3,553 matches
-
complet lipsite de legătură cu "subiectul". Astfel, odată ajuns la Florența, călătorul în căutare de odihnă ocolește traseele aglomerate către marile galerii și, privind mai întâi viața palpitantă din jurul său, înregistrează neplăcuta impresie produsă de locuitorii legendarei cetăți toscane, indivizi vulgari și clamoroși, obișnuiți să speculeze fără scrupul naivitatea străinilor îndrăgostiți de frumos. Mai încântat se arată junele voiajor de reprezentantele sexului slab, care-l întâmpină inițial, la un han modest, în persoana unei femei agresive, masculinizate, fără pic de mister
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ingenuă precum vrea să pară. Ca atare, amintindu-și brusc că se află într-unul din cele mai frumoase orașe din lume, hotărăște să frecventeze și alte lucruri demne de admirat, în speranța purificării (de pasiune) prin artă. Însă microbul vulgar al dragostei la prima vedere nu-i dă pace, împiedicându-l să experimenteze senzații mai elevate (melodrama eludează preliminariile, prezentând îndrăgostirea ca fapt inexplicabil și irațional, coup de foudre). Nici măcar vechile plăceri, de cărturar cu gust rafinat, nu-l mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
admite excepții, limitând libertatea individului la un set de automatisme și de opțiuni previzibile, în schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor de digitație" din intermezzo-ul nuvelistic. Într-adevăr, în proza scurtă autorul lui Bizu nu adâncește psihologia personajelor (inexistente în afara "rolului" prescris), în schimb consemnează o serie de topoi meniți a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la metafora "fumului"). Pentru a trăi cu adevărat, eroul lovinescian trebuie să moară puțin. Scurt spus, chiar dacă aduce, pe moment, mângâierea promisă, confesiunea se dovedește a fi o formă de automistificare, o minciună (e drept, vitală), trădând slăbiciunea omului în fața vulgarei ispite de a vorbi (și de a iubi, deopotrivă). De aici și sensibilitatea excesivă a personajelor de tipul lui Andrei Lerian față de cuvânt și de limbajul sentimentelor în genere (alcătuit, pe lângă cuvinte, din gesturi, expresii fizionomice sau atitudini specifice), suspectat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
op. cit., p. 53). În aceeași ordine de idei, "apariția peisajului autonom este mai curând expresia unei crize de comunicare între natură și om" (idem, p. 17). Și, mai departe, "a avea sentimentul naturii în sens înalt nu înseamnă a con-pătimi vulgar cu ea, ci a avea sentimentul că natura este expresia unei interiorități diferite de a ta, chiar dacă ea se integrează, alături de a ta, interiorității globale a cosmosului"(idem, p. 51). În același sens vorbește și Călinescu: "A prețui natura înseamnă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
individ), exprimarea proprie unui grup de vorbitori este numită și limbaj, iar pentru cea mai largă diviziune stilistică se folosește termenul de limbă. Se vorbește, de exemplu, despre limba literară, în opoziție cu limbajul liric, administrativ, argotic, familiar, publicistic, științific, vulgar, narativ, limbajele profesionale etc. Unii autori consideră că limba este generală și se subîmparte în stiluri, iar stilurile în limbaje. Limba este pur formală, un sistem de semne și reguli, iar limbajul reprezintă aplicarea acesteia în plan comunicațional (id., p.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
