21,807 matches
-
de un îndrumător? Eu, invitată cu candoare să fiu și una și alta, așa, din senin, încerc să mă apăr, și să vă apăr, de iluzie. De la bun început pot să vă spun un singur lucru important, anume că limbajul poetic vă este, deocamdat, sărac, deficitar, naiv. Iată o probă: "Un peștișor pe mal îl văd zbătând/ Și mă grăbesc să-l pun din nou în mare./ Ușor grăindu-mi, implorând:/ Lasă-mă, lasă-mă să stau puțin la soare.../ Și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14318_a_15643]
-
în cuvintele lor. E un exercițiu și un antrenament intelectual, un limbaj, o filosofie și o etică. Versurile cele mai complicate se dovedesc, la o bună lectură, extraordinar de simple și de firești; și cele mai simple și firești exprimări poetice devin capabile să cuprindă întreaga complexitate a vieții. Rareori am urmărit o demonstrație mai inteligentă și mai cuceritoare a faptului că poezia poate fi, mînuită cum se cuvine, un mijloc instructiv și educativ desăvîrșit. Stăpînindu-i vocabularul și sensurile, copiii se
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
profundă, a cărei rezolvare nu se prea poate întrevedea) este percepută mai acut de poeți, cum susținea și Ileana Mălăncioiu într-un interviu, și nicidecum de politologii avizați; nu e deloc un paradox dacă știm cîte ceva despre sensibilitatea ființei poetice și dacă urmărim, chiar numai la noi, atitudinile exprimate de poeți. Cei mai pătimași publiciști s-au arătat a fi ei, cei de la care societatea nu a așteptat, în general, decît lirismul, iar intuițiile și vocile lor de Cassandre melancolice
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
este încercarea de a desluși rostul și rezultatul trecerii pe pământ a unui om de litere, a acestui om de litere, un rost care nu a fost dat ci a fost ales și construit. Si mai este o fermecată și poetică cutreierare prin ceea ce mitografia italiană de azi numește "la stanza della memoria".
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
Irina Marin Spectacol cu ...Șerban Foarță Cartea de poezie scrisă de Șerban Foarță reactualizează la modul ludic stilul poetic al lui Leonid Dimov, „mitologizând” în versuri evenimente petrecute în sânul unui grup alcătuit din apropiații poetului. După cum o indică lista de la începutul volumului, cea înșiruind așa-numitele Dramatis Personae (incluzându-i pe Dumitru Țepeneag, Virgil Mazilescu, Sorin Mărculescu și
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
pisică) Ideile bursuce ale lui Iulian Băicuș propun o poezie lipsită de artificialitate, curgând cu naturalețe și umor, așa încât până și cele mai izbitoare imagini par de un adevăr firesc, liniștit. Combinația anamorfotică dintre ludic și ironic precum și inepuizabila vervă poetică dau volumului o savoare deosebită. Iulian Băicuș, Ideile bursuce, Editura Paralela 45, Colecția Debut, Poezie, Pitești, 2002 Fluxul variabil al poeziei Când deschizi cartea de poezie a Mirunei Mureșanu, te întâmpină o lirică a contrastelor în care intenția principală pare
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
două versuri edificatoare asemenea titlurilor de tablouri: „peisaj muzical în care timpul/ seamănă cu o rană,” „peisaj flămând care ascunde/ scheletul dimineții,” „peisaj străin ca o evadare/ în singurătatea celuilalt.” Granițele simțurilor sunt desființate, versurile constituindu-se într-o replică poetică la viziunea suprarealistă din pictură. Așa cum însuși titlul volumului o sugerează, ceea ce la Magritte era Persistența memoriei devine aici Vinovăția memoriei. Din punct de vedere calitativ, avem în față un volum mixt: sunt poeme în care jocul dintre abstract și
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
volum mixt: sunt poeme în care jocul dintre abstract și concret dă întâietate primului termen, rezultatul fiind un vers amorf, fără sclipire, după cum sunt și altele în care elementele disparate se întrepătrund și se cristalizează în formulări fericite, cu adevărat poetice: „peisaj sălbatic/ cu resturi de imaginație/ necunoscând răspunsul/ ne suntem împotrivă de/ la-nceputul lumii tu-mbătrânind/ străin în carnea mea la/ marginea înfiorată a/ tristeții eu refuzând/ absentă mângâierea ca pe-o/ prăpastie ce mă recheamă și/ cunoscând doar fuga
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
necunoscând răspunsul/ ne suntem împotrivă de/ la-nceputul lumii tu-mbătrânind/ străin în carnea mea la/ marginea înfiorată a/ tristeții eu refuzând/ absentă mângâierea ca pe-o/ prăpastie ce mă recheamă și/ cunoscând doar fuga înlăuntru.” Într-un cuvânt, o viziune poetică deconcertantă. Miruna Mureșanu, Vinovăția memoriei, Colecția Amphion, Editura Eminescu, București 2002, 102 pag.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
acest text, nu numai un excelent organizator al părții tehnice a ediției, dotat cu tenacitate, cu acces la importantele izvoare de informare, stăpân pe cele mai subtile date de istorie literară, ci și dotat cu rafinamentul interpretării, rezultat din exercițiul poetic, și susținut pe legătura stabilită de cunoștințele sale, între poezie și inteligență. Simion Dănilă se dezvăluie un degustător al substanței textului, prin felul cum citează din comentariile lui Nietzsche asupra poeziei, cum pătrunde armonia poeziei nietzscheene, descifrându-i muzicalitatea, varietatea
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
a citi cartea în secțiune transversală, un alt volum fiind astfel suprapus, de-a curmezișul celui liniar. Fiecare verset are semne grafice și trimiteri spre alte versete, legături, de felul celor din hypertexte, un soi de dicționar care referențiază rezonanțele poetice: �viața vomită" = �Iar pe tine te întreabă: Unde duci tu să se distreze viața mea?""; �Străbat orașul printre șirurile acelora ce s-au cam plictisit/ Să-mi tot ridice viața". Daniel Bănulescu, Daniel al rugăciunii (... Prima jumătate a anului), Editura
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
