din vremea primilor voievozi moldoveni. Localitatea cu nume istoric este cea mai veche așezare viticolă din Moldova. O găsim situată în marginea vestică a depresiunii Jijiei, sub de alurile care se ridică la nord de orașul Hârlău, constituind colina Dealul Mare, cu ramificațiile sale. Pe aceste pământuri din dulcea Țară a Moldovei s a dovedit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iași. Ca tot ieșeanul patriot și preamăritor de slavă strămoșească, îi dăruiește acad.Valeriu D. Cotea, pentru lucrarea sa din „Podgoria Cotnari”, un fragment de amintiri semnificative ce țin de spiritul și gloria acestui spațiu încărcat de istorie și podoabe viticole încoronate cu medalii de aur. * Prin nu mai știu ce an (1975) m-am pomenit « propus » (știți cum era pe atunci), candidat în aleger ile pentru parlament (Marea Adunare Națională) în circumscripția Hârlău. Nu singur, fiindcă democrația se tot adâncea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu numai licoarea în sine este deturnată, ci și simpla ei evoc are. Până și un reputat specialist oenolog, academicianul Val eriu D. Cotea și-a abandonat uneltele la atingerea temei și, în loc să î nșire cifre și date despre centre viticole, plaiuri, soiuri, producții, în loc să presare în pagină formule, grafice și tabele, în loc să compare bonitatea anilor în funcție de capriciile cli mei și m icrogeografia podgoriei, în loc, adică, de o abordare sec științifică, se refugiază tot în poematic, preferând să analizeze raporturile dintre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de le ne și plictis. Domnul Șerban Cioculescu scrie: „însuși Pouilly-ul în imaginația bacchică a lui Toader Zippa (adică a mea) se transformă în Cotnar „după doi ani de pivnițăʺ (aici ghilimelele sunt ale domnului Cioculescu). Este aci un naționalism viticol (zice domnul Cioculescu) de Cotnar uber alles, uber alles in der Weltʺ (face spirit pe nemțește domnul Cioculescu), care adaugă un motiv, și principalul în plus, la mândria de a fi moldoveanʺ. Bun! Prin urmare, de ce ne acuză (pe Toader
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
et plus parfumés fit venir il y a quelques années, de s planta de Georey Chambertin. Dès la première récolte, le vin s ʹaffirma identique à celui que donne, dans les mêmes terrains, le plants du pays, appelé Tannatʺ. Literatura viticolă abundă de altminteri, în exemple și anecdote care dovedesc rolul pământului în pr ivința b uchetului unui vin. În cazul nostru special, trimet pe domnul C ioculescu la toți producătorii moldoveni, care îi vor confirma că aroma Cotnarului circulă în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în evantaiul atracțiilor turistice ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. De pildă în aceste zone pomicultura, viticultura, creșterea animalelor domestice, inclusiv a păsărilor de curte etc., oferă posibilități optime pentru practicarea în cadrul turismului rural a unor forme cum ar fi: turismul pomicol, viticol, sportiv (inclusiv sub forma sa de turism piscicol), istoric, religios și desigur tehnic pentru deprinderea unor îndeletniciri pe linia producției artizanale etc. Scurtă prezentare generală În corelație directă cu celelalte activități economice, teritoriul comunei Ciurea oferă condiții suficient de bune
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
proprii exercită o forță de atracție turistică ce nu poate fi neglijată. Aceste luciuri de apă care pe total se cifrează la peste 110 ha oferă condiții de viitor pentru practicarea odihnei, drumeției, pescuitului și agrementului pe apă. 7. fondul viticol 191 ha și pomicol (92 ha) este demn de apreciat și de utilizat în scop turistic, mai ales că în viitor extinderea acestor suprafețe este impusă de nivelul de accidentare a terenului. Nu ne trebuie multă imaginație pentru a înțelege
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
se cifrează la 6.669.933 ha (27,7 % din teritoriul național); • structura proprietății arată că sectorul privat deține 8.098,3 milioane ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, circa 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha și 4.302,2 mii ha pășuni și fânețe din totalul de 4.925,9 mii ha; • modul de exploatare include
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