peste tot, ca în vremurile cele mai bune ale mitologiei, temple pentru zeița din Paphos, din înaltul scării sociale și până la baza ei, de la românca cea albă cu păr mătăsos până la țiganca arămie cu pletele-i aspre, tămâia, delicată sau vulgară, arde zi și noapte pe altarele sale. La Șosea se afișează tinerii aflați în căutarea unei protectoare coapte sau cei care, fiind deja în posesia acestui sprijin rentabil, aspiră la o mărire a lefii. Onorariul variază de la cincisprezece ducați până la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prin prisma a ceea ce precede și să ne grăbim să tragem cortina. Să ne îndreptăm mai bine pașii către piața exterioară: Tirgu d'Afara; cităm numele românesc din motive etimologice. De unde vine cuvântul nostru: affaires, dacă nu de la această locuțiune vulgară? Oare nu ieșim din locuința proprie, nu mergem afară, în exterior, pentru afacerile publice sau private? Tirgu d'Afara e o vastă împrejmuire unde se ține un târg săptămânal, dotat din belșug cu grâne, nutreț, boi slabi și cai costelivi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de bijuterii grosolane din sticlă mată; femeile din popor nu se ruinează pentru podoabe: există brățări care costă trei parale (ceva mai mult de două centime). Ne oprim cu interes în fața barăcilor acestor negustori improvizați; pe lângă obiecte dintre cele mai vulgare, găsim amfore elegante, adevărate vase etrusce făcute după modelele transportate în siguranță din bătrâna Italie și fidel păstrate de către fabricanții venetici instalați în Carpați. Acești munteni gravi, cu trăsături largi, au o fizionomie ce impresionează. Vând cu preț fix, fără
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
compromiterea acestora. Să adăugăm că, în ceea ce privește ultimele numiri, condiția gradelor de noblețe, pretinsă de către legea existentă, n-a mai fost respectată: Rusia a fost destul de puternică pentru a-și impune creaturile; așa au urcat pe tron noi-veniți de cea mai vulgară origine. Nu fără motiv deci aristocrația actuală este pusă sub semnul întrebării, și occidentalii sunt sfătuiți să se gândească de două ori înainte de a lua în serios titlul de domn și pe cel de boier. Vom consacra clerului un capitol
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a găsi o partidă bogată. Ce rezultă din această morală incredibilă? Iată: legea autorizează prostituția începând de la vârsta de doisprezece ani! Capitolul 2 Limba Dreptul de primogenitură al limbii române asupra idiomurilor romane • Vine din latina savantă sau din cea vulgară? • Cercetări asupra acestui punct • Păstrarea limbii prin intermediul alfabetului atribuit Sfântului Chiril • Se adoptă din nou alfabetul latin • Cuvinte vechi și noi Originea latină a moldo-valahilor este admisă astăzi fără discuție; dovezile istorice și arheologice abundă; numele unui număr destul de mare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
interesant și mai instructiv decât capitolul savantului profesor intitulat: Despre limba de aur sau română din Dacia (La Roumanie, volumul 3, pagina 103 și următoarele). Dar oare limba română vine doar din latină? Nu provine ea oare și din limba vulgară pe care o vorbea poporul la Roma și în provincii și care a fost introdusă în țările cucerite și printre coloni? Dl Vaillant nu ezită să răspundă afirmativ, iar opinia domniei-sale se justifică prin fapte și citate de o însemnătate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
istoria nu spune că les brenns sau aprigii lor tovarăși ar fi avut nevoie de interpret când au invadat Roma. Pentru a exprima semnificația unui cuvânt, dicționarele complete dau adesea două denumiri distincte, una în latina oficială, cealaltă în latina vulgară. Plaut și alți dramaturgi puneau expresiile idiomului popular în gura personajelor lor secundare, ceea ce i-a încurcat pe traducători. Vedem că limba d'oc este fixată din primele lucrări ale romancierilor provensali, deși cuprindea trei mii de cuvinte străine latinei
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
puneau expresiile idiomului popular în gura personajelor lor secundare, ceea ce i-a încurcat pe traducători. Vedem că limba d'oc este fixată din primele lucrări ale romancierilor provensali, deși cuprindea trei mii de cuvinte străine latinei. E evident că idiomul vulgar epurat e cel care a devenit în sudul Galiei limba trubadurilor; care și-a avut de timpuriu gramatica și dicționarul său; care a fost considerat, chiar de la începutul Evului Mediu, limba savantă, într-o asemenea măsură încât regele René și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
