22,345 matches
-
individuală - mai rar colectivă - marcantă. Interesant este că maniera aceasta atît de americană de a face literatură, dacă ne gîndim doar la generația beat din care descinde trash-ul, a fost preluată În Franța de scriitoare. Limbajul crud, cinismul, experiențele liminare, drogurile, violența, prostituția, muzica disco (preferată la apariție, spun studiile culturale, de homosexuali) și muzica house - tot ceea ce structurează atît de fluid viața eroilor din Trainspotting - sînt datele unui mediu social vînat, În Franța, de o parte Însemnată din tînăra literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
artistice. Excentricii zilelor noastre nu mai sînt aristocrații dandy de pe vremuri. Nu, ei sînt frondeurii al căror Îndepărtat strămoș este Lafcadio al lui Gide, dar nici măcar atît: ei reprezintă generația societății de “hiper-consumație” (Gilles Lipovetsky), copiii excesului, dependenți de violență&drog&sex, a căror umanitate răzbate rar și parcimonios, ale căror acte “gratuite” venite din libertatea fără Dumnezeu și-au pierdut majestatea. Una dintre eroinele din Baise-moi ucide cu sînge rece un copil, dar crima comisă este relatată de un discurs
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în care nu trebuie, cum spune Al. Piru, " să căutăm înlănțuiri de idei". Arta lui Dimov pleacă din Mallarmé, Paul Valéry și Ion Barbu. "Pe malul Stixului" continuă aceeași voluptoasă tehnică a imaginilor, mistuită de lumi în transă, fascinată de drogul creator, de împărății vizuale, sonore și olfactive: Când vom ajunge însă lângă Styx,/ Pe mal la semnul meu, va fi răcoare/ Și vor zbura căderi mângâietoare/ Atunci vă voi privi atât de fix, Atât de străveziu va fi în zare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
organismul nostru a unor compuși chimici responsabili de această prindere de idealuri, a unor hormoni ce intervin în nașterea și întreținerea iluziilor esențiale pentru existența noastră. Nu știu care ar fi compușii naturali, dar le văd suplinită absența prin unii sintetici: alcoolul, drogurile etc. Poate că atât de blamatul alcool ne-a salvat de la a deveni o specie de deznădăjduiți. De fapt, cred că în tratarea bolilor sufletului au coexistat întotdeauna două abordări: cea "substanțialistă", încercând vindecarea prin intermediul a diferite materii (alcoolul putând
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
acesta, societatea se străduiește să ne injecteze doza de optimism necesară pentru a putea supraviețui. Romantismul transmis pe această cale reușește să creeze o dimensiune paralelă realității din care ni se recomandă să inhalăm, cel puțin din când în când, "drogul" necesar perpetuării iluziei. Gradul de civilizație al unei societăți poate să dea seama și de măsura în care membrii ei sunt sensibili la anumite idealuri. Partea tristă a poveștii este că acestea pot însemna uneori și manipulare. * Este nevoie de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de calmante, că prea făceam urât. Pe bătrână o mai sunam din când în când ca să o întreb de rețete; acum, când aveam nevoie mai mare de ea, m-am trezit prinsă în vârtejul unui roman polițist cu traficanți și droguri de mare risc; bătrâna, care, zice-se, ar fi fost capul rețelei, numărul șapte, adică locotenentul ei, și mulți dintre voinicii întunecați care-l vizitau noaptea fuseseră arestați și n-a lipsit mult să mă ridice și pe mine; polițiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
atitudini ale individului față de ceilalți, față de viață, față de prietenie, față de iubire. Imaginea de sine se va schimba. Individul se va considera ca fiind o victimă. El Îi va suspecta pe ceilalți de rele intenții, refugiindu-se În izolare, singurătate, alcool droguri, activități extravagante, misticism etc. Restaurarea Separarea va duce din nou la izolare, la Însingurarea individului. Persoana va redescoperi faptul că este singură, iar echilibrul său sufletesc și moral va fi Înlocuit de o stare de neliniște, de o tensiune angoasantă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ghid în muzeu; realizarea de publicații specifice; campanii de promovare a instituției și serviciilor în cadrul comunității; ore de dirigenție pe teme legate de specificul instituției); sănătate (campanii de promovare a sănătății (educație sexuală, alimentație sănătoasă, prevenirea fumatului sau a utilizării drogurilor etc.); ore de dirigenție; servicii pentru pacienții din spitale; organizarea de emisiuni radio și concursuri pe teme legate de sănătate); administrativ (tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicații, pagini web; traduceri; realizarea revistei presei; secretariat, fotocopiere, îndosariere etc.; activitate de relații
