21,846 matches
-
om bolnav, melancolic, reținut. N-ar trebui uitat că „la mélancolie n’est que de la ferveur retombée” (Gide). „Cuptor” începe ca un reportaj: „Sunt cîțiva morți în oraș”. Aceasta-i o știre senzațională doar pentru o localitate urbană mică, un tîrg. într-un oraș mare, faptul e (cum o arată ferparele din ziare) aproape obișnuit. Dramatismul știrii vine și de-acolo că moartea celor „cîțiva” s-a produs vara, într-un anotimp al exuberanței, care, aparent, o exclude. Dar în vorbele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iluzii. Să nu fii încîntat de tine însuți aproape niciodată e o virtute rară și printre sihaștri. „Călugărul-poet” a avut-o! Logic, poemul „Cu voi...” trebuia să vină, în sumarul volumului omonim, după „Aiurea”. în acesta din urmă, poetul blestemă „tîrgul” pentru indiferență, iar în celălalt, declarîndu-se decis să se retragă în singurătate, sarcasmul său vizează o țară: „țara asta plină de humor”. între „Aiurea” și „Cu voi...” nu-i, cred, numai un an diferență, cum rezultă din notele ediției 1978
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și în tîrgul în care epigrama era o specie în vogă, el n-a scris decît una. Culmea: „Unui alcoolic”! Mai mult, n-a răspuns nici la epigramele (e drept omagiale) ce i s-au dedicat. însă - cum am spus și-n altă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dănceni, ținutul Tecuci, în anul 1661, ianuarie 11, apare ca martor un Iurașco fiul lui Roșca 7, iar în 1662, iulie 20, un Iurașco fiul lui Ivașco Cirjău, cu frații și cu sororile sale, vinde satul Săsăști, de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare!... Că Vasile Iurașcu era venit din Bucovina, este mai mult ca sigur. Mai întîi, că el a fost adus la Sarafinești de către baronul Musteață, care locuia în Bucovina, unde era stăpîn pe tîrgul Sadagura și pe o mare parte din satul Rohozna de alături și ținea în arendă multe moșii din Bucovina 51. A doua dovadă că Vasile Iurașcu era bucovinean de origine este faptul că el și-a dus copiii la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îl arată pe socrul său, Vasile Iurașcu, la Corni, ca vechil al Epitropiei casei răposatul postelnic Iancu Cananou, iar arbitrul, din partea Epitropiei acelei case, era ginerele său, Mihalache Mavrodin 14. La 8 decembrie 1844, Gh. Eminovici cumpără o crîșmă, în tîrgul vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună, la 21 decembrie 1844, căminăreasa Ralu Eminovici cumpără de veci, pe numele său, o parte din moșia Orășăni, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
500 de galbeni 29, iar în anul 1847, n-a mai restituit nimeni, nici un ban, în contul acestui împrumut. În schimb, pe anul 1847 Gh. Eminovici apare între alegătorii mădulărilor Eforiei orașului Botoșani 30, după ce și-a vîndut dugheana din tîrgul vitelor polcovnicului Iordache Corlat 31. În primele luni ale anului 1848 Raluca Eminovici împrumuta 800 galbeni de la sora ei, maica Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin, ca să aibă Eminovici cu ce prelungi luarea în arendă a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că "este bolnav de friguri și nu poate să meargă pe drum depărtat, fără mari pagubă pentru sănătatea sa"70. În schimb, în toamna aceluiași an 1857, fiind proprietar de moșie, a apărut între cei 6 alegători primari, din ocolul Tîrgului, pentru alegerile Divanului Ad-hoc71. O mică parte din idealul urmărit și-l atinsese. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. MATEI EMINOVICI, Memoriu asupra lui Eminescu, "Fîntîna Blanduziei", nr. 27 din 16 VII, 1889. 2. DR. VASILE GHERASIM, În satul Eminovicilor (cu tabloul genealogic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
