20,617 matches
-
Verile erau invadate de „macaronari” în căutare de amoruri și de neveste. Parcurile își lăsau înserarea peste chitariști pletoși, picioare tinere dezgolite de minijup. Phoenixul găsea forme de racordare autohtonă la ritmuri euro-americane. O „Internațională” comunitară care nu mai era acuzată de cosmopolitism. Cenzura n-am simțit-o decât la TVR, care, deși era suportabilă, nu prea dădea știri pozitive despre hippies și la tipografie când ne scoteau câteva texte din revista liceului pe motiv că sunt prea pesimiste. Cinematograful „Siderurgistul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că Mona Muscă nu a relatat niciodată episodul cu semnătura ei privind colaborarea cu organele de securitate în cazul în care se ivesc probleme cu studenții străini pe care îi avea în responsabilitate. Dar de aici și până la a o acuza de poliție politică este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie tineri și nerăbdători să dărâme mituri politice ca să instaureze altele, fie maturi și tare ipocriți sau interesați, unii nu tocmai de „adevăr”, cuvânt atât de frecvent în limbajul marilor demagogi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au dat curs în sensul de a face un rău indivizilor, nu au fost turnători (nu au dat note informative sau au dat note complet inocente), dar au contribuit, involuntar sau nu, la răul social. Ei nu pot să fie acuzați legal de încălcarea drepturilor omului (de poliție politică), ci de contribuție morală, prin însuși faptul formal al colaborării (fie el și fără conținut), la un regim în care aceste drepturi sunt „legitim” încălcate în numele unei entități abstracte: patria, comunismul, ființa
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dar ea este o forță de influențare extrem de puternică. Acolo unde se manifestă ca forță. Nu este cazul României în care, după alegerile din 1996, societatea civilă pare să fi amuțit, cu excepția sindicatelor care ies la bătaie foarte contradictoriu: unele acuză lentoarea reformei, altele apără cu îndârjire nucleul dur al economiei socialiste: marile întreprinderi industriale aflate în stare de faliment, adică „sponsorizate” din banii publici. De ce a amuțit societatea civilă? De ce au rămas cetățenii fără reprezentare între alegeri? După părerea mea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
definitiv, Călin Popescu Tăriceanu este adult sănătos, are discernământ și răspunde personal de toate alegerile pe care le face. Obsesia lipsă: problema competenței Știu că este mai „consolator” pentru mulți oameni să spună că au pățit-o fiindcă au fost acuzați de colaborare cu securitatea, cum s-a întâmplat în cazul lui Varujan Vosganian. Pare că ei nu au nici o vină actuală. Tot ce li se întâmplă este rezultatul unei fatalități istorice. Trăim vremuri tulburi, pline de confuzii și suntem victimele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
două categorii: dezvăluiri și acuze. Tânăra politiciană (ca și partenerul ei) „dezvăluie” în primul rând pe toți cei ce au mișcat în front la PNL: mai ales pe Mona Muscă și Theodor Stolojan. Mai dezvăluie câte un PD-ist, mai acuză câte un ministru, mai lovește în CNSAS, îndeosebi dacă acesta vrea să se atingă de „tainele” securistice ale BOR și, desigur, pe fostul său șef căzut în dizgrație: Traian Băsescu. Când o vedem pe ecran presupunem deja că vom asista
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
veche, în contextul unui număr dedicat legitimității amendării lui Mircea Mihăieș de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru incitare la discriminare de vârstă. Dilema veche: Trebuia sau nu să fie amendat Mircea Mihăieș? Mihaela Miroiu: Discriminarea de care a fost acuzat Mircea Mihăieș este una de vârstă. Dacă se rezuma să spună, oricât de colorat, că politica de pensionare prematură a fost greșită, a generat armate de asistați și că acest lucru ne-a dus în situația ca numărul pensionarilor să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Statut al Consiliilor de Etică în universități, cu