5,822 matches
-
trei cărți bune. Despre Ură, de Gabriel Liiceanu, Despre bucurie în est și vest și Jurnalul de la Tețcani - de Andrei Pleșu. Am citit pe nerăsuflate primele două lucrări în care cei doi reputați oameni ai scrisului au analizat magistral temele puse în discuție. M-a impresionat în mod deosebit analiza pe care Liiceanu o face sentimentului de ură din perioada comunismului și de după. E vorba de acea ură dirijată de unii activiști și instituții ale statului comunist de care m-am lovit, mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
au apărut chestii din acelea, care presupun croirea unui drum propriu, cu gândul la țara ta și la poporul tău. Cu o Europă care-și reconfigurează prioritățile și cu o organizație anacronică precum NATO, care acum a ajuns să-și pună în discuție propriul concept, România cea năucă, e incapabilă să priceapă că a rămas iar pe dinafară. Nu înțelege, nici în al doisprezecelea ceas, că nimeni din lumea aceasta rapace, nu-i dispus să-i poarte de grijă, economic și militar, unui
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
bătături. Parker și Brett nu erau mulțumiți și nu-și ascundeau năduful. Se consolau cu gândul că această convocare nu avea nimic de-a face cu compartimentul mașinilor de care se ocupau ei, iar că singurul subiect care va fi pus în discuție acum era responsabilitatea altor persoane. Ripley îi pusese deja la curent cu absența deconcertantă a destinației prevăzute. Parker își zise că mai bine reintrau cu toții în hipersomn ― operațiune neplăcută ― și trase o înjurătură scrâșnită. Era pornit împotriva oricărui lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cocăi vasului, această combinație a împiedicat toate încercările de restabilire a comunicației. Și crede-mă, am încercat! Ultimul său comentariu conținea o provocare nedisimulată. ― Poți încerca să-i găsești, dacă dorești. Te voi ajuta cât pot. ― Ascultă, Ash, nu-ți pun în discuție competența. Dacă afirmi că nu putem să-i contactăm, nu putem să-i contactăm! Dar, fir-ar să fie, trebuie să-i prevenim! ― Ce propui? Ea ezită, apoi spuse cu hotărâre: ― Mă duc la ei. Le voi spune chiar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
față de animale, singurele concluzii împărtășite de toți participanții au fost că dezbaterea academică a problemei a fost subminată permanent de o emoționalitate puternică și că animalitatea și relația omului cu animalele constituie un subiect extrem de sensibil deoarece, de fapt, (re)pun în discuție propria noastră identitate ca oameni. Fără a intra în istorie, știm totuși cu toții că ne-am definit secole de-a rîndul prin opoziție cu animalul, cu „fratele nostru, porcul” : animalul ca metaforă prin care omul se gîndește pe sine, ne
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dar fundamentală, dacă ceea ce ne spune Biblia „s-a întâmplat cu adevărat”, adică să stabilim cu mai mare precizie dacă „istoria” povestită de Biblie este credibilă sau nu. I. Istoria antică și lumea televiziunii Această întrebare echivalează astăzi cu a pune în discuție una dintre atitudinile noastre cele mai obișnuite și automate față de realitate și față de reprezentările realității. Mijloacele de comunicare, în special televiziunea, domină lumea noastră. Acestea creează iluzia - e vorba de o adevărată iluzie - că e posibil să realizăm imagini fidele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unui popor care caută să înțeleagă care este destinul său în această lume. Scurtă bibliografie Există mai multe cărți de tipul „Istoria lui Israel” care adoptă metode foarte diferite și ating rezultate adesea contradictorii. După anii ’70, numeroși cercetători au pus în discuție chestiunea acelor „Istoriei lui Israel” care se mulțumeau doar să parafrazeze textul biblic și să valideze parafrazările cu documente epigrafice și descoperiri arheologice. Cartea clasică de acest fel - astăzi foarte contestată - e cea a lui WERMER KELLER, Și totuși Biblia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a fi mari iluzii, se face auzit apelul nesuprimabil a existențialității, facticității, situației persoanei. Așadar s-a dovedit nucleul ideologic al răspunsurilor metafizicilor imanentiste. Aparatul lor conceptual, analitic și dialectic, prezintă o logică internă, o coerență riguroasă, dar ceea ce este pus în discuție este raportul lor efectiv cu realitatea, concretă și existențială. Aceste sisteme au apărut ca un soi de mari poeme ale gândirii umane, lumi speculative închise, teorii de idei, ale căror valoare se consumă în interiorul propriilor articulații. Plinătatea discursului lor, ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
epistemologic. Ceea ce dă forță pretenției științei de a epuiza în sine întreaga cunoaștere, este concepția sa de a fi singura validă, întrucât pot fi verificate condițiile obiective ale propriei cunoașteri. Însă, natura cunoașterii, ca și însăși conceptul de obiectivitate, sunt puse în discuție de cerința sensului, de întrebarea existențială ce nu poate fi evitată, după cum s-a observat deja. Tocmai pe conceptul de obiectivitate discursul se deschide spre noi considerații. Primul aspect al obiectivității este desigur cel științific, stabilit de rigoarea propriei metode
