22,461 matches
-
fragmente ceramice Hallstatt-iene din "epoca Laténe" a secolului VIII d. Hr. În locul "Vár" (Cetate) se află o cetate dacică, formată din mai multe terase, cu palisadă, cu ziduri de lemn, piatră și pământ. Din locul numit "Pământul Popii" (Papiföld) provin fragmente de vase modelate cu mâna și roata și bucăți de zgură de fier datate în sec. I î.d.Hr.-I d.Hr, iar punctele "Kerekparlog" și centrul satului s-au găsit materiale ceramice dacice și medievale. Prima atestare documentară
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
Mare, pe DN13C Vânători - Secuieni - Cristuru Secuiesc. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe terasa dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și epoca arpediană. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit o monedă de bronz din epoca imperiala romană
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și epoca arpediană. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit o monedă de bronz din epoca imperiala romană. Prima atestare documentară datează din anul 1448
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și epoca arpediană. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit o monedă de bronz din epoca imperiala romană. Prima atestare documentară datează din anul 1448. În prima parte a secolului al XVII-lea în localitate
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înălțime). Săpăturile arheologice făcute în această zonă au descoperit materiale ce atestă prezenta omului aici încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe malul pârâului "Mesteacăn", s-a descoperit fragmentul unui topor de piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf. Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au găsit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând "culturii Coțofeni". Între pâraiele "Iuhodul Mic" și
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
au ridicat localitățile Tunari, Ștefănești și Afumați. Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parțial, făcând loc suprafețelor agricole și locuibile. Din suprafața acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, așa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al orașului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parțial, făcând loc suprafețelor agricole și locuibile. Din suprafața acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, așa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al orașului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
colecție de peste 5.000 de desene, 2.000 de afișe, 1.000 de monede și aproape 2.000 de obiecte decorative și lucrări de artă. Sculptura este reprezentată prin peste 700 de lucrări și printr-un număr mai mic de fragmente sculpturale. Superba galerie de tablouri (8.600 de picturi) este factorul care îi conferă muzeului renumele internațional. Indiscutabil, în Prado se află cele mai mari colecții de lucrări ale spaniolilor Diego Velázquez și Francisco Goya, precum și ale lui Hieronymus Bosch
Muzeul Prado () [Corola-website/Science/298590_a_299919]
-
și anume, biblioteca imperială din Heidelberg. În anul 1622, în timpul războiului de 30 de ani, orașul Heidelberg a fost asediat, biblioteca imperială ajungând forțat la prințul Bavariei, Maximilian. Se presupune că un soldat a rupt manuscrisul în două - în vederea comercializării. Fragmentul I a fost găsit la Viena, în biblioteca arhiepiscopului Christofor Migazzi, cardinalul orașului și, fragmentul II, la biblioteca Vaticanului. În anul 1785, Ignațiu Batthyany, episcopul Transilvaniei a cumpărat „"aere parato"” (cu banii jos) întreaga bibliotecă a cardinalului. S-a crezut
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
orașul Heidelberg a fost asediat, biblioteca imperială ajungând forțat la prințul Bavariei, Maximilian. Se presupune că un soldat a rupt manuscrisul în două - în vederea comercializării. Fragmentul I a fost găsit la Viena, în biblioteca arhiepiscopului Christofor Migazzi, cardinalul orașului și, fragmentul II, la biblioteca Vaticanului. În anul 1785, Ignațiu Batthyany, episcopul Transilvaniei a cumpărat „"aere parato"” (cu banii jos) întreaga bibliotecă a cardinalului. S-a crezut multă vreme că în timpul războiului de 30 de ani, prin 1620, armatele generalului Tilly care
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
biblioteca sa din Alba lulia. De atunci, manuscrisul a rămas pe meleagurile noastre, constituind o adevărată perlă de valoare inestimabilă, exemplar unic și rarisim, între foarte puținele de acest gen." " Extras din , de Prof. Dr., Gheorghe Anghel. Așa a ajuns Fragmentul I din Codex aureus în proprietatea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, întemeiată în anul 1786 de marele cărturar și bibliofil, episcopul Batthyany. Legătura din piele a Fragmentului I, aflat în România, a fost realizată ulterior (sfârșitul secolului al XVIII-lea
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
de acest gen." " Extras din , de Prof. Dr., Gheorghe Anghel. Așa a ajuns Fragmentul I din Codex aureus în proprietatea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, întemeiată în anul 1786 de marele cărturar și bibliofil, episcopul Batthyany. Legătura din piele a Fragmentului I, aflat în România, a fost realizată ulterior (sfârșitul secolului al XVIII-lea). Cu ocazia serbărilor de la Aachen (1965), s-a organizat o expoziție de evocare a epocii carolingiene. Cu această ocazie Codexul (fragmentul I de la Batthyaneum) s-a întâlnit
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
episcopul Batthyany. Legătura din piele a Fragmentului I, aflat în România, a fost realizată ulterior (sfârșitul secolului al XVIII-lea). Cu ocazia serbărilor de la Aachen (1965), s-a organizat o expoziție de evocare a epocii carolingiene. Cu această ocazie Codexul (fragmentul I de la Batthyaneum) s-a întâlnit pentru prima oară cu părțile dezmembrate, formând din nou un tot (respectiv fragmentul II și coperțile din fildeș). Fiind reconstituit, temporar, în expoziția din Aachen, s-a realizat o ediție bibliofilă facsimilată, care ajută
