3,277 matches
-
la suprafață. Urmau să-și petreacă aici patru zile. Norman nu putea să-și dea seama cât timp trecuse de când se aflau acolo. Adormiseră toți trei imediat și În cameră nu se afla nici un ceas. Cadranul ceasului de la mână era zdrobit, deși nu-și amintea când se Întâmplase asta. Pe masa din fața lui cineva zgâriase ceva pornografic. Norman Își trecu degetele peste șănțulețe și-și aminti de șanțurile de pe sfera argintie. Numai că acum el, Harry și Beth se aflau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de pe monitoare apoi se întoarce la pasărea violet. „-Nu V., nu cred că te vei sinucide. Ești prea educat s-o faci. Chiar față de ei înșiși, inșii plați n-au un respect prea mare. Dar, tu... tu nu ți-ai zdrobi creierul chiar dacă altul a încercat-o. Cel mult, ți-ai înjura birjărește zeul...“ Mi-l amintesc pe tînărul Doctor vorbindu-mi despre sinucidere: -Se sinucide tot cine are de sinucis, degeaba vorbim noi.“ -îi spune el tînărului V.-„Să nu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-n fior, cutremurându-ne trupul și noaptea ce mi zace, întinsă prin ceruri cu pletele albe, cu strae de lună în stele de ani prin vieți mormoroase, vieți de furtună și atunci, voi culege în treacăt un fulg de zăpadă zdrobit de-un firav dor suferind cu trupul lui de ger și furtună să-mi țină loc de iubirea-mi flămândă: Șiatunci cine să-mi știe, că dragostea-mi-e arsă, în cunună de stele, cu genele nopților, pe-un trup ce e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tale aș zăvorî uimitoare cuvinte și ți le-aș așeza în inima ta ca o iertare a dragostei în care nu voi fi Eu vinovăția ABSOLUTULUI... O, tu, iubitule, nopțile-mi vorbesc despre venirea ta, nu te grăbi să-mi zdrobești iubirea, ai grijă să mă păstrezi lângă tine ca o picătură de noapte ucisă sub ochii tăi albaștri și blânzi, stăpâni în împărății însingurate, ai grijă să-mi ucizi dușmanii ce mi-au cântărit EDENUL și au încercat să-mi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
țesute a căror putere nu se uită atâta cât ne mai rămâne ca timpul să facă minuni. O revelație suspendă pe alta și spațiile mi se deschid astfel încât rămân o adiere a unui orb vindecat și sper să te găsesc zdrobind de pietre ecourile distanței ce-mi spun: Vino, Te așteptam... Ce dor mi-a fost de-o liniște albă a zorilor... LINIȘTEA SPRIJINITĂ DE TIMP Am locuit într-o cetate de vis, în care trupul tău odihnindu-se se prelungea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mâinile la contactul cu pământul, să nu se lovească la cap. După o rostogolire a rămas lat, culcat pe spate. Într-o clipită a văzut copita unui picior din spate deasupra pieptului său. A închis ochii, înspăimântat. Aștepta să fie zdrobit de lovitură... N-a simțit durerea. Timpul se oprise în loc pentru băiat și o liniște nefirească a făcut să-i țiuie urechile. Strângea pleoapele mai tare decât își strânsese pumnii săi micuți. Într-un târziu a auzit fornăitul Bătrânei lângă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ca un chirurg care îi explică viitorului pacient cum o să-i facă un triplu by-pass. Cu blândețe, exhaustiv, îndepărtând orice mister. (Întâi o să-ți secționez sternul.) — Apoi adaug uleiul de măsline, am continuat. (Apoi îți deschid cutia toracică.) —După care zdrobesc semințele de pin, pe care le am în punga asta, i-am zis foșnind punga. (Apoi îți iau niște vene de la picior - uită-te pe diagrama asta.) — În final, adaug usturoiul zdrobit și parmezanul, am concluzionat eu. Simplu! (După care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să atac genul; Îți trebuie prea puține idei și, În compensație, o formulă interioară de avalanșă. Îmi plac lucrurile care nu pot fi tratate decît scurt. Rapid. Prin knock-out. Mi-ar fi plăcut să fiu boxer. Încă mai visez să zdrobesc mutra cuiva, Încercînd pînă atunci să sparg arcade prin croșee verbale. Lucrurile esențiale, arcadele nu au nevoie de arabescuri În patru volume. Exceptînd, desigur, o categorie privilegiată de public, iubitorii răpirilor din serai pe lînă, pe muzică cultă la țambal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rupă o bucățică din vinovat, să se facă dreptate. Astfel de grămăjoare se Înșiruie neregulat de-a lungul Întregului bulevard. Ținută-n frîu atîția ani, izbucnește acum, suverană, ura. În adevărata ei grandoare. Orașul a devenit abstract, mucilaginos, poate fi zdrobit Într-un pumn. N-a fost numai o senzație, ieri, În metrou, ne-am mutat Într-adevăr În America de Sud. A secolului trecut. Așadar, chiar lîngă celebrul Ceas din Piața Universității din Bogotá, să zicem, patru justițiari mirosind a fitil, gaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