nu va exista vreodată o frontieră sigură. Am participat cu plăcere și cu mult interes la cursul dvs., urmărind exercițiile de analiză propuse studenților și dedicate mai ales poemului în proză. Știu că ați publicat cărți fundamentale despre interpretarea textelor poetice - Semiotica poeziei și Producerea textului... Aș dori să vă adresez o primă întrebare, privind anii dvs. de formație, marile dvs. repere în materie de științe ale limbajului. Care au fost cele dintâi evenimente din viața dvs. intelectuală care au provocat
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
Marcus, care a venit să predea la Universitatea Columbia, și așa se face că l-am întâlnit... Aici s-a desfășurat, deci, munca mea... Ce v-a trezit, în anii dvs. de formație, interesul pentru lingvistică și, în fond, pentru poetică? Am început cu latina. Mă interesa literatura latină, ca un fenomen care cerea să fie reexplorat cu metode moderne. îl cunoșteam atunci foarte bine pe omul care era în Franța șeful acelui grup de cercetători, - era Jules Marouzeau, care scrisese
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
da decât rezultate foarte negative... Era ceva conceput într-un spirit foarte îngust, foarte sistematic, și bazat, de asemenea, pe multe aserțiuni ce nu puteau fi dovedite. Aplicarea lingvisticii, așa cum era atunci reprezentată de Jakobson, la limbajele literare, la discursul poetic, îmi părea viciată de tot felul de prejudecăți pe care m-am străduit să le repun în discuție... De unde și disputa între Jakobson și mine, care a durat tot restul vieții sale și care s-a desfășurat pe plan internațional
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
lucru mă îndeamnă să vă întreb despre raporturile dvs. cu structuralismul, privit la modul global... La modul global, mă înțeleg foarte bine cu structuralismul tradițional... în cazul aplicării structuralismului la studiul literaturii sau al limbii ce stă la baza scrisului poetic și literar în general, m-a interesat un alt maestru, Charles Sanders Peirce, fondatorul semioticii, așa cum este practicată ea în Statele Unite, și care a fost, firește, foarte diferită de ceea ce propuneau Greimas ori Lotman. Am devenit apoi președintele Asociației Semioticienilor
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
de subtil al gîndirii eminesciene. De aici, poate, prejudecata perenă a unui dualism ce scindează patetic existența cărturarului în două epoci distincte: de pînă la 1848 și de după Revoluție. Neiertător, același Eminescu - descendent imediat și admirator necondiționat în trei ipostaze poetice: La Heliade, Epigonii (celebrul paragraf cu "o enigmă nesplicată" spre supărarea explicită a lui Maiorescu) și Os magna sonaturum!, afirmă răspicat: "Aproape tot ce a făcut Ioan Eliade, modestul învățător de la Sf. Sava, a fost caricat de Heliade Rădulescu". Ideea
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
o reală piedică în calea concluziilor ferme (concluzii cu carcater teoretic și nu axiologic). Deși tonul și dimensiunea sînt cele ale unui studiu de tip teoretic, Eugen Simion propune o formulă riscantă de expunere. în primul volum, autorul încearcă o "poetică a jurnalului". Care sînt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un jurnal? Care sînt funcțiile lui? Care sînt jurnalele atipice? Etc. După acest prim volum, unde apar, pe post de exemple, mai toate jurnalele mari, românești și europene, este
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
o constatare statistică: privind multe manuscrise din epoci diferite, am observat că grafia compozitorilor din Baroc prezintă mari asemănări cu cea a compozitorilor secolului 20. Spre deosebire de perioada romantică, în care scriitura rapidă, extravagantă și impulsivă constituia o dovadă a nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică într-o noapte), în Baroc și secolul 20 scriitura denotă preocupare pentru ordine și claritate, eficiență și simț practic (interpreții trebuie să descifreze scriitura chiar
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
de la ediția de poezii pe care criticul a întocmit-o în 1883) și pînă la acel al lui Ion Negoițescu, în a doua jumătate a secolului XX, Eminescu a fost mereu un anumit Eminescu. Fiecare interpret major al operei sale poetice a văzut în el altceva decît precursorii săi: un Eminescu diferit de cel dinainte. Mai mult: diferența, care consta în privilegierea altei laturi a romantismului eminescian, a altei viziuni despre lume și poezie decît aceea anterioară, s-a bazat, de
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
pentru a salva ce se mai putea salva". Criteriul estetic e suveran, dar e foarte interesant că existau totuși la începutul anului 1990 niște interdicții: fascism, ură de rasă și pornografie, ultima pentru că "au murit prea mulți oameni nevinovați". Ce poetice ni se par astăzi aceste interdicții și cît bun-simț putea să existe la numai cîteva săptămîni de euforia desființării tuturor limitelor! De altfel, bunul-simț e cheia acestor scrisori, personajul care le scrie e simbolic pentru o clasă întreagă de intelectuali
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare ● Recunoașterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficționale și nonficționale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalități de receptare). ● Recunoașterea și analiza
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compoziția, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice). ● Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. ● Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice). ● Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. ● Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
indicațiile scenice). ● Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. ● Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. ● Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]