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
-lea). Cu ocazia serbărilor de la Aachen (1965), s-a organizat o expoziție de evocare a epocii carolingiene. Cu această ocazie Codexul (fragmentul I de la Batthyaneum) s-a întâlnit pentru prima oară cu părțile dezmembrate, formând din nou un tot (respectiv fragmentul II și coperțile din fildeș). Fiind reconstituit, temporar, în expoziția din Aachen, s-a realizat o ediție bibliofilă facsimilată, care ajută la cercetarea integrală a codicelui și implicit a artei grafice carolingiene: „Das Lorscher Evangheliar”. Einleitung von Wolfgang Braunfels. Prestel
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
a codicelui și implicit a artei grafice carolingiene: „Das Lorscher Evangheliar”. Einleitung von Wolfgang Braunfels. Prestel Verlag Munchen [1967]. Format in folio, pe hârtie satinată. Ediția reproduce în policromie 54 pagini, și 422 sunt facsimilate (autotipie) Ea cuprinde 4 părți: Fragmentul I, cu textul de la Batthyaneum, fragmentul II, de la Biblioteca Apostolică Vatican, coperta 1, după originalul din Londra și coperta 4 după originalul din Roma. Editorul mulțumește României pentru concursul dat realizării acestei ediții. Nu cunoaștem contractul încheiat atunci și clauzele
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
grafice carolingiene: „Das Lorscher Evangheliar”. Einleitung von Wolfgang Braunfels. Prestel Verlag Munchen [1967]. Format in folio, pe hârtie satinată. Ediția reproduce în policromie 54 pagini, și 422 sunt facsimilate (autotipie) Ea cuprinde 4 părți: Fragmentul I, cu textul de la Batthyaneum, fragmentul II, de la Biblioteca Apostolică Vatican, coperta 1, după originalul din Londra și coperta 4 după originalul din Roma. Editorul mulțumește României pentru concursul dat realizării acestei ediții. Nu cunoaștem contractul încheiat atunci și clauzele împrumutului de către statul român. În 1999
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
distanță de câteva zeci de metri de Canalul Dunăre - Marea Neagră și în imediata apropiere a marelui val de piatră. Se presupune că întrebuințarea inițială a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strâns legată de existența acestui val de piatră, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretă, a cărei origine se poate afla în cariera veche. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicației unei inscripții din naosul bisericii B4 "leat 6500", ceea ce înseamnă anul 992. Situl este monument
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
28 decembrie 1961 șantierul să fie din nou condus de Direcția Monumentelor Istorice. În urma celor două campanii din anul 1961 au fost scoase la iveală locuințe de suprafață construite pe umplutura de steril, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, precum și 10 schelete de oameni și animale. În timpul campaniei din 1962, au fost degajate alte două bazine ale carierei de cretă, pe ale căror pereți au fost descoperite cruci. Cu acest prilej au fost identificate alte patru locuințe de
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
culturilor anterioare (maya, toltecă). În secolul al XIV-lea, aztecii au fondat orașul Tenochtitlan, devenit mai târziu "Mexico-Tenochtitlan", au construit temple (în formă de piramidă cu trepte), palate împodobite cu statui de proporții uriașe și cu picturi murale. Au rămas fragmente de frescă și unele picturi de manuscrise pe foi de copaci, cuprinzând texte privitoare mai ales la prognoze meteorologice. Ceramica aztecă este variată ca formă și viu colorată. Tehnica acesteia și unele motive ornamentale sunt și azi utilizate în ceramica
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
SUA). Acesta este printre cele mai simple și minimaliste a picturilor lui Mondrian, fiind constituit doar din două linii negre perpendiculare și o formă mică triunghiulară, colorată albastră. Liniile se extind până la marginea canevasului, creând impresia că pictura este un fragment al unei lucrări mai mari. Cu trecerea anilor, liniile au început să aibă prioritate față de formele geometrice în picturile sale. Spre sfârșitul aniilor 1930, Mondrian a început să folosească linii mai înguste sau linii duble cu mai multă frecvență, iar
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
zona respectivă de la descoperiri întâmplătoare ce pot duce la identificarea siturilor importante. Toponomia locului poate oferi indicii importante ale unor situri ascunse, iar fotogrametria-fotografiile aeriene, pot completa informațiile prealabile. Se realizează măsurători, marcarea pe hartă, recoltarea de elemente semnificative precum fragmente de oase sau cioburi și după reîntoarcerea de pe teren, fragmentele găsite vor fi înregistrate și etichetate după data, locul și condițiile de descoperire. Se efectuează teledetecția, aerofotogrametria în inflarosu ce permit o vizualizare mai bună a terenului, dar costisitoare, fiind
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
siturilor importante. Toponomia locului poate oferi indicii importante ale unor situri ascunse, iar fotogrametria-fotografiile aeriene, pot completa informațiile prealabile. Se realizează măsurători, marcarea pe hartă, recoltarea de elemente semnificative precum fragmente de oase sau cioburi și după reîntoarcerea de pe teren, fragmentele găsite vor fi înregistrate și etichetate după data, locul și condițiile de descoperire. Se efectuează teledetecția, aerofotogrametria în inflarosu ce permit o vizualizare mai bună a terenului, dar costisitoare, fiind utilizate la scara larga detectoarele de metale. Urmează efectuarea săpăturilor
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]