2,111 matches
-
înconjurată de plaje bogate în nisip și mici golfuri (multe dintre ele ușor accesibil atât de pe uscat, cât și dinspre mare). Aflată într-o zonă cu activitate vulcanică, insula beneficiază de însemnate resurse de ape termale, minerale și de noroi vulcanic care susțin principala industrie: turismul. Turiștii provin în special din Italia continentală și Germania, dar și din Marea Britanie sau unele țări din Asia. Limba oficială este italiană, dar datorită contactului cu turiști străini, majoritatea locuitorilor cunosc foarte bine germană și
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
produs. Numele actual apare pentru prima dată într-o scrisoare a Papei Leon al III- lea către Charlemagne în 813, "iscla" de la "insula",având o posibilă etimologie un cuvant semit în "I-schra" care înseamnă „Insula neagră”. Ischia este o insulă vulcanică în Marea Tireniană și face parte din regiunea italiană Campania. Este localizată în nordul Golfului Napoli, la 30 km de orașul Napoli. Cu o formă trapezoidala, Ischia măsoară aproximativ 10 km de la est la vest și 7 km de la nord
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
a rămas neschimbată. Alte așezări mai importante sunt Barano d'Ischia, Casamicciola Terme, Lacco Ameno și Serrara Fontana. Insula a apărut ca urmare a erupției unui vulcan submarin care s-a prăbușit treptat în ultimii 100 000 de ani. Activitatea vulcanică de pe Ischia a fost, în general, caracterizată prin erupții nu foarte mari, la o distanță mare în timp. După erupțiile din timpurile române și grecești, ultimul a avut loc în 1301 în partea de est a insulei. Iachia are un
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
lovesc atmosfera unei planete din apropierea unui pol magnetic. Unii astronomi sugeraseră că impacturile ar putea avea un efect semnificativ asupra torului lui Io, un tor de particule de mare energie care leagă Jupiter cu satelitul său Io care este foarte vulcanic. Studii spectroscopice de înaltă rezoluție arată, însă, că variațiile densității ionilor, viteza de rotație cât și temperaturile la momentul impactului și după coliziune se situează, de fapt, în limitele normale. Una dintre surprizele care au urmat impacturilor este slaba cantitate
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
ani mai târziu. Prokofiev a început să orchestreze opera în 1912 în speranța de a fi jucată la Conservator. I-a arătat partitura pentru pian lui Nikolai Miaskovski care a comentat: "[muzica] este uneori uimitoare prin puterea sa sumbră, calitatea vulcanică a temperamentului [lui Prokofiev] este enormă". Conservatorul a respins opera, în cuvintele compozitorului deoarece libretul avea prea multe nuanțe ale poetului simbolist Konstantin Balmont și nu din cauza dificultăților muzicale. În speranța de a fi jucată în 1913 Prokofiev a revizuit
Maddalena () [Corola-website/Science/329895_a_331224]
-
sticlă topită, brecie și cuarț șocat găsite s-ar fi format sub presiuni de 100.000 de ori mai mari decât presiunea atmosferică la nivelul mării, sau între 10 și 100 de ori mai mari decât cele generate de activitatea vulcanică sau cutremur. Doar un impact mare ar fi putut genera astfel de condiții. Evenimentul de impact Woodleigh (inițial s-a crezut că a avut loc între Triasicul târziu și Permianul târziu) are vârsta estimată la 364 ± 8 milioane ani (Devonianul
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
insulelor este de 1.274 km². Insula cea mai mare a arhipelagului și cea de-a doua insulă a Polineziei Franceze după Tahiti este Nuku Hiva. Cu excepția insulei Motu One care este formată din nisip, celelalte insule sunt de origine vulcanică și au un relief abrupt și fără recife de coral care să protejeze coasta. Stânci cu înălțimi la vârfuri de 1.100 metri, coboară direct către fundul mării. Țărmul are aspectul unui zid de apărare al unei cetăți, cu peșteri
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
o zonă eruptivă, trecătoarea a apărut pe fondul mișcărilor tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel al Cigleanului (300 - 550 m altitudine). Dincolo de falia Moigradului, spre nord sunt prezente