existat dinainte și n-ar fi prins rădăcini adânci în obiceiuri?" Ar lua prea mult să detaliem motivele pe care doctorul milanez își sprijinea opinia, și anume: că limbile meridionale sunt fiice directe sau, mai curând, continuarea neîntreruptă a limbii vulgare. Dacă aceste limbi s-ar fi format din rămășițele latinei, în zone și epoci diferite, ar fi putut exista între ele înrudiri, asemănări, dar nu identitate. Morții nu produc; astfel, deși latina a rămas în Europa limba științifică a secolului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
un martor contemporan a cărui autenticitate nu poate fi contestată. Roumane în original (n. tr.). România (n. tr.). 84 Românii își numesc astăzi limba: linba sau limba românească [romaneasca în original, (n. tr.)]. Quintilian vorbește de asemenea de un idiom vulgar numit la Roma lingua romana rustica. les Brenns în original; poate însemna șef, munte, eminență; sunt conducătorii aleși de gali pe timpul războaielor, cf. http://www.archive. org/ stream/bulletindesens15soci/bulletindesens15soci djvu.txt. Brenn sau Brennus este și numele conducătorului celților senoni
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sanguinei, Stipo - Festucetalia pallentis, Epipactido - Fagenion, Quercetea pubescentis, Me., Md., Tx. ORD. OLEALES FAM. OLEACEAE *Fraxinus excelsior L. (Frasin) - Ph., Eur, Comună, z.silvost.-se.fa.; L4T5C3UXR7N7; Alnion - glutinosae, Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Alno - Fraxinetalia, Me., Md., In., De. *Ligustrum vulgare L. (Lemn câinesc) - Ph., Eur. (submedit.). Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6C3UXR8NX, Rhamno - Prunetea, Berberidion, Querco - Fagetea, Me., Tx., In., De. ORD. SOLANALES FAM. SOLANACEAE *Atropa belladonna L. (Mătrăgună) - H., Eur. centr.-atl.-medit. Spor., z.silvost.se.fa.; L6T6C2U5R8N8
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ssp. minor (Somnoroasă) - T.-HT., Eur. centr.-medit. Comună, z.step.se.fa.; L8T6C2U4R8N4, Dauco - Melilotion, Onopordion, Me. -Cynoglossum officinale L. (Limba câinelui) - HT., Euras. Cont. Frecv., z.step.-se.fa.; L8TXC5U3R7N8, Onopordietalia, Dauco - Melilotion, Convolvulo - Agropyrion, Me., In. *Echium vulgare L. (Iarba șarpelui) - HT., Euras. Frecv. z.step.-se.fa.; L9T7C3U3RXN4, Onopordietalia, Caucalidion, Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Me., Tx., In. *Lithospermum officinale L. (Mărgelușe) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6TXC5UXR8N6, Origanetalia, Berberidion, Alnion incanae, Md., In. *Myosotis arvensis
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
L. (Cătușe) - H., Eur. centr. Frecv. z.step.-se.fa.; L8T6C5U5RXN8; Arction, Stellarietea mediae, Ballato - Robinion, Me. *Calamintha menthifolia Host (C. sylvatica Bromf.) (Izmă de pădure)H., Eur. Spor., z.silvost.se.fa.; L5T6C2U4R9NX; Trifolion medii, Quercetalia pubescentis, Me. *Clinopodium vulgare L. - H., Circ. Frecv., z.silvost.-e.go.; L7T5C3U4R7N3, Origanetalia *Galeopsis speciosa Miller (Cânepiță) - T., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC6U5RXN8, Atropetalia, Alnion incanae, Tilio - Acerion, Fagetalia, Tx. *Glechoma hederacea L. (Rotungioară) - H.(CH.), Euras. Frecv., z.silvost.se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
