43,797 matches
-
împlinesc spațiul său domestic. Pantelimon 113: "cineva, [...] ar putea crede că aici lumina e atât de searbădă încât bulevardul nu mai e locuit de mult. [...] dar, pe neașteptate, ies și traversează strada grupuri de șobolani, aproape umani. [...] când vin în vizită, își scot pălăria și beau cu măsură. bat grijulii la ușă când unul de-al nostru cade la pat." (p. 30) Aceste ființe tratate cu atâta considerație ("political correctness") ne evocă pitorescul camerelor descrise de Dumitru Crudu, unde colcăiala gândacilor
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
România, țara cu o clasă politică bolnavă de corupție sau, cum iarăși se mai spune, țara corupției generalizate. Acest tip de afirmații induce fatalismul din cauza căruia în loc să meargă magistrați români în Franța, pe urmele albumului cu bucluc, magistrații francezi fac vizite de lucru în România.
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
două săptămâni internat în spital din cauza unei pneumonii care nu voia să cedeze în niciun chip, deși o armată de medici își dădeau toată silința să mă ajute. Zilnic și uneori chiar și de două ori pe zi secretara mă vizita aducându-mi cele trebuincioase, presa și vești de afară, eu cu greu putând părăsi patul din cauza puseurilor de temperatură, a stării generale constant proaste, uneori mergând spre înrăutățire. În salonul cu patru paturi unde stăteam, devenisem cel mai vechi chiriaș
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
dărâmă la o simplă adiere de vânt. Sunt momente în care logica nu mai funcționează sau poate că logica umană nu mai poate da răspunsuri credibile la provocările realității. Plicul pe care-l aveam în mână era dovada materială a vizitei făcute la spital de nea Tudor, la câteva zile după ce fusese... înhumat!? la cimitirul Străulești. Și mai era ceva. Cu cine vorbisem dimineață la telefon? Erau întrebări mai mult decât tulburătoare și fără de răspuns. După câtva timp când am putut
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
întrebări mai mult decât tulburătoare și fără de răspuns. După câtva timp când am putut să-mi reiau activitățile normale, am mers personal și am discutat cu soția lui nea Tudor, cu care de altfel mă cunoșteam de la spital, în urma numeroaselor vizite făcute soțului său. Aceasta a rămas înmărmurită când am descris cum era îmbrăcat la prezumtiva întâlnire, hainele fiind exact cele de înmormântare dar pe care eu nu aveam de unde să le știu deoarece fuseseră cumpărate a doua zi după deces
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din stirpea bucureșteană, anunțase pe niște afișe mari lipite pe obloanele prăvăliilor că împăratul Napoleon al francezilor avea să le facă urzicenenilor o vizită pe data cutare, la orele cutare, în punctul de atracție al eroilor cinstiți de patria română. Era într-o duminică. O ploaie violentă căzuse de dimineață. Lumea înota prin noroiul gras, noroiul bărăgănean, cel mai fertil noroi din lume. Se
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot spune!) de �doctorand". Nulități care într-o țară normală n-ar depăși nivelul șaibei și-al măturii îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub numele ipochimenului, sancționează starea sa de indeterminare - că tot suntem în tranziție: �drd."! Că majoritatea chiar vor ajunge doctori, e indiscutabil. Constrânși la jalnice improvizații pentru a-și duce zilele, conducătorii de doctorate nu ezită să închidă un
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
fost numit (evident, nu public, și nu în țară) evenimentul, după modelul revoluției culturale din China lui Mao. Dintre scriitorii invitați de Vatra să comenteze Tezele, unii (D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de vedere. Totul începe cu mult mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
format din mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin jocul potrivniciilor convertite în
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
