6,137 matches
-
în anul 1964 fiind eliberat în urma decretului general de grațiere. După anul 1989, despre pătimirea sa în temniță, Părintele Sofian spunea: "Dacă pot zice așa, mi-a plăcut în închisoare... Era bine acolo. Mult mai bine decât aici, în așa-zisa noastră libertate. Te puteai concentra... Nimic nu te distrăgea de la Dumnezeu. Pe când afară... câte probleme!"După trei ani de la eliberare a revenit la Mănăstirea Antim, unde a rămas până la sfârșitul vieții sale pământești. Pâna în anul 1998, când a fost
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
Aprins”. Ancheta a durat câteva luni. Abia la procesul de la Tribunalul Militar am aflat că eram 16 detinuți, făcând parte din ''organizația Rugului Aprins.'' Între noi și cu noi, era și Părintele Ieroschimonah Daniil Teodorescu, fostul Sandu Tudor, inițiatorul așa zisei ''Organizații,'' Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș, Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc, Părintele Arhimandrit Roman Braga, Prof. Univ. Dr. Alexandru Mironescu și fiul său Șerban, student la litere, doctorul și poetul Vasile Voiculescu, doctorul Gheorghe Dabija. Restul
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
vreodată chiar pentru cei care locuiesc aici! Voi reveni cu mărturii vii, pentru această comunitate, cât și pentru alte gemene sau de alte rubedenii ale acesteia. Aceste rânduri nu pot elucida vreodată vicisitudinile prin care au trecut acești etnici așa ziși ”germani - nici nu am cum și nici nu mi-am propus de altfel, fiind vorba, după cum se observă, doar despre construcția bisericii, a monumentului (oarecum, uitată fiindu-i importanța!) - suferința acestui ”neam, cam fără de neam, ce au fost doar prin
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții pătulului gol, căzut într-o rână. În așa zisa cocină de porci, parcă se făcuseră arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului, vacile și caii, acum scurmau câteva găini și lângă ele cucuriga un cocoș porumbac. În jur, strat
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
În jur, strat gros de găinaț, ca și în pătul, sau în magazie. Acolo să usuce el plante medicinale? Bârr!..Îi vâjâiau urechile,iar pe ochi îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
și a continuat: Octavian Ursulescu! Nu se poate neglija faptul că deși a fost și este până azi fruntea stirpei prezentatorilor români ce, fără să fie săracă, a fost întrucâtva redusă, dar elevată, spre deosebire de cea de azi cu duzini de ziși prezentatori, șubrezi, neanimați de plăcerea de a fi înșiși un detaliu al spectacolului, esențial pentru clasa lui, complăcându-se într-o stare de mare neștiință a artei prezentării, amfitrionul de vocație al oricărei scene și oricărui tip de eveniment, Octavian
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
aceeași peroadă a antichității, teatrul latin ivea comedii de bun umor între care piesele lui Plaut, Gemenii, Comedia Măgarilor, Neguțătorul, Ulcica cu bani, Odgonul, Amfitrionul, ș.a. cu personaje vivace, cu replici acide, jucându-se cu mare succes la public așa-zisul teatru în teatru. Dar se juca și histrionic nu numai în marele amfiteatru ci și în locuri publice, pe stradă, împărații oferind supușilor pâine și circ. În timp, gustul pentru teatru s-a atenuat, preferându-se luptele cu gladiatori, sau
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
2012/06/19/o-floare-chiar-pentru-tine/ s-ajung zilei răutatea sau binețea după Voia-I... ----------------- umblu-n tălpi de patimi grele tot ridic în minte munți de-ndoieli crescute-n unghiuri ba obtuze ba săgeți care-n fiecare oră lasă-n urmă ziși asceți gânduri rânduri rânduri gânduri toate toate mă lovesc bumerang din centrul firii le anină de pereți zidul greu iar se deschide văd o peșteră-n adâncuri pas sau salt în întuneric până-n ziua-n care Blândul crește flăcări reaprinse
SĂPTĂMÂNĂ-N PAŞI DE PATIMI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373876_a_375205]
-