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
culturale existente în familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Conf. univ. dr. MARIAN PREDA, Universitatea București Spre deosebire de alte droguri, alcoolul este o substanță ce face parte din cultura multor popoare, fiind în cele mai multe situații un drog acceptat de societate. Ca „drog social”, alcoolul facilitează comunicarea prin diluarea anumitor bariere psihologice, creează bună-dispoziție sau, consumat în cantități moderate, are calitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
afecțiune a părinților față de copii etc. Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Conf. univ. dr. MARIAN PREDA, Universitatea București Spre deosebire de alte droguri, alcoolul este o substanță ce face parte din cultura multor popoare, fiind în cele mai multe situații un drog acceptat de societate. Ca „drog social”, alcoolul facilitează comunicarea prin diluarea anumitor bariere psihologice, creează bună-dispoziție sau, consumat în cantități moderate, are calitățile unui bun aliment recomandat de nutriționiști. Trebuie însă să facem distincție între uzul și abuzul de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etc. Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Conf. univ. dr. MARIAN PREDA, Universitatea București Spre deosebire de alte droguri, alcoolul este o substanță ce face parte din cultura multor popoare, fiind în cele mai multe situații un drog acceptat de societate. Ca „drog social”, alcoolul facilitează comunicarea prin diluarea anumitor bariere psihologice, creează bună-dispoziție sau, consumat în cantități moderate, are calitățile unui bun aliment recomandat de nutriționiști. Trebuie însă să facem distincție între uzul și abuzul de alcool. În cantități mari acesta creează
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2005)*. Deși consecințele consumului de alcool sunt mai grave (am precizat că presupune, pe lângă efecte negative asupra stării de sănătate, și efecte negative grave asupra comportamentului), totuși este mai ușor tolerat comparativ cu fumatul, 57% dintre respondenți considerând fumatul un drog, față de doar 40% în cazul alcoolului (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Atitudinea ușor diferită a tinerilor față de alcool, comparativ cu cea față de tutun, de exemplu, poate fi cauzată și de atitudinea diferită a familiei, profesorilor etc., a celor importanți pentru ei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
64 Șampanie 76 5 Vin 77 21 Țuică 34 2 Votcă 20 Whisky 25 Lichior 45 Gin 36 Coniac 27 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Reprezentările pe care le au tinerii despre alcool sunt diferențiate, unii considerându-l cu certitudine drog (40%), alții susținând ferm că „nu este un drog” (12,5%). Un factor important de reducere a consumului de alcool în rândul adolescenților este interdicția de a cumpăra alcool. Ca în multe alte cazuri, reglementările legale în România sunt doar
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2 Votcă 20 Whisky 25 Lichior 45 Gin 36 Coniac 27 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Reprezentările pe care le au tinerii despre alcool sunt diferențiate, unii considerându-l cu certitudine drog (40%), alții susținând ferm că „nu este un drog” (12,5%). Un factor important de reducere a consumului de alcool în rândul adolescenților este interdicția de a cumpăra alcool. Ca în multe alte cazuri, reglementările legale în România sunt doar „pe hârtie”, în realitate societatea aplicând alte norme, în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rezultând astfel o „decriminalizare funcțională” a comercializării alcoolului către tineri, un fel de atitudine libertariană ce s-ar putea să aibă efecte pozitive pentru majoritatea tinerilor care pot experimenta alcoolul fără să devină dependenți (așa cum s-a întâmplat după legalizarea drogurilor ușoare în Olanda), dar în mod cert afectează negativ grupul foarte redus al celor dependenți de alcool, pentru care lipsa controlului social contribuie la dependență și devianță. Bibliografie Abraham, P., Toma, Rus, V., și Crăciun, A., 2004, Drogurile. Reglementări internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