eul învață "aspectele singurătății" și promovează ca singur remediu visul. Un vizitator totuși subaltern visul acesta, intrat discret pe scara de serviciu, mai mult slujitor fidel decît oaspete. El întinde poteci practicabile pentru ca prietenii duși ai poetului să-l poată vizita sau pregătește imagini mai puțin drastice în care moartea apare ca o "mănușă parfumată". Stilul galant revine și în dansul macabru din finalul plachetei, în care eroul acestor poeme se închipuie "îmbrățișat de asexuata, de nevîrstnica femeie în crepdeșin negru
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
desface pe 31 martie 1945, soția recăpătându-și numele de Ada Botez. Prin căsătoria cu un maior, Hill, de la Ambasada Marii Britanii din București, se stabilește apoi în Anglia, devenind cunoscută sub numele de sculptorița Ada Botez. A revenit adesea în vizită în București, întâlnindu-se, uneori pe ascuns, cu fratele ei Călin Botez. La București venea și la mama ei, Mania Botez, care, după divorțul de Eugeniu Botez, în 1926, se recăsătorise cu un general Argeșanu. Locuia pe str. Ana Ipătescu
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
fratele ei Călin Botez. La București venea și la mama ei, Mania Botez, care, după divorțul de Eugeniu Botez, în 1926, se recăsătorise cu un general Argeșanu. Locuia pe str. Ana Ipătescu (astăzi Lascăr Catargiu), unde m-a primit în vizită în anul 1961. De atunci n-am mai văzut-o, se pare că a plecat la Londra, chemată de fiica sa. Din datele și informațiile pe care le deținem, singurii urmași, în viață, ai lui Eugeniu Botez sunt Alexandru Botez
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
ansamblu în parte? Iar aceasta de la dezamăgire până la entuziasm, de la definirea unor situații artistice pe care nu ezit a le aprecia ca fiind de referință și până la scăderile ce nu țin de demnitatea unui ansamblu care își respectă cartea de vizită. Sintetizând, aș putea spune că debutul de festival enescian a avut parte de evoluții artistice inegale din partea Orchestrei Parisului condusă de Christoph Eschenbach, din partea celebrului ansamblu cameral "I Musici di Roma", din partea Orchestrei Naționale Radio condusă de dirijorul Laurent Petitgirard
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
însușiri care-l fac atît de deosebit de semenii lui? Noi cu toții, afirma Pascal, urîm adevărul și pe cei care ni-l spun". Așadar, pentru a întrona în lume domnia iubirii și nu a urii, dacă mă voi întîlni într-o vizită cu fostul meu coleg de serviciu (care între timp și-a deschis o băcănie în centrul orașului), pe care, de fapt, nu l-am simpatizat niciodată pentru că era profitor, hrăpăreț și prost crescut, trăgînd chiulul pe cît putea și lăsînd
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
d-na Aslan, la Institutul de Geriatrie, unde îl mai vizitau foștii lui studenți și, apoi, colegi, M. Ralea și T. Vianu, care îi lăsau, la plecare, și bani. Ralea voise să mă ia cu sine, la una dintre aceste vizite, și numai un fapt neprevăzut m-a împiedecat să-l cunosc, pe marele cugetător. Apoi a venit asupră-i și excluderea din Academia Română, al cărui președinte fusese din 1940 pînă în 1944. Faptul s-a produs treptat. La 20 mai
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
însămi, admirînd frumusețea locurilor: munți severi, peisaje întinse și simple ape verzi și line, toate scăldate de o lumină minunată. Hotelul unde locuiam era o veche mănăstire ale cărei camere văruite aminteau de lăcașurile românești unde ne duceam uneori în vizită la cîte o călugăriță prietenă. Iar de sub plantele agățătoare se auzeau murmurînd fîntîni și izvoare. Singurătatea și liniștea locului mă fermecau, în schimb, tristețea nu puteam să mi-o uit. Așteptam mereu scrisori care nu mai veneau; eram mereu cu
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
clinica unde e internat Bergson. Vai, adăugă el, mi-e teamă că se duce, mi-e atît de teamă. Bergson nu mai primea pe nimeni în afară de ai lui și de Valéry. I-am propus poetului să-l aștept cît durează vizita - patruzeci de minute cu totul -, iar în timp ce eu, în mașină, încercam să-mi imaginez ce-și spuneau ei acolo sus, atît de aproape și atît de departe de mine, Valéry s-a întors brusc, cu obrajii aprinși, cu ochii strălucitori
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