seama că se iubesc pînă la moarte, filmul e acum alb/negru, ca la Început, greu de spus totuși cînd a Început, pare că odată cu lumea, printr-o greșeală omenească, divină, Mickey sosește eroic și face ordine În familia iubitei, zdrobește capul pervers al tatălui și-l Îneacă-n acvariu, trec peștișori, roșii, pe dinaintea gurii căscate din care iese limba vînătă, țîșnește sîngele, ochii mortului sînt mari, de copil, vine tornada, se sparg geamuri, farfurii, bibelouri, intră praful ruginiu, se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
e numai bună de mîncat, Liz Hurley nu renunță la chiloți, vezi coperta patru, Dan Bittman poartă În scenele erotice chiloți cu dungi verzi, O boare de cenușiu În pînzele lui Val Gheorghiu, Pentru că proaspăta soție-l cicălea, i-a zdrobit capul de perete și a Înjunghiat-o de 30 de ori, Valentin Moraru face tochitură moldovenească, Shauna a pozat goală la Îndemnul soțului ei, Accesibil și discret. Tratament unic și special. Tulburări și disfuncții sexuale masculine. Rezultate imediate. Din Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prezentării”. Ramona ne reconfortează din decolteu povestindu-ne că locotenentul care-i ia interviul este „drăguț asemeni tuturor militarilor pe care-i iubesc foarte mult” pentru că „militarii sînt minunați”. Militarii minunați trag cu pușca prin Carpați, șlagăr. Dezvăluirea din urmă zdrobește: „Știu că nu-i ușor să fii militar, mai ales că eu sînt o fire mai libertină”. Ți se pune-un nod În gît, primejdia pe lîngă care-am trecut cu toții prinde contur: dacă vietatea subterană ar fi fost libertină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
imbecil, fata Îi scrie lui taică-su doar o ilustrată din America invitîndu-i Însă acolo pe socri pentru că pe Răzvan Vasilescu Îl iubește mai mult, ceea ce-i pune capac lui Niki care se Îmbracă-n uniformă, traversează aleea, și-i zdrobește lui Flo capul cu ciocanul În bucătărie. Sfîrșit. „Toate poveștile sînt bîntuite de fantomele poveștilor care ar fi trebuit să fie”* Salman Rushdie. De cîteva ori am ațipit. Niki este uluitor de soporific. La un moment dat am deschis ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a prezenta tot felul de monștri drept ființe umane i-a inspirat pe Guy Ritchie și documentariști: În Mob Stories, niște „former gangsters” - pînă acum știam doar de former presidents, agents, doctors, eram depășit - povestesc cu umbre de melancolie cum zdrobeau ei picioare sau trăgeau În frunți cu surdină. Tarantino a adăugat violenței un plus de umor, ajungînd la cel curbat. Face-n așa fel Încît la scena În care i se zboară cuiva creierii pe lunetă, spectatorul să se strice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
neputincioasă fusese cea care Îl făcuse să apese pe trăgaci. Spectaculoasa rezolvare a cazului făcuse ca poliția să iasă cu o imagine atît de bună, Încît detalii de genul „neînarmați“ și „neprimejdioși“ nu vor ieși niciodată la suprafață ca să-l zdrobească. Inez i-a liniștit temerile cu o declarație: violatorii au dus-o la casa lui Sylvester Fitch la miezul nopții și au lăsat-o acolo - deci au avut timp să comită masacrul de la Nite Owl. Nu a spus niciodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de pe lume: scaunul de tortură, sînge pe pereți. Nici urmă de Hinton, de Dot, de Dudley și de băieții lui. Ora 1.10 noaptea: nu avea cum să rezolve acum problema Întrebărilor și a răspunsurilor. Conduse amețit pînă acasă, prea zdrobit ca să gîndească. Își descuie ușa, căscînd, și lumina din tavan se aprinse. Ceva cineva Îl Înhăță. Cătușe la Încheieturi. Ed Exley, Jack Vincennes - drept În fața lui. O privire În lateral: Fisk și Kleckner, pupincuriștii de la Anchete Interne, Îi țintuiau mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și ne tot ciocneam unul de altul pe Sunset Strip. Goldman se scărpină la testicule. ZÎmbi: cădere de curent. Dus cu sorcova. — Joci teatru? Hai, Davey! Tu și Mick sînteți prieteni vechi. Știi că o să aibă grijă de tine. Goldman zdrobi o insectă invizibilă. Nu mai. Vocea unui om dus. Nimeni nu se poate preface atît de bine. — Spune-mi, Davey, ce s-a Întîmplat cu Dean Van Gelder? Ți-l amintești? Te-a vizitat la McNeil. Goldman se scobi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