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
evaluări, categorii în stare să dea un sens unitar (tendință a orientării spre constituirea unei viziuni a lumii); în afară de asta, e necesar ca interpretul să fie esențialmente implicat în contextul semnelor pe care le interpretează, ca el însuși să fie pus în discuție de instanța pe care o arată și de întrebarea pe care o adresează. Conexiunea dintre omul simbolic și omul hermeneutic se completează astfel cu identificarea omului hermeneutic cu «homo viator». Ajunși la acest punct, ontologia nu ne abandonează, cum observă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cele ale unei filosofii religioase, adică pot sfârși chiar într-o formă de imanentism. Exemplificarea istorică ne ajută să vedem care sunt articulațiile complexe și problemele ample pe care le suscită o filosofie creștină și care pot ajunge să-i pună în discuție chiar propria identitate. Distincțiile conceptuale propuse ne ajută încă de pe acum să nu reducem la aceeași problemă, raportul dintre filosofie și religia creștină, realități foarte diferite și planuri de cercetare ce pot da naștere unor niveluri eterogene. Ne-am obișnuit
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cel care trăiește în ea, o disponibilitate totală, o rațiune deschisă total. Aderarea la conținuturile credinței nu împiedică sinceritatea căutării: pe cât de sigură este deschiderea față de mărturia ce vine de sus (Revelația), pe atât ne dispunem mai mult să ne punem în discuție pe noi înșine, convingerile noastre, certitudinile noastre. Paradoxul se află chiar în interiorul credinței religioase: garanția sa transcendentă o eliberează de necesitatea de a se constitui ca posesie închisă și o împinge să se supună oricărei probe, într-un dialog în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
general, o putem aplica și atitudinii interioare a creștinului angajat în cercetarea filosofică. Renunțarea la garanția exterioară, punerea între paranteze a propriei credințe și speranțe, este realizată de cel care crede prin dispunerea sinceră și totală pentru cercetare, fără prejudecăți, punând în discuție ceea ce are el mai de preț. În acest mod reușește să-și pună întrebarea filosofică în cea mai tare și radicală autenticitate. Nu este deloc ușoară această atitudine spirituală. Cel mai comun mod de comportament se configurează ca suspendare provizorie
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Ba mai mult chiar Rada Ucraineană din Kiev a recunoscut formal unirea Basarabiei cu România, la 26 iulie 1919 dând următoarea declarație, prin șeful misiunii sale diplomatice la București: „Guvernul ucrainean declară că nu voiește sub nici un chip, de a pune în discuție fruntaria actuală între cele două state, considerând Nistrul ca graniță definitivă între ele și dorind să stabilească la această fruntarie cele mai bune relații de vecinătate.” Nota ultimativă din 26 iunie consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei ar fi legată în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
olandezii, germanii, englezii, indienii sau zairezii. Similar, rezultatele și așteptările angajaților variază de la o arie culturală la alta. Și în ceea ce privește grupul/persoana de referință există diferențe între culturile de tip colectivist și cele de tip individualist. Kilbourne și O'Leary-Kelly pun în discuție și faptul că teoria echității este nejustificat asociată conceptului de recompensare în funcție de merit, fiind excluse alte principii precum recompensarea în funcție de nevoi, egalitate sau reciprocitate. Se afirmă astfel eliminarea sinonimiei dintre "recompensarea echitabilă" și "recompensare în funcție de merit", interșanjabilitate acceptată nejustificat în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca recompensă, resimt mai puțină inechitate. respinsă acceptată Studiul lui Summers și DeNisi exclude dimensiunea de comparare "sistem", dar suplimentar măsoară gradul de inechitate resimțit de subiecți. Chiar dacă metodologia folosită în cele două studii a fost diferită, Summers și DeNisi pun în discuție necesitatea investigării unităților de referință și a mecanismelor prin care angajatul își alege aceste unități (grup/persoană). O altă cercetare asupra grupului de referință în evaluarea echității a fost realizată de Ronen (1986), pornind tot de la studiul lui Goodman. Ronen
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
program proiectiv. Această "lege a fraților" este făcută din coduri și rituri de utilizare internă și tinde să relativizeze sau chiar să împiedice acest constant libido dominandi care se exacerbează cu regularitate în toate adunările. Dar care, tot atât de regulat, este pusă în discuție atunci când devine o preocupare obsesională. Antropologul Pierre Clastres vorbește în această privință de "societatea contra statului"98. Expresie judicioasă care, dincolo de triburile amerindiene pe care le studiază, poate să se aplice la o sensibilitate recurentă, ale cărei efecte le putem
