3,844 matches
-
Poetul se apleacă asupra unității ființei noastre de-a lungul timpului. Meditația este gravă "Respir cu morții și mă plimb în somn/ Și-n moarte merg alături de străbuni/ Va trebui să fiu ca dânșii domn,/ Ei pleacă eu rămân în zestrea lumii" ("Scrisoare neterminată a lui Ion Vodă la Rășcani"). Istoria este fructul experiențelor umane, căreia poeții, măcar ocazional, îi poartă mesajele. O efigie, turnuri vechi, mănăstirile sunt contemplate și evocate cu demnitatea omului care le-a creat și care continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui și pomană cu oale și toiege" și o fată mare a scos din fântână treizeci de zile: "Câte o vadră de apă ne-ncepută, asta în caz de sete/ Pe lumea ailaltă.". Moș Nicolae cere să se cioplească lada de zestre: "Acum este foarte bucuros că stejarul acela venea/ De minune". Întâmplările cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că una dintre cele mai sublime funcții ale artei este aceea de a nu putea fi deslușită imediat. Există o zonă de mister în fiecare operă literară, un con de umbră care ascunde și protejează interpretările viitorului. Acolo se află zestrea ei de permanentă actualitate, locul în care regizorul poate fora cu imaginația. E foarte important să cercetezi cu atenție substratul adânc al operei literare. Fiecare temă literară reverberează în noi altfel. Stârnește alte acorduri. Fixează alte conexiuni. Nu e un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în scriitură. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Influența evenimentelor din viața personală a artistului asupra operei sale Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că artistul se „zidește“ pe sine în operă, cu toată făp tura modelată și de zestrea genetică, dar și de întâmplările ființei sale, consider că evenimentele din viața personală influențează întrun mod semnificativ creația artistică. ARGUMENT 1: Un argument ce susține această aserțiune este faptul că, mai ales în creația primei etape, scriitorul transfigurează propria experiență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
valorilor morale, Ion are o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii (complexitatea este o emblemă a personajului realist). Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resenti mente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile Baciu, ieșind învingător din acest conflict de interese, fiindcă, după moartea Anei și a lui Petrișor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete este astfel obligat să vândă din pământ pentru ași cumpăra alți cai, pentru ași plăti datoriile și taxele de internat ale lui Niculae. În cel deal doilea volum, scindarea familiei Moromeților se adâncește, prin eșecul lui Ilie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dezarmează. Acestea ascund însă o mare luciditate, o judecată matură, o justă apreciere a circumstan țelor și a oamenilor. Sub aparența frivolității sau a cochetăriei se disimulează convin gerea fermă a eroinei că, întro lume a bărbaților, o fată fără zestre nuși poate afla un loc acceptabil decât prin lumina frumuseții, a tinereții, a spiritului și sensibilității. Cu o intuiție remarca bilă, Otilia se comportă adecvat fiecărei situații, fiecărui om. Alături de Pascalopol, este copilăroasă și nebunatică, episoadele călătoriei la Paris sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resentimente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Ion, tânărul țăran sărac, se definește în contrast cu George Bulbuc, cel mai înstărit flăcău din sat, ori cu Titu Herdelea, tânărul intelectual. La rândul ei, Ana (având ca model real
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii XXI, în anul 1914, am extras și reformulat superstițiile românești, distribuindu-le cu oarecare libertate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii la bătrîneță. Cînd ia mirele zestrea miresei acasă, mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să fie mirele mut ca păpușa. Cînd pleacă trăsurile cu nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua Crucii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua Crucii în Ziua Crucii, se strîng fel de fel de buruiene și poame pentru leacul oricărei boale. Zînatec Doi copii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
domeniul dreptului comercial. Realități obiective externe, precum obligații asumate prin tratatul de aderare la U.E., necesitatea implementării unor texte din legislația europeană secundară în perioada post aderare sau alte constrângeri de circumstanță au fost cele care au impus direcția îmbogățirii zestrei normative în domeniul societăților comerciale. Tendința de armonizare sau chiar unificare a legislațiilor privind societățile comerciale din diferite state, mai ales la nivelul U.E., este dovedită și prin introducerea celor 13 Directive ce reglementează principalele aspecte referitoare la constituirea, funcționarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vremii s.a fărîmițat, Împărțindu-se Între moștenitori. Asa, Larga și Strîmtu a revenit unor Săvoi. Floreștii și Orbeții Broștenilor pînă la Brebenari și Scrofa, a revenit Ciocazanilor, prin căsătorie cu fetele Săvoilor. Tot Ciocazanilor li s-a mai dat zestre, parte din moșia Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ea pecetea timpurilor ei, Începînd să piardă cu timpul din originalitate, Înlocuite cu produsele orășenești. PÎnă În 1945, arta lucrului de mînă s-a dezvoltat În mod uimitor. Fiecare țărancă oricît de săracă ar fi fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din mielușea a devenit "leoaică" în relație cu soțul și cu slugile; era posacă, rea. Prefăcându-se a fi geloasă, își spiona soțul, "țipa, ocăra și blestema", în timp ce Kir Ianulea "asculta, înghițea și tăcea". Acrivița a dat în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o tresărire de orgoliu și se hotărăște s-o cucerească pe fiica boierului, și să iasă din lumea închisă a sinelui. Aflând despre idila lui Andrei cu Ioana, Matei Boiu-Dorcani îl consideră pe tânăr "un student întârziat", "un vânător de zestre". Unele personaje se află în dilemă. Ioana oscilează între dragostea adevărată a lui Andrei, unul dintre angajați și dragostea convențională a aristocratului Bazil Șerban. Andrei oscilează între afirmarea intelectuală și condiția de bibliotecar în casa unei femei pe care o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rurale, cu accentul pe psihologie, evidențiind portretul lui Ilie Moromete, "cel din urmă țăran". (N. Manolescu). Ca să supraviețuiască, acesta trebuia să-și păstreze loturile de pământ, deși avea datorii la bancă, Niculae voia să meargă la școală, fetelor le trebuia zestre, băieții cei mari își cereau drepturile. Pentru băieții mai mari, un model în afaceri era vecinul lor, Tudor Bălosu, pe care Moromete îl înfruntă de câteva ori, având sentimentul libertății și independenței. Protagonistul medita pe stănoaga podiștei, vorbea singur, justificându
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ion e într-o veșnică goană după fericire, o fericire pragmatică (Aurel Martin), și purta în gând cele două femei, oriunde se afla. După nuntă, viața Anei va fi dramatică, fiind mereu alungată între soțul care n-o primea fără zestre și tatăl care n-avea de gând să cedeze. Ion este un personaj tragic, are voință nestăvilită, cu trăiri interioare nuanțate, face parte dintr-o "patetică epopee", "e epopeea țăranului român, este expresia tipică în sens elastic a instinctului central
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Călinescu). Ideea de a o seduce pe Ana a preluat-o de la Titu Herdelea. După ce a sedus-o pe Ana, atitudinea lui este rece, disprețuitoare, cinică; este "semeț și cu nasul în vânt", "sfidător" când discută cu Vasile Baciu despre zestre. Se poate vorbi de o metamorfoză a protagonistului "de la brutalitate și violență, la prefăcătorie și încântare". După ce patima pentru pământ a fost potolită, a răbufnit patima iubirii pentru Florica, grăbind sfârșitul eroului. Ion este primul erou literar realizat în mod
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]