21,186 matches
-
de nivel micro sau macro). Chiar și în cazul apariției unui astfel de șoc, ei dețin resursele financiare (sau pot mobiliza/transforma resurse de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și că este mai relativ decât multe alte concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferențe semnificative între cele două forme de cercetare-intervenție. Cea mai importantă a fost numită de Cooperrider „paradigma deficienței” (2000), datorită faptului că cercetarea-acțiune se orientează spre identificarea problemelor, a deficiențelor, limitelor și obstacolelor și spre rezolvarea acestora: „Când organizațiile sunt abordate din perspectiva deficienței, toate proprietățile și modurile de organizare sunt examinate pentru problemele lor disfuncționale, dar potențial solvabile” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Cercetarea-acțiune își propune rezolvarea problemelor organizației sau ale sistemului social prin „identificarea disfuncțiilor și planificarea intervențiilor menite
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-și propune în mod explicit rezolvarea problemelor, ci schimbarea organizației sau a sistemului social, cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mare interes pentru studenții și absolvenții de sociologie. Cu siguranță această lucrare le va aduce nu numai un spor de cunoaștere și un sentiment de admirație față de înaintașii lor, ci și o mai mare responsabilitate față de modul în care trebuie abordat un fenomen social. Volumul de interviuri cu profesorul Paul H. Stahl, membru de onoare al Academiei Române, căruia îi urăm cu această ocazie un sincer „La mulți ani!”, se găsește la biblioteca Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Andreea Moldoveanu Paul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de psihosociologie ce oferă cititorului o bază solidă de cunoaștere și un ghid în vederea aprofundării cunoștințelor despre o temă sau subiect din psihologia socială. „Cu bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nou această lucrare în comparație cu alte lucrări de specialitate, pe aceeași temă? Comunicarea nonverbală: gesturile și postura este o carte universitară, adresându-se în special profesorilor, cercetătorilor și studenților. În spațiul universitar din România, tema comunicării nonverbale a început să fie abordată în mai multe lucrări, în special lucrări de comunicare, însă nu ca temă centrală, ci ca subtemă a problematicii mai largi legate de procesul de comunicare. Consider că luarea în considerare în procesul de cercetare socială a aspectelor nonverbale ar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cel puțin în cazul Republicii Moldova; sunt lucruri destul de diferite, intenția mea însă era alta... Tudor Danii propune un model de studiere și monitorizare a calității vieții în Republica Moldova. Acest model are la bază un set de indicatori care au fost abordați în diferite cercetări de teren și evaluează, prin comparație, aspecte obiective (adică starea de fapt, de exemplu, nivelul de școlarizare, mărimea salariului mediu etc.) și aspecte subiective (aprecierea pe care o fac respondenții cu referire la realitatea curentă, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin bucătăria creativă pentru a concretiza cele trei criterii care, ne permitem să o afirmăm, stau la baza exigenței lui Păstorel Teodoreanu. Franța este modelul său; prin raportarea la ea, autorul român spulberă visele gastronomilor români sau de aiurea. Am abordat această tradiție culinară dintr-o perspectivă diacronică, deoarece istoria cristalizării bucătăriei franceze este cel puțin la fel de importantă ca respectarea de către ea a celor trei criterii. La originea sa se află întâlnirea dintre la haute cuisine, ajunsă după 1789 la o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
străine. În plus, în plan social, contactul ei permanent cu lumea țărănească i-a permis să preia unele elemente din bucătăria băștinașă și să le folosească în procesul de înglobare, de românizare a preluărilor din alte tradiții culinare. Le vom aborda pe rând, nu înainte însă de a preciza că persistența, până în zilele noastre, a fracturii dintre aceste straturi este principalul motiv al necristalizării unei bucătării românești. Este admirabilă munca de arheolog gastronomic a lui Radu Anton Roman, care a recuperat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Radu Anton Roman „bucătăria târgoveață“, aceea care a avut suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. Înainte de a da câteva exemple de preparate culinare aparținând acesteia, de a încerca să le depistăm originea și să le urmărim românizarea, vom aborda un domeniu în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a utilizatorilor. De modul cum sunt organizate datele depinde obținerea informațiilor. De aceea, în orice sistem informațional, datele trebuie organizate și structurate în mod logic, astfel încât să poată fi eficient prelucrate și gestionate. Indiferent de modul în care va fi abordată societatea în viitor, datele-informațiile vor exista și, în consecință, este necesar să se apeleze la diferite metode de organizare a lor. La baza organizării datelor se regăsesc, în principal, două modalități: organizarea în fișiere și organizarea în baze de date
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
secvențe din realitatea teribilă a vieții cotidiene, în care indivizii sunt supuși unor angrenaje sociale de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri cu personalități de marcă ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
marcă originală (Ciuta, Mușcata din fereastră, Tache, Ianche și Cadîr, la care se adaugă lucrări inedite ca “Dudul lui Traian”, “Cătușa”, “Veverița” și interesanta dramă modernă, “Moartea prietena mea”), director de teatru și regizor prestigios, competent, Victor Ion Popa a abordat - cu aceeași pasiune și pricepere - și domenii aparent fără tangență cu fenomenul literar artistic. De pildă, autorul “Ciutei” și-a cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
studențesc”, „România literară”, „Familia”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „A treia Europă” ș.a. Focarul criticii lui P. îl constituie relația dintre personaj și persoană (fie aceasta o entitate reală sau o individualitate fictivă), raport pe care autorul îl abordează, de regulă, cu instrumentele naratologiei, secondată uneori de psihanaliză, sociologie sau ontologie. Astfel, studiul Marin Preda - timpul dialogului analizează opera de tinerețe a prozatorului, în care criticul vede nu atât o vârstă biologică, cât „o anume stare de creație”, concretizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