bună situație materială, pe care apoi îi șantajau, în vederea obținerii de sume importante. Marele nenoroc al acelei tinere ucrainence constituit și faptul, că era de o frumusețe deosebită și devenise o unealtă în mâinile lor. Fusese vândută de un așa zis văr al ei, cunoscut pentru antecedente de lipsirea de libertate și a altor fete, victimele sale pe care le obligă, să se prostitueze, le vindea că sclave oricui plătea bine, nepăsîndu-i de ce se întâmplă apoi, acelor nefericite creaturi, multe de
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
în care ne-am aștepta cel mai puțin din partea lor preschimbă obiectivitatea în satiră, pătându-le pe amândouă prin mutarea uneia în locul celeilalte, încât nimic nu pare mai greu pe lume decât separarea glumei de lucrul serios, solemn, concret, mulți ziși comedianți, gregari de profesie, ironici și deopotrivă ignoranți iremediabil, neînțelegând că umorul e o mică proprietate a spiritului, iar seriozitatea trebuie să fie calitatea obligatoriu dominantă a omului rațional. Oare, a trăi serios înseamnă a nu fi serios și a
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
cîtorva mișei. Absurd! Cum să i se impute un drept tocmai unui ostaș infanterist ce-a atacat eroic, mai cu perdele, mai pe față, extrem de periculos și într-un caz și în celălalt, regimul infernal Ceaușescu, iar chiar în zilele zisei revoluții a fost antemergătorul celor ieșiți la manifestații, îndemnându-i prin postul național de radio, foarte zelos, punându-se în primejdie, să lupte, să-și cucerească drepturile. Da, maestrul, abjurat cu nerușinare de către profanii revoltei populare din decembrie 1989, substituiți
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
mă pierd și eu. analizând haotic acele reguli cărora mă împotrivesc. Dar acum, zău că nu mă pot alinia deloc. Simt că îți fac rău și ție vorbirile lor fără sare și piper, materie aruncată în file cu un așa zis discernământ lipsit de responsabilitatea deținerii unui as al continuității. Bun, sunt de acord că acțiunile umane transferate prin cuvinte filelor continuă zilnic, dar asta este hrană gurii și nu spiritelor celor care doresc să renască. Spune-mi tu, cum să
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
vă fac o surpriză și m-am gândit să vin să mai flecărim un pic, răspunsese Tudor degajat, având aerul că rostise întru-totul adevărul. - Foarte bine ai făcut, am adăugat eu, continuând să zâmbesc, alarmată în sinea mea de așa zisa surpriză. - Ei, bine, nu-ți e foame? întrebase Ovidiu fără să pară convins de spusele băiatului, dar mai liniștit ca în primul moment, de parcă bănuia deja ceva. - Așa și așa, nu prea m-aș grăbi să intru în casă, este
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
în biblioteci să caut ziarele vremii. Prin 2012 a fost în țară o mare criză economică cauzată, se pare, de căderea sistemului energetic, scumpirea petrolului, singura sursă. Cică ecologii și-au făcut de cap și au sărit calul cu așa zisele surse alterative, care au dus la un șomaj general generat de criza de supraproducție. Sub amenințarea colapsului economic, partidele s-au coalizat să salveze țara. Treptat balanța energetică sa echilibrat iar necesarul intern, mult micșorat de economisire sa repus pe
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
STAT Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mulți cetățenii care urmăresc știrile, mi-au mărturisit că unii sunt contrariați, alții amuzați de faptul că, întreaga scenă politică este ocupată de așa zisul raport dintre „putere și opoziție. Nu e chiar așa, a fost de părere o parte, deoarece în țară sunt patru puteri în stat care trebuie să aibă o bună colaborare și să apere aceleași valori umane. Mai mult, spun cetățenii
DESPRE PUTERILE ÎN STAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372040_a_373369]
-
la război, lua câțiva chirpici din tizic și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
