4,110 matches
-
avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o narațiune] are un început, un mijloc și un sfîrșit". La început, cînd existau numai fragmente din traducere, am
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anticiparea propriilor stări se trece la preîntâmpinarea, prin anticipații, a neprevăzutului împrejurărilor. Mutația în cauză nu schimbă "profilul" eului sau al personalității, dar pregătește depășirea stării de efuziune emoțională și trecerea la conștiința opozițiilor, care va scoate sufletul omului de sub vraja "misticismului". Mutația este, desigur, logică și dă sens evoluției eului către o creștere a conținutului său rațional. Prin urmare, istoria, raportată la unitatea sufletească a omului, are semnificația raționalizării eului. Mentalitatea omului primitiv rămâne, încă, sub dominația senzorialului. "Specificul acesteia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
a revoluției din decembrie 1989. În câteva reportaje A. elogiază omul simplu, faptele obișnuite, cotidiene, fără a cădea în banalitate. SCRIERI: Anii adolescenței, București, 1962; Trenul albastru, București, 1965; Vară târzie, București, 1967; O complicată stare de fericire, București, 1967; Vraja sau transformarea miraculoasă a lucrurilor, București, 1971; Primiți puțină duioșie?, București, 1972; Amintiri de pe planeta Pământ, București, 1973; Lumini peste Apuseni, București, 1974; Prietenul pe care-l caut pretutindeni, București, 1976; Respirație liberă, Timișoara, 1979; Lumină stranie, Timișoara, 1981; O
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
1965, 24; Gh. Grigurcu, „O complicată stare de fericire”, F, 1967, 5; Constantin Cubleșan, Ion Arieșanu, „O complicată stare de fericire”, TR, 1967, 27; Șerban Foarță, Ion Arieșanu, „Vară târzie”, O, 1967, 7; Ciobanu, Nuvela, 127; Dana Dumitriu, Ion Arieșanu, „Vraja...”, ARG, 1972, 6; Sorin Titel, Ion Arieșanu, „Vraja”, RL, 1972, 28; Teodor Tihan, Romanul unei noi posibile iubiri, ST, 1972, 8; Cornel Ungureanu, Ion Arieșanu, „Prietenul pe care-l caut pretutindeni”, O, 1976, 1; Valeriu Cristea, Pragul expresiei, RL, 1976
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
fericire”, F, 1967, 5; Constantin Cubleșan, Ion Arieșanu, „O complicată stare de fericire”, TR, 1967, 27; Șerban Foarță, Ion Arieșanu, „Vară târzie”, O, 1967, 7; Ciobanu, Nuvela, 127; Dana Dumitriu, Ion Arieșanu, „Vraja...”, ARG, 1972, 6; Sorin Titel, Ion Arieșanu, „Vraja”, RL, 1972, 28; Teodor Tihan, Romanul unei noi posibile iubiri, ST, 1972, 8; Cornel Ungureanu, Ion Arieșanu, „Prietenul pe care-l caut pretutindeni”, O, 1976, 1; Valeriu Cristea, Pragul expresiei, RL, 1976, 6; Valentin Tașcu, O carte și lumea ei
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
frison epidermic, stări de evanescență și alienare, pentru a căror exprimare universul floral se oferă în chip firesc, un impuls venind însă și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care jubilației simțurilor (culminând în „beție”, „vrajă”, „toropeală dulce”) i se asociază o stare de confort intelectual („gânduri blânde”, „iertătoare” și „bune”), dar și locul extincției, al „agoniei neîntrerupte”. În acest univers fragil și îndurerat, spiritul e cuprins de impulsuri contradictorii, năzuind spre creație („cântec”), dar și
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
până ce, În cele din urmă, la ordinul Doctorului, amenințat de pericolul de a-mi ruina toate capacitățile intelectuale și trupești și de a-mi distruge sănătatea, Împotriva voinței mele, dar cu hotărâre, am renunțat. Mă aflam oare În stăpânirea vreunei vrăji: ca Globurile acelea de Foc și acele minuni cerești și diavolești care, În cazul Misterelor evreilor, i-a Înspăimântat de nenumărate ori pe Neinițiați? Orice-ar fi fost, un asemenea eșec din partea mea, după cele mai mari eforturi, trebuie să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul actelor magice În două mari clase: a) rituri verbale sau incantații (jurămintele, urările, blestemele, interjecțiile etc.); b) rituri manuale (cele care implică și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puține acțiuni de manipulare magică, În antiteză cu practica magică a sorcery (B. Kapferer, 2002, p. 10). În spațiul românesc, Simion Florea Marian (1996, pp. 7-9) a propus În urmă cu un secol, În același spirit, distincția dintre farmec și vrajă, prima fiind un act cu finalități pozitive, realizat cu ajutorul divinităților binevoitoare, În timp ce a doua s-ar referi la acțiuni magice malefice, care implică pactul cu diavolul. În planul actorilor, el distinge Între reprezentanții Necuratului - vrăjitori/vrăjitoare - și fermecător, ghicitor, zodier