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
zăpadă atinge 40 - 50, media celor cu ploaie este de aproximativ 110 - 125 de zile. Solul este însă acoperit - în medie, de zăpadă, 95 - 120 zile pe an. În zonă altitudinea și înclinarea versanților au variații semnificative. Aparținând unui areal vulcanic, locația are drept caracteristică fenomene postvulcanice, precum mofete, grote sau peșteri ori izvoare de apă minerală. În ceea ce privește conurile vulcanice, "Ciomatu" (1.301 m) este situat în raport cu "Puturosu" (1143 m), la vest, iar "Muntele Cetății" (1057 m) se află la est
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
în medie, de zăpadă, 95 - 120 zile pe an. În zonă altitudinea și înclinarea versanților au variații semnificative. Aparținând unui areal vulcanic, locația are drept caracteristică fenomene postvulcanice, precum mofete, grote sau peșteri ori izvoare de apă minerală. În ceea ce privește conurile vulcanice, "Ciomatu" (1.301 m) este situat în raport cu "Puturosu" (1143 m), la vest, iar "Muntele Cetății" (1057 m) se află la est de acesta. Un alt con - "Muntele Bolondoș" (, 1084 m), se află spre nord-vest. Este relaționată cu grupa vulcanilor "Ciomatu-Puturosu
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
este situat în raport cu "Puturosu" (1143 m), la vest, iar "Muntele Cetății" (1057 m) se află la est de acesta. Un alt con - "Muntele Bolondoș" (, 1084 m), se află spre nord-vest. Este relaționată cu grupa vulcanilor "Ciomatu-Puturosu" - cea mai tânără formațiune vulcanică a Munților Harghita. Apăruți în Neogen, ei au avut ultimele erupții în Pleistocen. De-a lungul faliilor create în sedimentele cretacice carpatice, lava andezitică a dezvoltat intruziuni și efuziuni care au antrenat materiale sedimentare. Andezitele cu biotit și amfiboli au
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
direct vizibile pe pereți, astfel neexistând semne clare care să indice nivelul potențial periculos al stabilizării nivelului de gaz. Este o depresiune formată prin prăbușirea unei galerii de mină aflată pe versantul estic al "Muntelui Puturosu", unde se acumulează gazele vulcanice, care au greutatea specifică mai mare decât ce a aerului. Culoarea diferită a frunzelor uscate sau lipsa vegetației verzi pe fundul depresiunii, sunt singurele indicatoare care scot în evidență prezența gazului nociv. Este o mlaștină eutrofă (dar se pot întâlni
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un relief cu formațiuni bazaltice de tipul unui canioan (de dimensiuni reduse) aflat pe "valea Hoghizului", rezultat în urma unor activități de erupții vulcanice intense petrecute în Munții Perșani în perioada Cuaternarului, ultima eră geologică din istoria Pământului.
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
(conform originalului, [The] Sân Francisco Peaks) reprezintă un lanț muntos de origine vulcanică, situat în partea central nordică a statului Arizona, rezultat prin explozia unui stratovulcan, în urmă cu 1,6 - 1,8 milioane de ani. În urma acelei explozi, vulcanul inițial a devenit extinct, iar lanțul montan a fost creat. Cel mai înalt
Vârfurile San Francisco () [Corola-website/Science/335466_a_336795]
-
sale de apă potabilă. Lanțul muntos este parte a "Pădurii Naționale Coconino" (conform originalului, fiind un loc foarte vizitat de iubitorii naturii și drumețiilor montane. Stațiunea de iarnă se găsește pe panțele vestice ale celui mai înalt vârf al lanțului vulcanic, fiind un subiect a diverse controverse majore implicând mai multe triburi nativ-americane și grupuri de iubitori ai mediului înconjurător. Cele șase vârfuri individuale din Arizona, care sunt parte a lanțului sunt, În 1629, cu 147 de ani înainte că orașul
Vârfurile San Francisco () [Corola-website/Science/335466_a_336795]
-
Un supervulcan sau super-vulcan este un vulcan capabil să producă o erupție vulcanică, cu o masă de eliminare a materialului provenit din camera sau rezervorul de magmă, ce depășește 10 kg. Super-vulcanii se pot forma atunci când magma din mantaua Pământului se ridică până la scoarță de la un punct fierbinte, dar nu este în măsură
