20,853 matches
-
delnițe, funii, coarde, ș.a. și numai mai târziu se trece la măsurători în stânjeni sau pași. De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme iar în Transilvania medievală stânjenul oficial avea 10 picioare sau 16 palme. Spre mijlocul secolului 19 stânjenul avea în cele trei provincii istorice românești aproximativ următoarele valori: În Transilvania au circulat mai multe standarde ale stânjenului, dintre care se disting
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
în stânjeni sau pași. De remarcat că la români nu s-a impus stânjenul antic de șase pași. În Moldova și Țara Românească stâjenul era stabilit prin opt palme iar în Transilvania medievală stânjenul oficial avea 10 picioare sau 16 palme. Spre mijlocul secolului 19 stânjenul avea în cele trei provincii istorice românești aproximativ următoarele valori: În Transilvania au circulat mai multe standarde ale stânjenului, dintre care se disting în principal stânjenul vechi regal maghiar de 10 picioare și stânjenul imperial
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
vechi menționări se păstrează de la anul 1270: "„amplexus ... cum mensura regia, iuxta regni consuetudinem approbata”". La baza acestui stânjen se află un sistem decimal, de zece picioare, foarte rar folosit în Europa. În afară de picior, stânjenul regelui Sfântul Ștefan folosea și palma ca diviziune, 16 palme fiind un stânjen. Alte diviziuni cunoscute ale stânjenului regal maghiar sunt degetul, cotul și pasul. Pentru stânjenul regal maghiar sunt cunoscute numeroase etaloane. Se remarcă cel păstrat în Administrația Camerală de Buda de la Bratislava în 1702
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
de la anul 1270: "„amplexus ... cum mensura regia, iuxta regni consuetudinem approbata”". La baza acestui stânjen se află un sistem decimal, de zece picioare, foarte rar folosit în Europa. În afară de picior, stânjenul regelui Sfântul Ștefan folosea și palma ca diviziune, 16 palme fiind un stânjen. Alte diviziuni cunoscute ale stânjenului regal maghiar sunt degetul, cotul și pasul. Pentru stânjenul regal maghiar sunt cunoscute numeroase etaloane. Se remarcă cel păstrat în Administrația Camerală de Buda de la Bratislava în 1702, în care palma regală
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
16 palme fiind un stânjen. Alte diviziuni cunoscute ale stânjenului regal maghiar sunt degetul, cotul și pasul. Pentru stânjenul regal maghiar sunt cunoscute numeroase etaloane. Se remarcă cel păstrat în Administrația Camerală de Buda de la Bratislava în 1702, în care palma regală măsura 19,54 cm, iar stânjenul totaliza 3,126 m. Pentru Transilvania este semnificativ Tripartitul lui Werböczi, culegerea de legi din 1517 ce a stat la baza Principatului Transilvaniei. În această culegere a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
în care palma regală măsura 19,54 cm, iar stânjenul totaliza 3,126 m. Pentru Transilvania este semnificativ Tripartitul lui Werböczi, culegerea de legi din 1517 ce a stat la baza Principatului Transilvaniei. În această culegere a fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
fost însemnat etalonul palmei regale maghiare de 19 cm, care dă o valoare a stânjenului regal de 3,04 m. Însă și acest etalon variază de la o ediție la alta a culegerii. În ediția tipărită la Debrecen în 1565 etalonul palmei este de 18 cm iar stânjenul are dimensiunea de 2,88 cm. Acesta din urmă este cel folosit de meșterii bisericilor de lemn din Maramureș în secolele 17 și 18. Stânjenul austriac sau „stânjenul de Beci”, numit „klafter” în germană
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
17 și 18, apare sub forma slavă "сэжэн" iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. „Stânjenul domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. „Stânjenul domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
în 1842 și 2,23 în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. Când stânjenul avea opt palme „domnești” sau „gospod” se numea „stânjen domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „stânjenul domnesc” era mai mare decât ceilalți iar cel prost mai mic. În 1842 „stânjenul domnesc” măsura 2
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
moldave, fiind cunoscuți stânjenul de Galați, care măsura 2,296 m, și „stânjenul Hoșmăndei”. Folosirea acestor stânjeni de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului. Stânjenul rusesc a avut valoarea de 2,1136 m și se definea ca 3 arșini. În Rusia a mai fost cunoscut deasemenea stânjenul pieziș și cel volant.