saducheii Serah, spuse arhiereul Caiafa ridicând tonul. Poți să te dai și cu zeloții sau cu irodienii de altfel. Fă-te esenian în deșert dacă simți asta! Nu mă interesează. Ceea ce cer este un singur lucru: loialitate! Cât despre așa zisa doctrină a învierii, nu ne interesează asta acum Serah. Să lăsăm asta în voia lui Dumnezeu. Dacă El va dori să ne învieze va găsi o cale și ne va trimite un mântuitor pe care îl vom recunoaște imediat, și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
pe „Vistierul bunătăților și dătătorul de viață”, deoarece primirea Duhului are caracter comunitar, eclezial. În acest sens, Ortodoxia are un caracter epicletic. Duhul Sfânt este permanent și pretutindeni lucrător în Biserică și în membrii ei, nu doar în actul propriu zis al Sfintelor taine. Toată Liturghia ortodoxă este o epicleză, un apel adresat lui Dumnezeu pentru ca El să realizeze ceea ce sacrificiul Fiului Său unic a făcut posibil venirea mântuitoare a împărăției. Toate rugăciunile rostite de preot în timpul Sfintei Liturghii sunt o
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
în sclavie și supus torturii, prezumția de nevinovăție, dreptul la proprietate, la libertatea conștiinței, a religiei, a exprimării, etc.), drepturi sociale, culturale și economice (dreptul la muncă, la remunerație echitabilă, la protecția mamei și copilului, etc.)([16]). Trebuie remarcată o zisă evoluție în declararea acestor drepturi. Dacă în declarația de la Virginia apărea noțiunea de Dumnezeu, ea nu mai apare în Declarația franceză ci este înlocuită cu aceea de Ființă supremă, iar în Declarația ONU ideea divinității dispare definitiv fiind înlocuită cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
aurifere de folclor bogat și durabil, s-ar fi irosit, de bună seamă, dacă n-ar fi existat de la Achim Nica încoace și cântăreți care nu se încaieră între ei să aducă în orizontul spectacolului contemporan plin de artefacte și zisă muzică populară pe măsura cerinței de bani fără număr și din orice sursă. Decadența intrată brusc și în forță până la măduva producției muzicale românești abundente câtă frunză și iarbă, dar săracă mai mult decât deșertul, de apa vie și curată
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > DORU IONESCU - LA MULȚI F-ANI ! Autor: Doru Ionescu Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului La cumpăna dintre ani, revin iată cu un așa zis newsletter care tinde să devină... anual. Vină o poartă probabil facebook-ul (profilul meu este Doru Rocker Ionescu), dar și eu personal. N-a fost un an rău, desi începuse groaznic; mi-am continuat emisiunile care (re)descoperă muzicieni români de pe
LA MULŢI F-ANI ! de DORU IONESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372835_a_374164]
-
Cartea „Povești cu cântec din diaspora. 100 de români și aventurile lor muzicale” (editură ArtPrint) și CD-ul „Muzici din diaspora / Discul emigranților” (Soft Records) au fost lansate în 16 iulie 2014, la Casa de Cultură a Studenților din București zisă „G. Preoteasa”, în deschiderea concertului corului româno-canadian La Muse (unul dintre personajele cărții). Au fost distribuită fizic în rețelele Cărturești și Libris, iar pe net s-au putut procura de la mycd, elefant și emag. Cartea și CD-ul au fost
LA MULŢI F-ANI ! de DORU IONESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372835_a_374164]
-
Europa. Pentru a ajunge la Constantinopol, la slavii de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei... iar occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită, baciul spuse rugăciunea regală, luă ceaunul de pe foc și puse cu mare grijă cașul fărâmițat și o bucată sănătoasă de unt. Le amestecă aprig, cu o lingură tot din lemn, cu mânerul lung, până când toate cele puse în
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas uimit de ușurința cu care creiona și felul în care țesea din creion florile de pe așa-zisa pânză de in, ce o puteai observa pe hârtia pe care mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]