păcat să mai cheltuiești banii cu învățătura lui, mai ales cînd alte datorii îi înconjuraseră. Eminovici nu plătise impozitul funciar pe trei trimestre din anul trecut, 1862. Datoria se urca la 439 lei și 17 parale, pentru care subprefectura plășii Tîrgului îi aplicase sechestru pe trei juncani și se publicase și termenul legiuit, pentru efectuarea mezatului, la tactul subpre fecturii 28. În același timp, preotul Neculai Karano-Hakmann, care slujise la Ipotești, după preotul Vasile Hudeșteanu, era gata de a pleca din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost conceput chiar de pe atunci. Revăzut de mai multe ori, el era gata, în 1872, dar a fost publicat de-abia în 1885. Printre acestea, în Mitologicale mai apar două amănunte biografice. În primăvara acelui an, 1863, subprefectura plășii Tîrgului nu mai era condusă de Neculai Albotă, răzeș de la Ipotești, cu care Eminovici avusese mai multe certuri și procese. Venise în loc Gh. Ivașcu, care l-a păsuit pe Eminovici în diferite daraveli. E posibil ca atunci Gh. Ivașcu să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aevea, biserică, morminte, Iar printre ele unul, c-o cruce neagră văz."81 În toamna aceea a anului 1865 județele Botoșani, Dorohoi, Suceava, Neamț, Bacău și Iași au cunoscut o foamete cumplită. La 3 noiembrie 1865, G. Ivașcu, subprefectul plășii Tîrgului, scria cître președintele comitetului permanent: "Suntem de-abia intrați în luna lui noiembrie și unii dintre locuitori, iară mai cu osebire pălmașii au devenit a să ruga pe la unii și alțăî, ca să le deie de lucru numai pe mîncare și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
câțiva poeți, oricum mult prea puțin numeroși atât în raport cu celelalte mari orașe ale poeziei, București, Cluj, Timișoara, Brașov (de alte nuclee citadine nici să nu mai vorbim!), cât și cu realitatea de fapt a liricii ieșene. La ora actuală, "dulcele târg" bahluvian adăpostește mai bine de două sute de autori de cărți subintitulate poeme, versuri, poezii sau stihuri. Adăugându-le cei aproape o sută de poeți a căror existență biologică a încetat, obținem nici mai mult, nici mai puțin decât trei sute de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina doi până sub dealul galatei maidane/ de zăpadă traseu încâlcit/ redactat cartea lui gene ajuns la clubul/ presei luat taxiuri până la jenny discutat lung cu/ pictorița călugăriță plecat la alt capăt de târg/ treceam pasarela/ și-mi aminteam pasale narghilele/ șalvari mătăsuri la catedrala/ din beton am luat un taxi plicti/ ar spune ea cât china ar spune el cât china/ dimineața la trei stau în fundul taxiului/ delexifiat bătăile inimii imposibil de montat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Order of Merit, IBC, Cambridge (2002), ambasador al United Cultural Convention, (2006), laureat al The Da Vinci Diamond pentru Medicină și Literatură (2006), primește Premiul pentru poezie "Mihai Eminescu" (2009), Premiul "Laurențiu Ulici" pentru antologie (acordat pentru Ros Lucis) la Târgul de carte Librex (2010), The Tesla Award for Communication in the field of Medicine and Literature, IBC, acordat la Conventul Supremelor Consilii, Paris (2010). Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru întreaga operă poetică, acordat în cadrul Festivalului de poezie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe/ Vuelo de pájaros ciegos, Editura Cronica, Iași, 2001; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Balada sărmanului pescar, Editura Cronica, Iasi, 2010; Târgul de nopți, Editura Cronica, Iași, 2010; Ceremonia risipirii, Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Volume de eseuri: Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume de interviuri: Francofonia o punte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Valeriu Stancu (Înfrângerea somnului, Editura Cartea Românească, 1981) și următoarele sale cărți de poezie (Soarele-Lup, 1984; Ființa de vis, 1989; Agenția de eufemisme, 1995; Sinucigași de lux 1996; Răstălmăcirea jocului 1998; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Târgul de nopți 2010) nu există, practic, diferențe majore de tematică sau viziune lirică. În toate, poetul pare a-și respecta riguros programul estetic, bine articulat de la început, intervenind pe parcurs doar în sensul nuanțării unor motive dominante sau a unor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care sonurile dominante vizează, cel mai adesea, fie relația tensionată cu divinitatea, fie creația, formă de alienare și moarte ("poem înstrăinat inel/ cu vârsta încrustată-n el//...