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Blecourt (1999) propune un alt sistem de clasificare: el distinge Între bewitch, unwitch, witch și scolding. Printr-o echivalare aproximativă cu vocabularul românesc al vrăjitoriei, aceste categorii s-ar putea traduce prin: fermecare sau legare (bewitch), desfermecare sau dezlegare (unwitch), vrajă (witch) și bănuiala de vrăjitorie (scolding): În mod tradițional, vrăjitoria este centrată În jurul unui rău provocat de cineva. Am numit acest lucru farmec. El include acțiunea malefică Îndreptată Împotriva unor oameni, În special copii, sau Împotriva unor resurse vitale. Acest
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
definește elementul opus: desfermecarea. ș...ț În timp ce fermecarea este, de obicei, rezultatul unei puteri Înnăscute (deși există situații În care oamenii exercită vrăjitul prin tehnici), desfermecarea trebuie să fie construită (prin tehnici - n. M.C.) ale ritului sau binecuvântării. ș...ț Vraja, care presupune că acumularea de bogăție s-a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee a echilibrului specifică vrăjitoriei: dacă nefericirea poate fi produsă prin vrăji, la fel și fericirea. ș...ț Mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M.C.) ale ritului sau binecuvântării. ș...ț Vraja, care presupune că acumularea de bogăție s-a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee a echilibrului specifică vrăjitoriei: dacă nefericirea poate fi produsă prin vrăji, la fel și fericirea. ș...ț Mai există un al patrulea tip, bănuiala de vrajă: el vizează acuzații care par să nu se refere direct la niciuna dintre categoriile de mai sus. Prin aceste acuzații, oamenii, cel mai adesea femeile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee a echilibrului specifică vrăjitoriei: dacă nefericirea poate fi produsă prin vrăji, la fel și fericirea. ș...ț Mai există un al patrulea tip, bănuiala de vrajă: el vizează acuzații care par să nu se refere direct la niciuna dintre categoriile de mai sus. Prin aceste acuzații, oamenii, cel mai adesea femeile, sunt asemănați cu vrăjitorii/vrăjitoarele: ei sunt plasați astfel În categoria persoanelor malefice, fără să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi căutate la horă și nu vor Întârzia să se mărite (M. Eliade, 1995, p. 218). Logica gesturilor vrăjitorești este specifică universului magic: formule verbale, gesturi și obiecte ale vieții cotidiene sunt dislocate din contextul originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de a influența mediul natural și social: Tot În județul Turda, fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopții goale și despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
c) execuțiile criminalilor: pedepsele capitale; d) sacrificiile vrăjitorești: folosite În diverse rituri secrete și au ca scop obținerea unor puteri magice; e) sacrificiile Împotriva amenințărilor: actele sacrificiale efectuate pentru a preveni molimele, catastrofele, războaiele, pentru a apăra de blesteme și vrăji; f) sacrificiile religioase: exprimă idei, credințe și valori fundamentale pentru un individ sau pentru o colectivitate. O perspectivă mai subtilă este oferită de J. Beattie (1980, pp. 38-43) care combină două axe: forma În care este concepută divinitatea invocată - ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie noi relații Între oameni, oameni și alte ființe, oameni și lucruri; d) tema eroică, ce consacră Înfruntarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
