205,475 matches
-
luni răspunsul. Răspunsul, semnat de un viceprimar, mă asigura că totul a fost corect și în interesul orașului. Am fost definitiv dezamăgită de posibilitățile cetățenilor de participare la schimbarea în bine a atmosferei orașului nostru iubit. Acum, când și din orașul nostru apar plângeri privind violența în școli, mi-am amintit fețele vesele ale tinerilor care priveau amuzați scena de suferință mortală a câinelui. Priviți la televizor fețele martorilor dinafară la accidente grave de circulație, intervievați de reporter în legătură cu evenimentul! Adeseori
Violența naște violență by Ana Muntean () [Corola-website/Journalistic/10956_a_12281]
-
brăzdă și se-aprinse în întunecata volbură a norilor și lumină în roșu (ce se stinse subit) povârnișul unui deal unde nu creștea nici iarbă nici pietre ci un măslin pitic ce se-neca în nori. (ianuarie 1947) Carnaval în oraș M-ați prefăcut într-o marionetă cu picioare spânzurând în încălțări cu vârfuri roșii Si nas prelung de carton. În jurul meu se perindă țurloaie cu nemiluita și roți amețitoare de mașini și străzi ce se încrucișează. Penumbre glisează de pe zidurile
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
mașinile circulăîn dublu sens: cele de pe dreapta intră, cele de pe stânga ies din spațiul Schengen. Mai clar mesaj de ruptură între lumi și civilizații nu puteam primi. Am amintiri foarte clare de la sfârșitul anilor '60, când cetățeni unguri veneau în orașul copilăriei mele, Arad, pentru a-și procura, la prețuri mai scăzute decât acasă, unt, carne, zahăr, textile și cam tot ce se găsea pe piața românească. Nu mai țin minte ce aduceau ei în România probabil dulciuri și coloniale, importate
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
spus decât că în economia de piață oamenii devin fiare și că în sistemul concurențial se cultivă individualismul feroce! I-auzi! Or fi trăit el și neamul lui de comuniști în vreo economie de piață? A văzut el cum arată orașele din țările cu economie de piață, cum sunt ămbrăcați și cum se comportă oamenii feroce de acolo?! A văzut cam așa cum a văzut cu ochii minții lui confuze, cu gândirea lui sufocată de clișeele bolșevice viitorul acestei țări: o adunătură
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
doua imagine, care mi s-a părut atunci și care, vai! mi se pare și azi emblematică pentru modul în care puterea se comportă față de intelectualitatea țării, este următoarea. Revizorul este venit de câteva zile, fiecare membru important al protipendadei orașului știe ce are de făcut pentru ca lucrurile să iasă bine, fiecare vine în casa primarului, se așează decent pe două rânduri, unul în spatele celuilalt, așteptând cuvântul primarului care tocmai se spală într-un lighean. Cineva îi toarnă apă dintr-o
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
din caietul program că la coloana sonoră s-a lucrat cinci luni; un mic exemplu de piguleală, aparent imperceptibilă, dar esențială în direcția autenticității: "Pe aceeași secvență s-au montat nouă ambianțe diferite, pe lîngă priza directă: vrăbii, circulație de oraș, joacă de copii, bătut de covoare, rumoare de cămin cu manea, roți de tren cu țignal de locomotivă, cearșafuri bătute de vînt, claxoane de mașini și de biciclete și lătrat de cîini"! De o autenticitate cuceritoare e întreaga distribuție, de la
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Îi provoc continuu, ca să învețe să ajungă cât mai sus. L. R.: Unde ați montat? Y. K.: Toate spectacolele le-am montat în același teatru, un teatru cu numai 80 de scaune, mic, profesionist, situat într-o zonă bună a orașului. Washington nu este tocmai un loc ideal pentru teatru, e capitala unei țări uriașe, în care oamenii sunt ocupați cu politica, cu afacerile, cu Casa Albă... Teatrul e doar un hobby acolo, un mijloc de distracție. În Statele Unite, actorii, deși
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
în New Jersey, el: pictor, ea: cu ceva avere și cu un bun-simț al afacerilor, care după mulți ani de înstrăinare ajung să se redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din motive extraliterare, este Farsa, care dă și titlul volumului; acesta începe cu
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
se stinseseră ecourile Afacerii Dreyfuss. Scriitorul nu era deloc simpatizat în mediile burgheziei naționaliste și clericale, iar socialiștii n-aveau destulă trecere. Totuși, în 1904, la Dijon este ales primar un socialist care, înlocuind șaptesprezece nume de sfinți date străzilor orașului, îl pune pe al lui Zola în locul lui Saint Jean. Mai mult: pe zidul bisericii Saint Jean aplică o plăcuță care se vede și azi: Place E. Zola, grand écrivain aux idées matérialistes. Să mai traduc? În 1920, piața cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
TO scriu "corlucpa@mailbox.ro". În căsuța SUBJECT scriu "Interviu România literară". Domnule Profesor Paul Cornea, iată debutul dialogului nostru intermediat de o realizare a tehnicii la care nu aveam acces în urmă cu nu mulți ani. Locuim în același oraș, aș putea să vin cu întrebările acasă la dv. Mi-ați cerut întrebări în scris, respect "regula jocului". Până la urmă am convenit să comunicăm prin poșta electronică. Cum vi se pare acest mijloc de comunicare modern? E o pierdere? E
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
altădată... Să ne întoarcem cu câteva sute de ani în urmă, când s-au purtat războaie ciudate, pentru te miri ce... În anul 1325, de pildă, o banală găleată de lemn a fost motiv de gâlceavă și de război între orașele Modena și Bologna. Câțiva nemernici de soldați din Modena, nesecotind vigilența cu care era păzită acea găleată plină sau goală (istoria nu consemnează exact acest amănunt, din păcate), au furat-o pur și simplu. Goarna a sunat, iar războiul s-