z.step. se.fa.; L7T5C4U8R8N8; Nasturtio - Glycerietalia, Rumicion alpini, Filipendulion, Potentillion anserinae, Convolvuletalia sepium, Me. -Nepeta nuda L. (N. pannonica L.) (Poala Sfintei Mării) - H., Euras. Cont. Frecv., z.step.se.go.; L8T7C7U2R7NX, Stipion lessingianae, Aceri - Quercion, Onopordion, Me. *Origanum vulgare L. ssp. vulgare (Sovârv) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC3U3RXN3, Stipion calamagrostis, Origanetalia, Cirsio - Brachypodion, Prunion spinosae, Quercetea pubescentis, Al., Me., Md., In. -Prunella grandiflora (L.) Scholler - H., Eur. Frecv., z.silvost.se.fa.; L7TXC5U3R8N3, Cirsio - Brachypodion, Brometalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fa.; L7T5C4U8R8N8; Nasturtio - Glycerietalia, Rumicion alpini, Filipendulion, Potentillion anserinae, Convolvuletalia sepium, Me. -Nepeta nuda L. (N. pannonica L.) (Poala Sfintei Mării) - H., Euras. Cont. Frecv., z.step.se.go.; L8T7C7U2R7NX, Stipion lessingianae, Aceri - Quercion, Onopordion, Me. *Origanum vulgare L. ssp. vulgare (Sovârv) - H., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC3U3RXN3, Stipion calamagrostis, Origanetalia, Cirsio - Brachypodion, Prunion spinosae, Quercetea pubescentis, Al., Me., Md., In. -Prunella grandiflora (L.) Scholler - H., Eur. Frecv., z.silvost.se.fa.; L7TXC5U3R8N3, Cirsio - Brachypodion, Brometalia erecti *Prunella vulgaris
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
G., Euras. Comună, z.step.e.bo.; L8T7CXUXRXN7, Stellarietea mediae, Scleranthion annui, Onopordion, Epilobietea angustifolii, Me. -Cirsium oleraceum (L.) Scop. (Nilocea, Crăstăval) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L6T5C3U7R8N5, Adenostylion, Lamio - Chenopodietalia, Convolvuletalia sepium, Molinietalia, Alnion incanae, Calthion *Cirsium vulgare (Savi) Ten. ( C. lanceolatum (L.) Scop.) (Crăpușnic, Scai) - HT., Euras. Frecv., z.step.e.bo.; L8T5C3U5R7N8, Atropion, Onopordetalia *Erigeron annuus L. Pers. (Stenactis annua Loss.) (Bunghișor) - HT.-H., Adv. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T6CXU6RXN8; Stellarietea mediae, Dauco - Melilotion *Eupatorium
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
câinelui) - T-H, Euras. Spor., z.silvost.-se.fa.; L5TXC3U5RXN7; Lamio - Chenopodietalia, Galio - Alliarion, Querco - Fagetea, Al., Fr. -Leontodon autumnalis L. ssp. autumnalis (Capul călugărului) - H., Euras. Frecv. z.silvost.e.sa.; L7TXC3U5RXN5; Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Lolio - Plantaginion, Fr. *Leucanthemum vulgare ssp. vulgare Lam. (Chrysanthemum leucanthemum ssp. leucanthemum L.) (Margarete) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.sa.; L7TXC3U4RXN3; MolinioArrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Calthion, Brometalia erecti, De. *Matricaria chamomilla L. (Mușețel) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5C5U6R5N5; Matricario - Chenopodion albi, Puccinellio - Salicornietea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
H, Euras. Spor., z.silvost.-se.fa.; L5TXC3U5RXN7; Lamio - Chenopodietalia, Galio - Alliarion, Querco - Fagetea, Al., Fr. -Leontodon autumnalis L. ssp. autumnalis (Capul călugărului) - H., Euras. Frecv. z.silvost.e.sa.; L7TXC3U5RXN5; Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Lolio - Plantaginion, Fr. *Leucanthemum vulgare ssp. vulgare Lam. (Chrysanthemum leucanthemum ssp. leucanthemum L.) (Margarete) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.sa.; L7TXC3U4RXN3; MolinioArrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Calthion, Brometalia erecti, De. *Matricaria chamomilla L. (Mușețel) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T5C5U6R5N5; Matricario - Chenopodion albi, Puccinellio - Salicornietea, Puccinellion limosae
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Md. -Sonchus arvensis L. ( Susai) - G., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L7T5CXU5R7NX; Stellarietea mediae, Chenopodietalia albi -Sonchus asper (L.) Hill. ssp. asper (Susai aspru) - T.-HT., Cosm. Frecv., z.step.-se.go.; L7T5CXU6R7N7; Bidentetalia, Chenopodion glauci, Stellarietea mediae *Tanacetum vulgare L. (Chrysanthemum vulgare) (L.) Bernh.) (Vetrice) - H., Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L8TXCXU5RXN5; Artemisietea, Dauco - Melilotion, Me., Md., Tx., In. *Taraxacum officinale Weber ex Wiggers (Păpădie) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L7TXCXU5RXN7, Arction, Molinio - Arrhenatheretea, Lolio - Plantagion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]