7,219 matches
-
mic semn lângă sprânceană. Ți-ai recunoscut semnul, nea Gică? Ai pipăit vreodată cu degetul semnul acela aproape invizibil?“ Nea Gică, amuțit, nu avu timp nici să se dezmeticească, vorbele o și zbughiseră, în altă direcție. Agitat, iritat peste măsură, vorbitorul. „Unde-i Vasilica?De trei zile o caut. Adică, nu pe ea. Punga mea de cafea o caut. N-o mai interesează, te pomenești, bacșișul. Nu-și mai căptușește fundul cu hârtii de 25? S-o fi decis să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
piesă de teatru sau o expediție în junglă, printre marțieni. „Instructajul trebuie să respecte minime reguli de comunicare. Să li se vorbească, ca și cum ar auzi, fără a încetini sau accelera debitul, la o distanță de 0,5-1,5 m, poziția vorbitorului să fie luminată. Gura vorbitorului să fie mai jos decât ochiul receptorului. Niciodată cu țigara în gură sau mestecând o bomboană. Vorbitorul nu are voie să poarte ochelari de soare sau să întoarcă, în timpul dialogului, capul. Să folosească fraze simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
expediție în junglă, printre marțieni. „Instructajul trebuie să respecte minime reguli de comunicare. Să li se vorbească, ca și cum ar auzi, fără a încetini sau accelera debitul, la o distanță de 0,5-1,5 m, poziția vorbitorului să fie luminată. Gura vorbitorului să fie mai jos decât ochiul receptorului. Niciodată cu țigara în gură sau mestecând o bomboană. Vorbitorul nu are voie să poarte ochelari de soare sau să întoarcă, în timpul dialogului, capul. Să folosească fraze simple, repetate. Să nu se arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ca și cum ar auzi, fără a încetini sau accelera debitul, la o distanță de 0,5-1,5 m, poziția vorbitorului să fie luminată. Gura vorbitorului să fie mai jos decât ochiul receptorului. Niciodată cu țigara în gură sau mestecând o bomboană. Vorbitorul nu are voie să poarte ochelari de soare sau să întoarcă, în timpul dialogului, capul. Să folosească fraze simple, repetate. Să nu se arate nerăbdător, să fie binedispus și perseverent. Cea mai mare dificultate o prezintă verbul...“ Gina insista, adesea, revenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înnegrit și degetele i-au îngălbenit de la tutun. Ascultă ceea ce au ceilalți de spus și nu dă nici un răspuns. Țigara se plimbă dintre buzele lui la scrumieră. Când și când dă din cap, se forțează să zâmbească, dă mâna cu vorbitorul. Bravo. Ai vorbit în numele poporului. Sunt recunoscător pentru sinceritatea dumitale. Fii mândru că ești comunist. După o săptămână, Mao pretinde că e bolnav și își anunță demisia temporară. Vicepreședintele Liu preia treburile națiunii. Nu-mi arăt fața la nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mao e pusă în dificultate. Îi văd pe oameni că sunt de acord cu Liu. Din mulțime se înalță murmure. Tinerii încep să se certe între ei. Reprezentanții facțiunilor vin pe scenă, unul câte unul, să-și prezinte părerile. Tonul vorbitorilor începe să se schimbe. Propoziție cu propoziție, ei se fac ecoul lui Liu sau pur și simplu sunt de partea sa. Demonstrația mea mi se întoarce împotrivă! Stau pe locul meu din prezidiu și încep să intru în panică. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ei. Sunt sigură că e inferioară. Mă bucur că nu vorbește limbi străine și mă bucur că nu-i place să citească. În mod egoist, mă simt binecuvântată că se poartă ca o proastă când vorbește în public. E o vorbitoare groaznică. Mi-a spus odată că de fiecare dată când urcă pe scenă face diaree după aia. M-am tot gândit că dacă joc cum trebuie, Ye poate fi o actriță perfectă pentru rolul secundar. Prostia ei servește la a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că a citit tot timpul conferinței mele... — Înțeleg, În fine, de ce ești nemulțumit de călătorie! Cineva și-a permis să nu fie atent În timp ce vorbeai! Și aici am văzut cum te enervezi la anumite reacții ale sălii pe care alți vorbitori nu le iau În seamă! Încerci o vreme să fii Îngăduitor, dar de fapt mimezi Îngăduința și, de la un moment dat, nici nu Îți mai dai osteneala să mimezi... A, nu! Înseamnă că nu mă cunoști nici după atâția ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Dar acolo?! Erau În primul rând oficialități de toate gradele, cei de la Institut, de la facultate, În genere, oameni maturi, câțiva tineri, despre care cu greu puteai spune dacă erau sau nu studenți; În nici un caz genul de tineri care provoacă vorbitorul cu Întrebări Încuietoare. Am Înțeles de la profesorul Stan că aceasta ar fi asistența obișnuită a unui asemenea loc - sală de consulat, bibliotecă străină. Cei de acolo, spunea el, nu au cine știe ce interes să le frecventeze ca să nu fie prost văzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