toate detaliile legate de componență (profesori, studenți, personal secretarial sau administrativ), funcționare, subordonare față de senat, independență față de rectori, decani, șefi de catedră. Pe scurt: am vrut să știm cum stăm, nu să acuzăm, să dezvăluim, să demascăm și nici nu am făcut-o. Am păstrat confidențialitatea, inclusiv în privința numelor universităților. Am vrut să oferim un proiect de Cod cât mai complet, bazat pe cercetare și standarde internaționale. Am vrut să facem o economie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cineva, partidul-stat, predetermina, pe criterii criptice, conținutul oricărui contract. Mi-am amintit din plin această scenă atunci când prelucram rezultatele cercetării despre etica în universități împreună cu tânăra sociologă Ana Bulai. A întâlnit o prevalență copleșitoare a favoritismului și spiritului de clan, acuzate de către subiecți drept „păcate capitale” ale mediului universitar (peste 27% dintre subiecți, inclusiv rectori, decani și șefi de catedră sesizau astfel de practici în mediul propriu). Cum nu puteam trata aceste „păcate” în afara contextului specific am nuanțat concluziile cercetării. Le
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numele de Comisiunea mixtă, care, în realitate, dedea Austriei supremația și punea România în poziție de subordonanță. Agitația e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Indépendance Roumaine cu data de 9/21 iunie 1881. Atacurile fățișe împotriva cabinetului Dumitru Brătianu încep. Mai ales Senatul îi este hotărât ostil. întâiul atacat este ministrul de Rezbel, generalul Slăniceanu. În urma unei interpelări a lui Petre Grădișteanu care-l acuza de nereguli la o licitațiune, Senatul votează moțiunea de blam cu 27 voturi contra 4. E drept că ministrul nu a tăgăduit faptele ce i s au imputat, a declarat numai că el este cu totul afară din cauză, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
contelui Hoyos, ministrul Austriei la București, să înceteze relațiile diplomatice cu guvernul român și să rămâie numai spre a expedia afacerile curente. Cestiunea Dunării se complică însă zilnic, până ce ia proporțiile unui scandal. Callimachi-Catargi, fostul ministru al țării la Paris, acuzat că n-a știut să apere interesele României în această cestiune, face să apară o broșură în care pune toată corespondența diplomatică pe care a avut-o cu guvernul din București în această cestiune. La Cameră, Nicolae Ionescu se urcă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acuzările ce i se aduc și sub amenințarea de a fi dat judecății, fiindcă ar fi divulgat secrete de stat, Callimachi-Catargi trimite o scrisoare de apărare ziarelor. El se apără spunând că n-a publicat corespondența decât după ce a fost acuzat de Ion Brătianu că n-a știut apăra interesele țării pe lângă guvernul englez, unde fusese trimis în misiune extraordinară. Conflictul cu Austria se aplanează în urma unei note de „explicațiune“ (?) care nu erea decât o notă de scuze. Iar conflictul cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
târziu „cetățeni indignați“, au năvălit în curtea spitalului Colțea, studenții s-au apărat cu ce au putut, servindu-se de seringe cu acid sulfuric, ardei pisat etc. În amestec, d-rul Romniceanu a fost lovit la ureche și rănit. Emil Frunzescu, acuzat că a lovit pe doctorul Romniceanu, s-a judecat până la Curtea de Casație, unde a rămas osândit la 200 lei amendă pentru... insultă adusă superiorului în exercițiul funcțiunii. Fierberea crește. Politica, nelipsită, ca întotdeauna din mișcările studențești, întreține agitația. în timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1884, în salonul hotelului Broft de pe Calea Victoriei a fost organizat de jurnalul l’Indépendance Roumaine pentru a i sărbători pe avocații care-l apăraseră în recurs pe directorul publicației, Al. Ciurcu, în procesul cu Creditul funciar rural, instituție care-l acuzase pe tânărul ziarist de calomnie prin presă (în apărarea lui Ciurcu se pronunțase și Eminescu, în Timpul). La