// poem însingurat inel/ cu moartea încrustată-n el" (târfa cu sâni bezmetici din Târgul de nopți). Majoritatea poemelor scrise de Valeriu Stancu sunt crochiuri celeste sau parabole ale însingurării (chiar titlul unor poeme din Răstălmăcirea jocului). Eul scriptor al acestora se situează, de la bun început, în unghiul privilegiat care îi oferă posibilitatea de a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chiar al începutului de nevroză colectivă dintr-un text precum Iron Maiden sunt imposibil de cosmetizat: "Nu au decât să vuiască mâinile/ De stânci și înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delfi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceața târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbra Pământului/ Ieșeau din izvoare să întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Ca tunetul fără sfârșit/ Pe marea întindere a uitării/ Trecea umbra fără trup a căpcăunului fosforic/ Cavalerul trac împărțea fețe pătrate/ Cămășilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca sesterții/ în lupanarul târgului de praf/ ca un bacșiș las pe taraba ceții/ milordul frate al lui Edith Piaf.// Când noaptea se târăște ca motanii/ pe pântecul tău luș de catifea/ se-aud prin mahala epitalamii/ la nopțile ghicite în cafea". Cele mai reușite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trecu pe lîngă o gospodărie în care nu se auzea nici țipenie de om, și coborî încetișor într-o vale cu plopi fremătînd. Din nou urcă și merse tot așa pe creasta de de-asupra văii. Zgomotele ușoare ale unui tîrg aflat încă în ațipire ajungeau pînă la el. J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mediului ambiant, un tot unitar care se presupune că are rol de a explica, indicînd statutul sau conduita personajelor reprezentate ca o sinecdocă a ansamblului. (63) Cuvintele acestea trebuie să pară nelămurite celor care n-au studiat încă obiceiurile specifice tîrgurilor împărțite în orașul "de sus" și "orașul de jos"; astfel că e foarte necesar să intrăm aici în unele explicații despre Angoulême, pentru a o înțelege mai bine pe doamna de Bargenton, unul din personajele cele mai însemnate ale acestei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lu’ Gică), anecdotele, întâmplările cu haz (Ăl mai tare om din lume) capătă o culoare aparte și impresia de viață este mai puternică („Trâmbiț, tobe, larmă, chiot,/Fluier, strigăt, râs și ropot.../ Șie să fie? Șie să fie? Iaca-n târg, «minajărie»!/O «comegie» d’a cu fiară/Și-mprejur lumie și țară”). Chiar dacă versul nu este îndeajuns finisat, la V.-D. există certe calități de observator fin al vieții, de bun cunoscător al psihologiei țăranului. Umorul, istețimea ascunsă uneori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
nevrotică, ci doar melancolică, deși nu e exclus, ca atitudinea să fie împrumutată direct de la A. E. Baconsky, care l-a sprijinit pe S. la începutul activității literare. În orice caz, trăsăturile definitorii ale formulei se găsesc comprimate în Vechi târg din Banat: „Ah, cai furtunoși sau resemnați, cai de plug / mângâiați pe bot, căutați pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
vizite de studiu, de cunoaștere și împărtășire a experienței; 2. instruiri în domenii specifice; 3. participări la sesiuni de prezentare a unor programe de finanțare; 4. întâlniri cu specialiști din diverse domenii; 5. realizarea de materiale promoționale; 6. organizarea de târguri și expoziții de produse, festivaluri cu specific local, spectacole culturale; 7. întâlniri cu reprezentanți ai unor autorități publice; 8. înființarea de asociații formale care să le reprezinte interesele ș.a.m.d. O rețea-pilot, organizată cu sprijinul sucursalei Iași a FRDS
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
-se zonelor inconștiente ale psihicului nostru, pe când în trecut se adresa facultăților conștiente. SĂ ne uităm puțin la reclamele din 1940. Atunci un produs era prezentat într-o manieră care astăzi ar putea părea naivă, în maniere unui negustor din târg. „Cumpărați o oală-minune pentru că se gătește mai repede cu ea, are o supapa, un sistem de siguranță etc.” Reclama se adresa părții conștiente a psihicului nostru: consumatorul primea mesajul și hotăra dacă avantajele arătate sunt suficiente pentru a justifica cumpărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]