râul Zala), reprezentând una dintre cele mai atrăgătoare destinații turistice din Ungaria, fiind chiar numit Marea Ungariei. Între factorii care au transformat această regiune într-un paradis turistic se numără: climatul plăcut în timpul sezonului cald, amplasamentul într-o zonă naturală viticolă cunoscută încă din perioada romană, amenajările turistice complexe, la standarde internaționale, care oferă o gamă variată de activități (de la pescuit la întreaga gamă de sporturi nautice), posibilitatea de a realiza excursii în zonele învecinate și practicarea nu numai a unui
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Alte centre urbane turistice din Franța sunt: Strasbourg, Dijon, Amiens, Troyes, Nancy, sau centre din Masivul Central Francez, amplasate într-un cadru natural cu un potențial deosebit: Vichy, Mont-Doré. Sunt frecventate de asemenea și centrele urbane situate în vestitele regiuni viticole ale Franței: Champagne, Poitou, Périgord, Bourgogne. * Parisul este cel mai important centru turistic mondial, cu peste 10 milioane de turiști anual, atrași de frumusețea și romantismul acestui oraș situat pe malurile Senei. Cele mai vizitate obiective turistice din Paris sunt
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fără tăgadă un autentic ambasador al României peste hotare și ca să vă conving redau mai jos următoarele versuri: „Puțin ca tot ce este bun Și bun ca tot ce este rar... Acesta-i vinul de Cotnar.” Căci la Combinatul viticol din podgoria Cotnarului se face acel must dulce ca miere din soiul Grasă de Cotnari, de iese acel vin cu aromă de floare și afrodiziac, dar prea puțin promovat peste hotarele țării, unde se află atâta inteligență tânără românească. Deci
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Oltenița și a celor din județul Ilfov, se înscrie și Petre Theodor Sfetescu. Născut la 24 mai 1860 în comuna Greaca, județ Ilfov. În acel moment, când se născuse de circa un an statul național român, localitatea recunoscută pentru potențialul viticol făcea parte din Plasa Oltenița. După ce a urmat școala primară și apoi studii liceale, Petre Sfetescu a urmat Facultatea de Drept, a Universității din Paris, pe care a absolvit-o cu brio. După terminarea studiilor înalte, în celebra instituție de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
aici au fost în stăpânirea Mănăstirii Neamțului. După 1863, podgoria a trecut în stăpânirea statului, transformându-se în „ Vie model” și apoi în pepinieră. Aceasta, alături de pepinierele: Miroslava, Galata, V.Adamachi, Camera de Agricultură și Iosif Rohr, producea material săditor viticol și au pus umărul la revigorarea viilor din Moldova după atacul de filoxeră. Prin 1936, în aceste clădiri ființa o școală de ucenici în agricultură. În pepinierele de aici își făceau practica și studenții agronomi. Să nu-mi spui, dragă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
desfășurat sub genericul Ma- rile zile ale Porților Deschise. A fost vernisată o expoziție de tablouri ar-tizanale aparținând unor artiști amatori din Brance- illes, în prezența unui roman- cier născut în acest sat; s-a organizat o drume-ție prin zona viticolă, pe distanțe de 2,8 km., 4 km. și 5,5 km.; a avut loc vernisarea unei expoziții și a unui atelier de sculptură-mozaic. Toate acestea au fost completate de vizite la crame, degustări de vinuri, iar doritorii au putut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se înțeleagă undeva - le prefera, căci îi „producea(u) însemnări pentru caietele sale”. Cineva susținea că și „podgoria Panciu este o metamorfoză a centrului viticol Pîncești din regiunea Bacău”.6) Cei porniți pe „Calea lui Bachus” aveau deci de ce să-și amintească de zeu. Numele înșeală: unele măresc, altele micșorează. Galaction povestește că atunci cînd a citit primele articole ale lui Anton Bacalbașa, care polemiza
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oră-două / La bodega «Pitpalac» ». Apoi la 10 iulie, cu o altă justificare: „De ești trist și amărăciunii / Vrei cumva să-i vii de hac: / O gustare minunată / Și un șpriț la «Pitpalac»”. Trebuie adăugat că în Bacău (centrul unei zone viticole), mai ales după municipalizare, localurile aveau clientele specializate. Nu intra oricine, oriunde. „Domnii funcționari, antreprenori și maeștri (sic!) din oraș - preciza o reclamă - se recreează la un pahar de vin natural numai la / Desfacerea de vinuri «Fodor» / strada Mihai Viteazul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]