acum din ’40...» - ți-am spus: discuția avea loc În ’42 - «de când ați pus iar laba pe ea...» El: «N-am pus nici o labă, fiindcă-i a noastră!» «Era - după ce ați-răpit-o», zic, «ați ocupat un pământ românesc, cu locuitori români, vorbitori de limbă română...» «Vorbitori de limbă moldovenească, limbă slavă, nu românească!», face el, cu spume la gură (măi, și când mă gândesc că unul ca el putea să-mi fie văr de-al șaptelea!) - și Încă: «Bessarabia a fost, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am spus: discuția avea loc În ’42 - «de când ați pus iar laba pe ea...» El: «N-am pus nici o labă, fiindcă-i a noastră!» «Era - după ce ați-răpit-o», zic, «ați ocupat un pământ românesc, cu locuitori români, vorbitori de limbă română...» «Vorbitori de limbă moldovenească, limbă slavă, nu românească!», face el, cu spume la gură (măi, și când mă gândesc că unul ca el putea să-mi fie văr de-al șaptelea!) - și Încă: «Bessarabia a fost, este pământ rusesc, locuit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Lucașovca, cele din jurul Manei... și Încă: Aurul, Inul, Dunărea, Orheii-Noi, Florești, Călărași - ăstora de unde le va fi venind numele, dacă nu de la Basarabenii noștri deportați? Numai din Atlasul lor Lingvistic aflăm că sunt, pe malul Pacificului, vreo 3 000 de vorbitori de română - și trebuie să ținem seama de minciunile lor statistice În general, În special de cele lingvistice. Numai Dumnezeu știe câte alte mii și mii dintre ai noștri vor fi ascuns, la recensăminte, că limba lor maternă e româna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
responsabilului cu telejurnalul procedeul i se păru anormal, depășit, ieșit din comun, nu lăsă să se Înțeleagă, se limită să ceară cele două documente ca să fie introduse În prompter, acest aparat meritoriu care permite să se creeze iluzia pretențioasă că vorbitorul se adresează direct și exclusiv fiecăruia dintre cei care Îl ascultă. Directorul general răspunse că În acest caz prompterul nu avea să fie utilizat, Vom face lectura ca pe vremuri, spuse el, și adăugă că va intra În studio exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
remarcă, Mai mult ca sigur nu e nimeni la tâmplării la ora asta, Îmi permit să am Îndoieli, domnule președinte, aceleași cauze care ne-au adunat pe noi aici, trebuie să-i fi făcut și pe ei să se adune. Vorbitorul nimerise În plin. De la corporația tâmplarilor răspunseră că Îi alertaseră pe asociații respectivi imediat după citirea scrisorii morții, atrăgându-le atenția că era cazul să restabilească producția de tâmplărie funerară În cel mai scurt timp posibil, și că, de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
gît cu ambele mîini și, frățică, ce se mai zbătea domnul Sing, exact ca un pește, pe bune, și brațul rupt Îi fîlfîia, da’ am reușit să-l pun În genunchi și de-acu’ Îi băgasem bine degetele mari În vorbitoare, așa că i-am dat pe spate tot angrenajul pînĂ s-a rupt. Și să nu crezi cumva că n-auzi cînd se rupe. L-am ținut o secundă ca să nu se mai zbată și pe urmă l-am Întins peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
într-o stare jalnică (așa e! de-abia ne putem plăti cheltuielile la bloc!). Știu care vă sunt problemele, pentru că și eu sunt cadru didactic! (fluierături frățești, admirative). Să nu credeți că eu mă descurc mai bine decât dumneavoastră, țipă vorbitorul cu chip osos, ros de ambiție. Îl privesc năucit: poartă un costum elegant, perfect croit după trupu-i deșirat, și o cravată de un roșu-rusesc, care trebuie să-l fi costat cât salariul meu. Să știți că ne batem capul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la rezidenți, și ieși trântind ușa fără clanță. Când iarna era destul de ușoară ca să ne aruncăm un halat bejuliu direct pe piele și să ne strecurăm printre gardurile moarte până la bolovanul de unde telefonam salvatorilor, așteptând cuminți mai apoi lângă ruinele vorbitorului verde-montan (care nu mai e cantină) unde savantul Gheorghe ne furișa fotografii de monede, arhiduci sau episcopi, portretele lui Mihai Viteazul la brâu cu căpățâna lui Osman-Pașa și Țepeș în valtrapuri orientale bătând nucile cu lancea-i înroșită și Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vă voi spune ce am făcut în cele aproape trei luni cât am stat în Siria, deși aș avea multe de povestit. Un singur lucru bun l-am făcut. Să învăț câteva cuvinte uzuale din limba engleză, fiindcă erau mulți vorbitori ai acestei limbi. Vă plictisesc, domnule profesor?... - Nu, din contra, îmi aprinzi tot mai mult curiozitatea cu teribila ta, hai s-o numesc, aventură. - E adevărat ceea ce spuneți! Nici mie nu-mi vine să cred că am reușit să fug