poveștii și a mitologiei biblice, în „centrul lumii”, singurul loc în care omul se află în intimitate naturală cu întregul; aici misterul cosmic se convertește „în sentiment al absolutului și al valorii ontologice a lumii”. Creația dramaturgică, integrată liricului, este abordată de critic fără restricții ideologice și astfel se impun de la sine concluzii noi, cum ar fi aceea a antagonismului Crist-Pan din Drumul sfântului. E aici o idee mai veche a lui Blaga privind cultul naturii, sugestivă pentru relațiile sale cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în chiar întortocherile ei. Nici metoda critică nu diferea de acest model general. Tipică pentru criticul nostru rămâne maniera de a aborda „critica criticii”. Aici găsesc eu partea cea mai modernă a lui Regman, înțelegerea aceasta a felului în care orice carte e construită pe altă carte, a felului în care interpretarea este parte integrantă din însuși textul de bază. VIRGIL NEMOIANU
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
sus) și a procesului de testare a ipotezelor statistice. Pe de altă parte, sunt prezentate cu mare atenție noțiuni precum distanță, similaritate, proximitate, măsurare, validitate și fidelitate, dimensionalitate a datelor. Un întreg capitol este dedicat problematicii datelor, în care se abordează și se clarifică multe lucruri care, în general, sunt trecute cu vederea, puțin înțelese sau ignorate, cu consecințe negative asupra tuturor analizelor și rezultatelor care folosesc date prost construite. Fiecare capitol tehnic conține o secțiune în care este explicat modul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mic și va încerca să se acomodeze în grupul de abordări care modelează cel mai bine tema sa de studiu, conform formulării și circumscrierii pe care le-a dat-o. Bibliografia trebuie citită critic și folosită critic. Modul în care abordăm teoretic și/sau empiric o temă, enunțurile admise ca adevărate, termenii și conceptele pe care le utilizăm, felul în care conceptualizăm relațiile dintre acestea, metodele și tehnicile de analiză, interpretare și modelare empirică, altfel spus, metodologia folosită, trebuie alese și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
alcătuită din mulțimea persoanelor cu drept de vot, în majoritatea cazurilor aceasta fiind dată de adulții - persoanele care au împlinit 18 ani - neinstituționalizați. Dacă studiem structurarea unui sistem politic, populația studiată poate fi aleasă diferit, în funcție de perspectiva pe care o abordăm și de modul în care proiectăm cercetarea. Dacă ne concentrăm asupra sistemului de partide, atunci populația va fi dată de partidele legal constituite într-un sistem legal sau, în funcție de situația particulară, acestora le adăugăm organizațiile și indivizii care au influență
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se întâmplă însă neapărat la nivel ordinal, iar aici trebuie să fim atenți cât din variabilitate se datorează măsurării și cât diferenței reale dintre obiecte. Perspective de cercetare: ce măsurăm?tc "Perspective de cercetare\: ce măsurăm?" În demersul cercetării putem aborda diferite perspective, după modul în care ne focalizăm interesul. Astfel, putem să ne concentrăm asupra populației de obiecte (dorim să descriem obiectele în funcție de anumite variabile, dorim să vedem cum se structurează o populație de obiecte în funcție de anumite variabile, dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru acest volum am decis să mă concentrez asupra celuilalt tip de tehnici de analiză multivariată, tehnicile de interdependență. Tehnicile de analiză multivariată de interdependență sunt relativ puțin cunoscute comunității de specialitate din România, iar din cauza complexității aparatului matematic sunt abordate cu timiditate și reținere. Eu cred că, o dată ce este înțeleasă logica tehnicii - ce urmărește să obțină, care este forma datelor pentru care este aplicată, care sunt principiile urmate pentru a ajunge la rezultate, ce reprezintă rezultatele și cum se interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
folosi analiza cluster. În același timp, putem folosi scalarea multidimensională utilizând aceste distanțe ca date de preferință, pentru a obține o hartă perceptuală a situării cazurilor într-un spațiu bidimensional. Dacă dorim identificarea structurii sociale după principiul echivalenței structurale, vom aborda problema diferit. O variantă este să realizăm o analiză factorială pentru matricea legăturilor directe dintre cazuri (pe linii avem cazurile, pe coloane - adică drept variabile - vom avea din nou cazurile). O corelație puternică între două variabile înseamnă o similaritate a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
numirea” factorilor. Despre toate acestea vom discuta în secțiunea următoare. Realizarea unei analize factorialetc " Realizarea unei analize factoriale" Definirea problemei conceptualetc "Definirea problemei conceptuale" Primul pas în realizarea unei analize factoriale este cel de stabilire a obiectivelor (în funcție de care vom aborda datele exploratoriu sau confirmatoriu) și de pregătire a setului de date de analizat (reducerea pe cât posibil a erorilor de eșantionare și de măsurare). Întrebările la care trebuie să răspundem în această fază sunt legate de problema de cercetare. Ce anume
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
surâde. Toți se întreabă care e semnificația acestui gest. Unul singur i-a pătruns sensul: surâde și el. Învățătura pe care Buddha a oferit-o lumii se referă doar la ceea ce este absolut necesar pentru eliberare. El a refuzat să abordeze chestiuni care puteau acapara mintea adepților îndepărtându-i de Trezire și, în același timp, plin de bun simț, a refuzat să răspundă unor întrebări de nerăspuns: „Este Universul etern sau nu, ori și una și alta? Este Universul infinit în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Racoviță". Cercetările erau de natură sistematic sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, b biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat ș și alte cadre universitare și muzeografi (P. B Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Pl Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]