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare el la începutul secolului al XX-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare el la începutul secolului al XX-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt al romanului, imaginea orașului ia amploare, sugerând un posibil destin al omenirii: Aerul și pământul alcătuiesc un imens mușuroi de furnici străbătut
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
el la începutul secolului al XX-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt al romanului, imaginea orașului ia amploare, sugerând un posibil destin al omenirii: Aerul și pământul alcătuiesc un imens mușuroi de furnici străbătut la fiecare nivel de drumuri viermuind de trafic. Trenuri aeriene, trenuri terestre, trenuri subterane, oameni expediați prin tuburi precum livrările speciale, înlănțuiri
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
poți schimba o vorbă grăbită cu altcineva. Întrebările și răspunsurile se sincronizează precum rotițele unui mecanism; fiecare are sarcinile lui bine stabilite; profesiile sunt localizate în spații speciale și organizate pe grupuri; mesele se iau pe fugă. Unele părți ale orașului sunt centre de distracție, altele conțin turnuri unde fiecare își are soția, familia, fonograful și sufletul. Tensiunea și relaxarea, munca și dragostea - toate sunt sincronizate și drămuite pe baza unor studii exhaustive de laborator." [...] Să luăm, de asemenea, în considerare
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
Tensiunea și relaxarea, munca și dragostea - toate sunt sincronizate și drămuite pe baza unor studii exhaustive de laborator." [...] Să luăm, de asemenea, în considerare episodul în care Ulrich, plimbându-se prin Viena, este captivat de imaginea unei catedrale. Naratorul plasează orașul modern la punctul de confluență dintre tradiție și modernitate, punct în care cele două ating cote maxime. În fața autorității lor copleșitoare, infima ființă umană devine nesemnificativă: "Ulrich zăbovi doar câteva clipe în fața bisericii, dar acestea fuseseră de-ajuns pentru ca impresia
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel de subiectivitate. Dar unde duce această trecere? Nu poate să ducă în afară. Asta ar însemna întoarcerea subiectului în lumea alienantă a orașului sau regresiunea într-o arcadie rurală. Nu poate duce, însă, nici în interior, spre un eu autentic, căci în romanul lui Musil nu există eu. Nu mai există nici interior, nici exterior. Nu mai există decât o ușă, adică ceva
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
n-am îndrăznit să încercăm. Poate că muzica îi lăsa o impresie prea puternică ori se isca neobrăzarea studenților. Pe scurt, am plecat împreună de la căsuță. Hölderlin era adîncit în gînduri și nu rostea nici un cuvînt. Cînd am ajuns în oraș, s-a uitat la mine ca și cum atunci s-ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a părăsit de tot. Cîntă și acum la pian, dar într-
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
sonore ale muzicii, precum trupa Compact, pianistul rus Lyuben Gordiievski sau solistul vocal Mihai Imbarus. „Decizia pe care am luat-o, de a susține și promova proiectul Craiova 2021, a venit ca un lucru absolut firesc după ce am observat că orașul meu de suflet, Craiova, a devenit un centru cultural, un loc în care orice artist, atât din țară cât și din străinătate, poate veni cu convingerea că reprezentația sa este găzduită de un oraș viu și frumos conturat, atât din
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
absolut firesc după ce am observat că orașul meu de suflet, Craiova, a devenit un centru cultural, un loc în care orice artist, atât din țară cât și din străinătate, poate veni cu convingerea că reprezentația sa este găzduită de un oraș viu și frumos conturat, atât din punct de vedere artistic, cât și architectural”, consideră Claudiu Șarpe. Pe plan internațional, muzicianul craiovean a colaborat cu artiști recunoscuți, precum Michel Camilo, Chucho Valdez, Eddie Floid, Anthony Jackson, Edna etc. Stilul său muzical
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
Cronicar Artistul și orașul Un număr tematic da mai multă bătaie de cap decît unul obișnuit. Și cu toate acestea, cu sau fără stimulentul aniversar, echipele redacționale își asumă dificultățile, și așa se face că apar destule numere-dosar, pe care cititorul sufocat de hîrtii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
aniversarea a 80 de ani de la naștere și comemorarea unui deceniu de la moarte. Unui subiect despre care s-a scris foarte mult în ultimii ani, revista craioveana reușește să-i adauge perspective inedite, mai ales în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor" de un sfert de veac. Dacă scriitorii din alte orașe, care au rubrici permanente în Ramuri (G. Dimisianu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Dan Cristea), se opresc în textele lor la destinul nefericit și revelația tîrzie a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
subiect despre care s-a scris foarte mult în ultimii ani, revista craioveana reușește să-i adauge perspective inedite, mai ales în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor" de un sfert de veac. Dacă scriitorii din alte orașe, care au rubrici permanente în Ramuri (G. Dimisianu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Dan Cristea), se opresc în textele lor la destinul nefericit și revelația tîrzie a operei lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru patriotismul local, craiovenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru patriotismul local, craiovenii sînt - normal - interesați în mod special de imaginea urbei lor în postumele "sîrbești" despre care au puncte de vedere diferite, opuse chiar. Încă din editorialul Artistul și orașul, Gabriel Chifu, amintind de manifestările omagiale inițiate în acest an de municipalitate și instituțiile de cultură, se întreabă: "Gestul recuperator are între motivațiile sale (chiar dacă este nemărturisita explicit, chiar dacă este exprimată în surdina) și pe aceea de ușoară vinovăție a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]