trînti la podea. Speriat, dar cu mîini sigure: Uite, tată, nu mi-e frică! Yorkin se retrase Într-un colț. Speriat, mai făcu o mișcare à la Bud cel Rău: un scaun, o rotație de trei sute șaizeci de grade, scaunul zdrobit de perete chiar deasupra capului suspectului. Yorkin Încercă disperat să se rostogolească În altă parte. Ed Îl Împinse cu piciorul Înapoi În colțul lui. Acum, Încet, glasul să nu tremure, să nu-ți vadă ochii Înmuindu-se În spatele ochelarilor... — Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
izbi În coaste. Tataie Își vîrÎ capul În chiuvetă și se năpusti asupra lui cu fața aceea Înnegrită de fum. O lovitură puternică la genunchi și tataie căzu la podea, cu mîna Încleștată pe satîr. Bud Îl călcă pe mînă, zdrobindu-i degetele. Papa dădu drumul satîrului urlînd. Bud Îl tîrÎ pînă la cuptor și trase de paletă. Deschise trapa și Îl trase pe bătrîn În jos pe trepte. Fum: opiu, aburi. Bud Îl pocni pe Papa-san, lăsîndu-l fără grai. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
el a fost adevăratul asasin. Prin 1948 am primit un pont care-l plasa pe puști altundeva În momentul răpirii lui Wennerholm. Nu știam dacă Ray l-a denunțat pe Paul cu bună-credință sau nu și nu puteam să-i zdrobesc inima lui Preston, spunîndu-i că a omorît un băiat nevinovat. Nu puteam nici să-i tulbur prietenia cu Ray. Pur și simplu ar fi suferit prea mult. Știi cît de tare m-a afectat cazul Atherton. Mi-am dorit Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
e sigură, pentru că se poate ca mișcarea să existe doar în mintea ei, nu și în degetele mâinilor. E sigur că a scăpat, gândul acesta e ca o sclipire, ca o strălucire orbitoare, mai grea chiar decât durerea ce-i zdrobește trupul; n-a rămas pe masa de operație și este încă în viață, chiar dacă nu-i în stare să se bucure, prea amețită de anestezice și prea neîndurător simțind cum i se sfâșie mușchii, măruntaiele, creierii. O clipă își zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
capăt lumii. Din patul-ei-leagăn vedea marginea de sus a ferestrei sau, dacă ridica mai mult capul, făcându-și perna ghemotoc sub ceafă, întreaga fereastră ușor aburită, cu dâre subțiri, neregulate, șiroind, schimbătoare mereu, de sus până jos, ori stropi grei zdrobindu-se în pulbere de picuri ca niște păsări bete izbite într-un perete de stâncă, cerul jos și întunecat, închis, ermetic și străin, apăsând cu indiferență lucrurile, apăsând-o. Nu, durerile nu erau mari, în ciuda acestei apăsări uneori fără răgaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
au strâns în brațe într-un sărut destins, pe care el nu și-l închipuise dinainte. Până să-și lepede tunica și pantalonii negri și-au povestit ore întregi, de parcă erau înfometați de sunetul vorbelor. Mângâierile au fost încrâncenate, își zdrobea sânii mici de pieptul lui, coapsele ei late și dure îl strângeau ca într-un clește, dar n-a fost nici atunci nici mai târziu decât în puține clipe satisfăcută. Ceva nu fusese în regulă de la început. Era o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fulgerat-o o durere ascuțită, aproximativ în dreptul operației, care ar trebuit să fie vindecată de-acum, ca un fier înroșit a fost, i-a cuprins pânteceele, stomacul, a urcat spre piept, în lungul esofagului, ca un tăvălug gata s-o zdrobească, abia reușea să respire, era ca o gheară nevăzută ce scormonea sub pielea ei, îi venea să țipe de durere, dar n-avea glas, s-a străduit să țipe și atunci durerea a pierit și era ca și cum ar fi căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu știu ce vreau să fac. Sunt slabă. Îmi dau seama că mi-ai plăcut mereu și îmi placi, dar n-aș fi în stare să stau multă vreme lângă tine. Simt în tine ceva neclar, ca un tumult care m-ar zdrobi. Mie îmi place să mă mișc în voie și să ard. Tu ești în stare să arzi? Ai ars vreodată? Nu-mi răspunde, nu-ți dau încă voie să vorbești. Am să-ți spun eu totul, cum bănuiesc câte îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]