după legalizarea drogurilor ușoare în Olanda), dar în mod cert afectează negativ grupul foarte redus al celor dependenți de alcool, pentru care lipsa controlului social contribuie la dependență și devianță. Bibliografie Abraham, P., Toma, Rus, V., și Crăciun, A., 2004, Drogurile. Reglementări internaționale și interne, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Banciu, D.; Rădulescu, S.M.; Teodorescu V., 2002, Tendințe actuale ale crimei și criminalității în România, Editura Lumina Lex, București, pp. 331, 356. Butoi, T. (et al.), Victimologie (curs universitar), Pinguin Book, București, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
actuale ale crimei și criminalității în România, Editura Lumina Lex, București, pp. 331, 356. Butoi, T. (et al.), Victimologie (curs universitar), Pinguin Book, București, pp. 20-23. Dima, T., 2002, Infracțiuni contra sănătății publice prevăzute în legi extrapenale (cu referire la droguri), Editura Lumina Lex, București. Dobrica, P.; Jderu, G. (coord.), 2005, Educația școlară a copiilor romi. Determinări socioculturale, Editura Vanemonde, București. Farmer, H., Cooper, R.; Cooper, L. 1992), „Gender Roles as Mediators of Sex Differences in Adolescent Alcohol Use and Abuse
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
the Culture of Poverty, Panther, Londra. Macionis, J.J., 2005, Social Problems, Pearson Education, New Jersey. Murray, Ch., 1990, The Emerging British Underclass, the IEA Health and Welfare Unit, Londra. Preda M.; Jderu G.; Dușa, I.-A. (coord.), 2005, Consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor, raport de cercetare (în curs de publicare), Organizația Salvați Copiii, București. Preda, M., 2002, Politica Socială Românească - între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Rădulescu, S.M., 1998, Sociologia devianței, Editura Victor, București, p. 114. Robbins
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Health and Social Behavior, vol. 34. Stănculescu, M.S.; Berevoiescu, I. (coord), 2004, Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. Stănoiu Rodica Mihaela (coord.), Tranziția și criminalitatea, Editura All, București, p. 114. Tihan, E. et al., 2003, Vademecum în toxicologia drogurilor, Editura Institutului de Ecologie Socială și Protecție Umană Focus, București. Wilson, W.J., 1991, The Truly Disadvantaged: the Inner City, the Underclass and Public Policy, University of Chicago Press, Chicago. Zamfir, C. (coord), 1999, Politici Sociale în România ’90-’98
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
13,65 și 8,84% din total). Etnia română reprezintă lotul de referință majoritar. Rromii sunt cunoscuți pentru condițiile economice precare de viață, expunerea la intemperii, inserția socială mai slabă, stilul de viață specific, cu utilizarea toxicelor uzuale (alcool, tutun, droguri) în exces și de timpuriu. Lipovenii studiați trăiesc în zona Deltei Dunării. Consumă mult pește, oțet și sunt recunoscuți din cauza apetitului lor pentru votcă. În același timp, ei practică o religie ortodoxă de rit vechi (pravoslavnică), respectând cu strictețe regulile
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Dependence in the General Population”, Canadian Journal of Psychiatry, nr. 49, pp. 37-44. Winder, El; Glori, G.B., 1977, „Contributions of the Environment to Cancer Incidence”, J.Natl.Cancer Inst. Interviul motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de droguri Lect. univ. dr. LUMINIȚA MIHAI, Universitatea București Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică. În momentul de față se încearcă armonizarea atât a legislației naționale, cât și a serviciilor de specialitate cu cele ale Uniunii Europene în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
49, pp. 37-44. Winder, El; Glori, G.B., 1977, „Contributions of the Environment to Cancer Incidence”, J.Natl.Cancer Inst. Interviul motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de droguri Lect. univ. dr. LUMINIȚA MIHAI, Universitatea București Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică. În momentul de față se încearcă armonizarea atât a legislației naționale, cât și a serviciilor de specialitate cu cele ale Uniunii Europene în acest domeniu. Un rol important în echipa care deservește toate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor. IM se focalizează pe simțul de autoeficiență al clienților. Abordarea IM mărește speranța clientului că ei pot face schimbări substanțiale privind abuzul de droguri. Clienții care percep că au probleme cu drogurile în nevoia de schimbare pot „rezista” schimbării dacă sunt de părere că nu pot să realizeze cu succes acest proces. Principiile interviului motivațional Există patru principii generale ale interviului motivațional: 1. Exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]