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de conflicte sîngeroase prin reconstrucția Beirutului, după anul 1992, din nefericire afectat din nou de un conflict armat în 2006, precum și a eforturilor constante de reconstrucție și restaurare a monumentelor, siturilor și așezărilor din fosta Iugoslavie 51. Necesitatea păstrării patrimoniului pune în discuție, în ultimă instanță, firește, neexcluzînd normele stricte de protecție, accesul publicului la informație. Și în acest caz problema în prezent îmbracă cîteva aspecte, parțial rezolvate: pînă în anii '70 muzeografii se aflau pe terenul unor dispute legate de necesitatea optimizării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o referință asupra viitorului, a căutărilor care rămîn în subconștient și care își vor găsi răspuns în timp, în același spațiu sau nu, în cadrul aceluiași grup sau nu. Walters (1983), Dierking (1987), Diamond (1981), Hilke și Balling (1985), McManus (1987) pun în discuție interacțiunile prin forme ale comunicării verbale și non-verbale11. Prin observație și imitație se stabiliește încă o etapă a comunicării, în timp ce alte grupuri tind să se separe în spațiul muzeal. Această separare denotă în fapt o altă formă de comunicare: fiecare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent. Dacă școala oferă cadrul de analiză și validare prin răspunsuri evaluate ale unor teme indiferent de disciplinele aflate în discuție, muzeul oferă mult mai multe posibilități. Spațiul acestuia și contactul direct cu informația pune în discuție comportamente, abilități ca: observația, anticiparea unor probleme, formularea de întrebări, căutarea unor răspunsuri, clasificări, comparații, sinteze, COMUNICARE. Elemente care fac parte și din strategiile didactice utilizate de școală, dar care au deplină aplicabilitate doar prin prezența într-un sistem de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unei comenzi sociale, de multe ori sub influența politicului, în vederea transmiterii pe mai departe a zestrei istorice și culturale și în vederea formării profesionale. Există însă și critici la adresa acestei forme de educație critici mai mult sau mai puțin îndreptățite -, acestea punînd în discuție existența unui sistem educațional centrat pe performanțe înscrise în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
capabile să creeze o bază comună atît pentru dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de decizie, a specialiștilor în domeniul educației muzeale care, în urma acestui studiu au pus în discuție "o creștere a gradului de conștientizare a posibilităților de învățare trans-curriculare, trans-disciplinare și interdisciplinare"24. Ipotezele cercetării au urmărit: potențialul de formare, perfecționare și "acomodare" a personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dreaptă", determinantă a unor activități creative 30. De aici și soluția salvatoare a prezenței unui mediu interactiv îmbogățit prin stimuli vizuali, precum și a disponibilității educației de a oferi această posibilitate copilului. Cercetările în domeniul percepției vizuale au identificat mecanismele acesteia, punînd în discuție organizarea și invenția vizuală ca fiind elemente derivate ale funcțiilor cognitive. Experiența vizuală constă în percepția vizuală a lumii exterioare, elaborarea experienței în cadrul gîndirii vizuale și intelectuale, conservarea experienței în memorie 31. Pe aceste coordonate formarea și educarea vizuală a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
noțiunile de patrimoniu și cea de comunitate; patrimoniul este o prezență activă, de care comunitatea dispune în mod neîngrădit, la fel și publicul. Activarea suportului patrimonial tinde să-l apropie pe vizitator, acesta nefiind constrîns de strictețea spațiilor muzeale clasice; punînd în discuție nu atît trecutul, cît mai ales prezentul formelor de activitate socială, incitînd vizitatorul să formuleze propuneri pentru un viitor al "naturii, al menținerii și dezvoltării activităților tradiționale [...] al mediului natural și uman"7. Putem defini patru cîmpuri de intervenție socială
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
realizată și de Falk într-un studiu privind parcul național de la Washington D.C. (Balling, Falk, Aronson,1985)19. S-a constatat că muzeele de științe interactive, precum și cele în aer liber consolidează interacțiunea socială și cea educativă. Răspunsurile copiilor au pus în discuție în special faptul că: sînt mulțumiți de faptul că au putut să-și consolideze cunoștințele și că ambianța expoziției a reușit să-i apropie de muzeu; au fost mult mai interesați să schimbe informații cu alții, în mod particular cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]