sfârșitul lunii mai 1884 Curtea de Casație, judecând recursul lui Al. Ciurcu, a casat decizia Curții de Apel din București „pentru exces de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Adunările pot exige prezența miniștrilor la deliberațiunile lor. Art. 100. În nici un caz ordinul verbal sau în scris al Domnului nu poate apăra pe un ministru de răspundere. Art. 101. Fiecare din ambele Adunări precum și Domnul au dreptul de a acuza pe miniștri și a-i trămite dinaintea înaltei Curți de Casațiune și Justiție, care singură în secțiuni unite este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statua prin legi în ceea ce privește exercițiul acțiunii civile a părții lezate și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Vina este pentru Oedip o treaptă Încă și mai glorioasă decît revolta. Strivit de nenorociri, el răstoarnă totul În favoarea orgoliului uman cu o singură afirmație: Eu Însumi. O afirmație cu care pustiește cerul. Căci nu milă cere cel care se acuză singur și se pedepsește singur. Măreția lui stă În aceste vorbe: SÎnt vinovat! Le rostește ca și cum ar spune: SÎnt liber! În clipa aceea, fiecare rană a lui Oedip devine o gură prin care el Își strigă victoria Împotriva zeilor și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
merg cu tine la Atena, vorbindu-mi Înflăcărat despre dragostea ta. Și abia atunci te-am iubit numai pe tine...) Pe puntea corăbiei ce se Îndepărtează de insula Naxos, Tezeu gîndește, desigur, altfel... (...Și tu, Ariadna, și tu mă vei acuza. Îmi dau seama din felul În care te uiți după corabie. Dar tu singură mi-ai spus de mai multe ori că soarta mea e să nu mă uit Înapoi. Nici În labirint n-am făcut-o. Și la rîndul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care se tem de singurătate stau În cumpănă cînd e vorba să plece mai departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se zbat pînzele corăbiei umflate de vînt, nu-l mai interesează altceva. Mă Întreb cît de utilă ar fi prezența Ariadnei pe coridoarele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe Ahile bîntuit de păreri de rău. Avusese alegerea Între o viață scurtă și răsunătoare și o viață lungă și obscură, o preferase pe prima, iar acum regreta de a nu fi fost un simplu văcar. Dar e ciudat să acuzi setea de glorie Într-o natură lipsită și ea acum de modestie; e un incendiu amar și secret În aer, arzînd În el, treptat, ezitările de a participa la această victorie grăbită a primăverii. Vreau să Înțeleg de ce Holderlin l-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru a o apăra există suficient loc pentru drumul dintre paradis și infern. Probabil, Înainte de a-l condamna pe Narcis, ar trebui să știm mai temeinic ce a văzut În fîntîna În care s-a privit. Graba de a-l acuza nu poate eluda faptul că, evocîndu-l, ne interesează În realitate ce se Întîmplă cu noi. Și nimeni nu e obligat să-și sfîșie inima pentru a privi ce se află Înlăuntrul ei, dar dacă o face n-are voie să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai existe deloc. De aici o pornire nimicitoare, de a se distruge pe sine și luciditatea care i-a descoperit adevărul. De aici nebunia de a distruge cuvintele cu care și-a aflat moartea. De aici deznădejdea cu care Își acuza rațiunea. De aici surîsul sfincșilor ce stau incoruptibili pe nisip. Și tot de aici pornirea de a mutila zîmbetul acesta inaccesibil. De aici zeii și de aici Faust și contractul său cu Mefisto. De aici emoția care ne-ar putea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
compasiunea ne poate apăra. Compasiunea are nevoie de viitor. Ca și dragostea. Darul lui Apolo este de o nesfîrșită cruzime și trebuie să ignor sau să refuz această profeție care ia totul fără să dea nimic În schimb. Să mă acuz că vreau astfel o fericire lipsită de puterea de a mîngîia, de a Înțelege și de a suferi? O fericire care Închide ochii să rămînă singură? Pe măsură ce aș asculta glasul fierbinte și posomorit al Cassandrei, aș vedea tot mai clar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]