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe cei dragi, dacă doriți, asumându-vă riscul preluării din suferințe. Acea resuscitare, prezentată la TV, cu apăsarea toracelui, până se rup coastele, nu a fost eficientă în toate cazurile. 2.6.DESPRE MENȚINEREA VOCII Un cântăreț sau un actor (vorbitor, orator, profesor, politician) dă din energia sufletului său, atunci când cântă sau vorbește. Cu calitatea energiei sufletului său, reușește să atragă publicul și să ajungă la sufletul publicului, să-l convingă să-i accepte mesajul transmis, să-l bine dispună și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
discuția și asupra cui se răsfrânge. Comportamentul omului prin gesturi, subiecte abordate în discuție, intonația, dicția, cuvintele folosite, caracterizează nivelul de cultură și de educație al respectivului vorbitor. De obicei, subiectele abordate în discuție, constituie problemele care-l frământă pe vorbitor, gândurile lui care răbufnesc. De aceea se recomandă să-l lași pe om să vorbească, pentru a-i cunoaște gândurile, frământările, intențiile. Prin comportamentul nostru, noi trebuie să nu-i deranjăm pe ceilalți, în nici un fel. Să ne obișnuim să
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
jos. Așa cum fiecare proprietar de casă își mai extinde puțin domeniul privat ciupind din cel public, punîndu-și, de pildă, mașina lui pe trotuarul lui din fața casei sale sau vopsindu-și partea lui de bloc cum vrea el, tot așa fiecare vorbitor de limbă se simte îndreptățit să intervină în vorbirea lui. Spațiul public românesc se îmbogățește astfel în fiecare săptămînă cu noi și noi „succesuri” ale limbii. Pentru tot mai mulți, prescripțiile lingvistice contează tot mai puțin : cine mai e și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în termeni ezoterici, din care nu înțelegi nimic, dar te străduiești să înveți, căci altfel rămîi pe dinafară. Și dacă tot nu te duce capul, au apărut și servicii specializate de transpunere din româna veche în corpoă rate Romanian. Casta vorbitorilor de lingua franca manageriensis va decide apoi asupra sorții tale de neo-barbar ce se bîlbîie într-un idiom de neînțeles. Noroc că există însă internetul și noile tehnolimbaje aducătoare de power to the people. Aici vorbim cum vrem noi, în afara
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
firească într-o anumită măsură, a devenit însă model public prin promovarea în mass-media a talk-show-ului autarhic, a simulacrului de dezbatere publică, în care limbajul nu se semnifică decît pe sine și se reduce adesea la punerea în valoare a vorbitorului. Cuvintele evoluează într-un balet narcisic, incapabile să rostească nu doar adevărul, ci și falsul. Poate că cel mai grav rău al societății noastre actuale nu este, astfel, criza, ci logopatia cronică. Este rîndul meu să întreb : ascultînd ce se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-și exercite și ea rolul de gazdă a comunicării, iar societatea civilă ar putea învăța la rîndul său arta conversației. Dar cine va renunța oare primul la monologul izbîndei (sau pierzaniei) solitare pentru a se izbăvi în dialog ? Nu întrerupeți vorbitorul ! Ca în țările civilizate... De cîte ori nu am auzit această referință admirativ-frustrată, din cele mai diferite guri și despre cele mai diverse probleme ! Ciudat însă, nu țin minte să fi auzit vreodată invocîndu-se „țările civilizate” atunci cînd era vorba
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
totuși, într-un fel, de la aceste reguli ale conăvorbirii începe totul. Ele instituie și garantează poate mai mult decît orice altceva ordinea Civilizației, elaborînd și rafinînd de-a lungul secolelor proceduri ale discuțiilor eficiente care să acorde șanse egale fiecărui vorbitor în interesul tuturor participanților. Ele încep acum mai bine de două mii de ani, cu agora greacă și forum-ul roman, dar se apropie de maturitate abia începînd cu secolele XIII-XIV și formarea Parlamentului englez. Pentru a asigura rolul deliberativ al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]