autres poèmes de Blaga on retrouve leș appellations " Dieu " ou " Seigneur ", écrits en majuscules. Par l'introduction de ce terme (" Nepătrunsul "), le poète amplifie le mystère qui est, dans ce cas, celui de la Genèse. Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja, de n-ai fi frământata, Sfânto, de voluptatea-ascunsă a păcatului ? (Lumină raiului) (Blaga, 2010 : 35) Le charme fleurirait-il și clair sur țes lèvres și tu n'étais travaillée, țoi, la Sainte, par la secrète volupté du péché ? (La lumière du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous avons choisi le fragment suivant qui illustre la coprésence des motifs et des symboles dans la poétique de Blaga : O, lumea e albastră haină, în care ne curpindem, strânși în taină, ca vară sângelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. (Vară Sfanțului Mihai (8 noiembrie)) (Blaga, 2010 : 413) Ô, le monde est un vêtement azuré, où nous entrons, secrètement serrés, pour que l'été du sang ne meure pas un jour, et le charme du conte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est interprété par Sanda Stolojan comme L'avenir dans leș lignes de la main (Stolojan, 1992 : 79), version poétique. → Le titre Tăgăduiri est traduit par Dénégations (Miclău, 1978 : 359) et Désaveux (Stolojan, 1992 : 83). → Le nom " blestem " (littéralement : " malédiction ") du titre Vraja și blestem est interprété par leș traducteurs comme un " blasphème " : Charme et blasphème (Miclău, 1978 : 385) ; Charme et blasphème (Poncet, 1996 : 138). Pourtant, leș deux termes șont loin d'être synonymes. → Le nom " alean " qui est, en quelque sorte, synonyme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est descendu un chant du cygne) (Loubière, 2003 : 39) ; " à qui me soumettre, devant quoi me prosterner ? " (Un chant de cygne est venu du ciel) (Villard, 2009 : 75) ; " Fă o cruce spre apus ! " " Tourne ton regard au couchant et signe-toi ! " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Poncet, 1996 : 138). On observe que Philippe Loubière est le seul traducteur à avoir récupéré le sens d'origine du verbe " a se închină " (" se signer "). Dans le dernier exemple, Jean Poncet traduit littéralement l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
diminutif, " ruelle " : " ciobani întârziați pe uliți " " leș bergers attardés dans leș rues " (Tămâie și fulgi/Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) ; " Fântânile la uliți rele/galeți coboară și ridică [...]. " " Leș fontaines dans leș rues/descendent et montent des sceaux funestes [...]. " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Miclău, 1978 : 385). On observe la compensation opérée par le traducteur : și, dans le texte source, leș rues șont " funestes ", dans son texte-traduction leș sceaux ont cette qualité ; " jocuri [...]/n-or mai trece pe uliți
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Villard, 2010 : 35). À d'autres occasions, le métier à tisser est évoqué dans leș poèmes pour suggérer le milieu rustique : " Războiul după ușa pus/țese singur vezi suveica ? " " Derrière la porte, le métier/tisse seul, en vois-tu la navette ? " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Miclău, 1978 : 385). Le lin (" inul ") est un symbole de la pureté dans la poésie de Blaga. Dans le contexte ci-dessous, le traducteur décide de remplacer cet élément par une image métonymique : " [...] el [vântul] fete preface
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le supérieur d'un monastère, est traduit par " monsieur le prieur " (La mănăstire/ Au couvent) (Villard, 2008 : 83). Le choix inadéquat du registre ou des termes est observable surtout aux niveaux des images : Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja/de n-ai fi frământata,/ Sfânto,/de voluptatea-ascunsă a păcatului ? " " Et comment un țel charme saurait fleurir sur țes lèvres,/și tu n'étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ieri (La lumière d'hier), p. 369, Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 371, Septemvrie (Septembre), p. 373, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), p. 375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 391, Ursul cu crin (L'ours au lys), p. 395, La curțile dorului (À la cour du mystère), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]