Supervulcan () [Corola-website/Science/335483_a_336812]
-
Pământului se ridică până la scoarță de la un punct fierbinte, dar nu este în măsură să străpungă crusta. În acest fel se produce o creștere constantă a presiunii într-un anumit loc, formându-se un bazin tot mai mare de material vulcanic subteran, până la un moment oarecare, când scoarța nu mai este în măsură să reziste presiunii (cazul Calderei Yellowstone) și are loc erupția. Erupția unui supervulcan în cadrul unei poate fi deosebit de catastrofală și poate acoperi zone imense cu lavă și cenușă
Supervulcan () [Corola-website/Science/335483_a_336812]
-
subteran, până la un moment oarecare, când scoarța nu mai este în măsură să reziste presiunii (cazul Calderei Yellowstone) și are loc erupția. Erupția unui supervulcan în cadrul unei poate fi deosebit de catastrofală și poate acoperi zone imense cu lavă și cenușă vulcanică, cauzând schimbări climatice de lungă durată (cum ar fi declanșarea unei scurte perioade glaciare sau o încălzire globală), care pot amenința numeroase specii cu dispariția. Pe Pământ există aproximativ 20 de supervulcani cunoscuți științei. Până acum, în medie, o erupție
Supervulcan () [Corola-website/Science/335483_a_336812]
-
primitiv". Dar această gigantică Excalibur își dezvăluie secretele nu când este văzută de sus, ci de sub apă. Dincolo de suprafața oceanului, o sumedenie de pești viu colorați mișună printre coloane și arce de piatră. Domeniul lor e un platou de rocă vulcanică, iar Piramida lui Ball este de fapt un vulcan stins, în ruine, care-și arată deasupra apei doar vârful - unul dintr-o serie de vulcani care au devenit inactivi cu 7 milioane de ani în urmă. De atunci, marea a
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
centru comercial important din Marea Caraibilor. La 8 km de localitate se află Muntele Pelée, ce se traduce „Muntele Pleșuv”, vulcan considerat stins de multă vreme. Craterul ce se află la o înălțime de 1.400 m găzduia un lac vulcanic. În anul 1902, printr-o crăpătura a muntelui și-a făcut apariția o coloană de fum gros, însoțită de zgomote înăbușite, dar acest incident nu a fost o îngrijorare pentru locuitorii pașnici ai zonei. Timp de câteva zile s-au
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
de fum, ce a împrăștiat un strat de cenușă peste împrejurimi. În versantul Muntelui Pelée s-a format un nou vulcan, iar în craterul acestuia s-a acumulat un lac ale cărui ape aveau un conținut mare de sulf. Intensitatea vulcanică a devenit tot mai amenințătoare pentru localnici, astfel că mulți dintre ei și-au împachetat lucrurile și au părăsit orașul. Ca urmare a agitației telurice datorită vulcanului, un alt vulcan din cadrul aceluiași arhipelag, La Soufrière din insula Sf. Vincențiu s-
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
Creasta principală se întinde pe o lungime de circa 40 km între văile râurilor (la vest) și Ceremușul Negru (la est). Din punct de vedere geologic, este compus din gresie și fliș, cu filoane de . Există și zone cu roci vulcanice, și se întâlnesc frecvent grohotișuri. O mare parte din masiv servește drept cumpănă a apelor între bazinele hidrografice ale Prutului și Tisei (multe secole, pe aici a fost și o frontieră între diferitele state cărora le aparțineau regiunile istorice Galiția
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
parte construite din lemn și stuf. Există două porți din cărămidă cu trepte ce duc sus la sanctuar. La ultimul nivel se află "Pură Penataran Agung", cel mai important templu din complex, ce are un turn din cărămidă. O erupție vulcanică din anul 1963 a ucis aproximativ 1.700 de persoane. Cu toate acestea, lavă a ocolit cu doar câțiva metri templul, acesta rămânând în afara oricărui pericol. Localnicii privesc acest incident că pe un miracol și un semn trimis de la zei
Pura Besakih () [Corola-website/Science/336462_a_337791]