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
personajele sinistre ale anilor 1956 și nu există nimeni dintre studenții arestați atunci care să fi scăpat de bătăile lui Enoiu”; „Altcineva nu m-a bătut, altcineva nu m-a lovit în timpul anchetei, decât Enoiu”; „Enoiu m-a lovit cu palmele și cu pumnii în cap. În urma bătăilor și a presiunii psihice la care am fost supus, am încercat să mă sinucid prin spânzurare. Urmarea acestui gest a fost că Enoiu m-a lovit, mi-a smuls părul de pe cap, m-
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
1992, director al cotidianului Cronica Română. Debutează în 1968 cu volumul "Nopțile risipitorului", după care publică alte cărți de poezie - "Teama de oglinzi" (1970), "Vânătoare de seară" (1971), "Murind pentru prima oară" (1972), "Poeme pentru mama" (1973), "Cu inima în palmă" (1974). Este și autor al mai multor volume de parodii: "Dracul verde", "Parodii de la A la Z", "Cetiți-le ziua", fiind considerat printre cei mai buni parodiști, alături de George Topârceanu și Marin Sorescu. A scris și numeroase cărți de proză
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
în fugă locul încăierării. Există diferențe semnificative între versiunile masoretic (ebraică), Septuaginta (greacă) și Manuscrisele de la Marea Moartă ale capitolului 1.Samuel 17. În Manuscrisele de la Marea Moartă scrie că uriașul Goliat avea o înălțime de șase coți și o palmă, aproximativ 200 cm. În manuscrisele târzii Septuaginta din Codexul Aleppo se mărește înălțimea la nouă picioare și jumătate, adică 290 cm. Diferență de înălțime poate fi din cauza confuziei a două litere ebraice, Dalet (aramaică:) și Vav (aramaică:). Limba ebraică folosește
Goliat () [Corola-website/Science/319235_a_320564]
-
de dimensiuni mai ample sau cu forțele musculare mai mari decât cele noastre. Din acest motiv, ca tehnicile de bază că și grevele unice (acestea că unul execută împotriva adversarului cu o anumită parte a corpului nostru) că ajutorul de la palmă de la mină, articulațiile degetelor și degetele în părțile moi sau greve de genunchi, trecând în plus de către mai multe tehnici profesionale, diferite tipuri de lovituri, si, de asemenea, mai avansate că dezechilibrele sau imobilizări (care sunt utilizare în apărare personal
Apărare personală () [Corola-website/Science/319266_a_320595]
-
modalitățile de sport că de karate) sunt înțelese în domeniul apărării personale. Este pentru acest motiv, ca bază tehnici că și unic greve (aceste că o execută împotriva adversarului sau cu o anumită parte din trupul nostru) că ajutorul de la palmă de la mină, la îmbinările de la degete și cu degetele în soft părți sau greve de genunchi, trecând în plus de mai multe tehnici profesionale de diferite tipuri de șuturi, și tot mai avansate că dezechilibrele sau immobilizations (care sunt uzanțelor
Apărare personală () [Corola-website/Science/319266_a_320595]
-
este o familie de păianjeni din suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
și cumnatul sau, în care a intervenit și sora sa pentru a-i lua apărarea soțului său, spunând că poate să îi omoare dar ei tot nu vor renunța la islam. ‘Umăr s-a enervat și i-a dat o palmă peste față atât de tare încât aceasta a căzut pe jos și buza începuse să-i sângereze. Cand a văzut ce a făcut, ‘Umăr s-a calmat și i-a cerut să-i arate paginile scrise de pe care citeau și
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
util și potrivit ca Andronic să fie oficial asociat la tron. Când această hotărâre fu cunoscută, în capitală se produse o bucurie nebună.Poporul cuprins de delir la vestea ridicării apropiate a favoritului său, dansa pe străzi, cânta, bătea din palme. Palatul Blacherne fu invadat și, în fața mulțimii amenințătoare, tânărul împărat cedă. Dar atunci se petrecu o scenă curioasă și neașteptată. Andronic, care pregătise totul, se prefăcea că ezită și refuză puterea. Trebui să fie așezat cu forța pe tron să
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]