cu luciditate că "mediocritatea în creație nu dă niciodată ascendent asupra excelenței în receptare"? Corespondența dintre cei doi are adesea tonul îngrijoratei preocupări pentru sănătatea șubredă a Domniței, preocupare pe care poetul o împletește cu șăgalnice scuze și amânări ale vizitelor poetului sau cu umorul dezolat al acestuia, citindu-și poemele apărute cu greșeli de tipar ce schimbau radical sensul. Sufletele lor se simt apropiate și Blaga îi scrie minunat: "Ce mai faci, Domniță, de nu mai dai nici un semn? Tu
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
pe nume Leporello, valet și bufon deopotrivă, expert în teologie și în ghicitul gîndurilor, nimeni altul decît diavolul în persoană. Cum este și firesc, o atare apariție nu rămîne fără consecințe, succesiunea evenimentelor antrenîndu-l pe narator (un literat spaniol, în vizită la Paris), într-un amalgam de înscenări halucinante (în genul celor din romanele lui Fowells), timp în care este pus la curent cu istoria excepțională a lui Don Juan Tenorio și se îndrăgostește de una dintre cele mai recente victime
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
unii, prea puțini, zic alții. Nu de mila ortacului plânge lumea. închisoarea aurită în care (încă) se află, sumele colosale ce-i stau la dispoziție, regimul de privilegiat absolut (între altele, Miron al nostru a fost și ginerică, iar despre vizitele focoasei sale soții folclorul carceral produce nemuritoare capodopere!) spun totul despre statutul princiar al deținutului de drept comun. Și totuși, m-am întrebat, de ce Miron Cozma a ajuns în închisoare, iar Stănculescu nu? Oricâte privilegii ar avea, Luceafărul huilei se
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe mama Ka, prea buna, că cei doi fuseseră preschimbați de vraciul cel rău, din Alaska, în doi fulgi de zăpadă. Aflând aceasta, mama Ka, lapona înțeleaptă, care cu câțiva ani în urmă făcuse o vizită în România, unde își îngrijise reumatismul la Amara, se duse într-acolo, unde cunoscuse o doctoriță bună și cumsecade, care, pe numele ei de vindecătoare de suflete, se numea Asklepia. Și Mama Ka îi spuse, văitându-se, doctoriței Asklepia, toată
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
fascina în tinerețe și pe care, din păcate, îl întîlnesc doar epidermic. Apoi, cînd revin "acasă", la New York, nu fac decît să regret tot ce n-am putut împlini... Data următoare, cu toate bunele mele intenții atunci cînd îmi proiectez vizita, e la fel! M-a împiedicat, cel puțin pînă acum, cine știe ce hipersensibilitate la lucruri pe care nu am vreme sau forță să le explic... Cam asta e! În altă ordine de idei, ați zice că literatura poate influența politica? Nu
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
Rider recomandă textele sale mai curând specialiștilor; jurnalul din România abundă de informații și considerații, însă datele istorice și culturale primează asupra impresiilor de călătorie, asupra realității cu care intră în contact (se poate citi spre comparație relatarea unei scurte vizite în Ucraina în articolul lui Timothy Garton Ash de care vorbeam la început). Este extrem de interesant articolul Uitare, memorie, istorie în A doua considerație inactuală a lui Nietzsche, în care se face o analiză pertinentă nu numai a textului lui
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Mircea Mihăieș Vizita premierului francez Jospin la București a dezamăgit multă lume. Mă refer, desigur, la cei care cred, pe de o parte, în bunăvoința absolută a Franței, și, pe de alta, în omnipotența continentală (ba chiar globală) a acesteia. Sigur, dacă ne
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
manifesta mai ales sentimente frumoase, sensibilitate și afectivitate pozitivă. Tema nu poate să nu evoce cazul Caragiale: în a cărui receptare și contestare au intrat și acuzații de insensibilitate față de copii și animale (bazate mai ales pe tonul narațiunii din Vizită, D-l Goe, Grand Hôtel "Victoria Română", Bùbico). Notele ediției Al Rosetti, Ș. Cioculescu, Liviu Călin (Opere, vol. II, 1960) îl apără pe scriitor de acuzațiile moraliste cu argumente proletcultiste ("schița atacă problema greșitei educații a copiilor în familia burgheză
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]