21,787 matches
-
Vladimir Hotineanu și Victor Catan. La 19 decembrie 2009, la Chișinău are loc Congresul III Extraordinar al PLDM, la care au participat 1800 de delegati din partea organizaților teritoriale ale partidului, care reprezintă peste 35 de mii de membri ai PLDM. Delegații la congres au operat modificări în Programul Politic al formațiunii, reieșind din noul statut al PLDM de partid de guvernămînt. În urma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, PLDM a rămas la guvernare. Cabinetul Filat 2 avea 7 miniștri liberal democrați
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
întâlniri cu cetățenii în zona de frontieră și a distribuit 200 000 de pliante cu informații despre prevederile Convenției și avantajele oferite de aceasta rezidenților din zona respectivă. La 1 octombrie 2008, Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus la Delegația Comisiei Europene la Chișinău, un Memoriu adresat Parlamentului European și Comisiei Europene, prin care solicită intervenția înaltelor foruri europene pentru a asigura semnarea Convenției privind micul trafic la frontieră. PLDM s-a implicat activ în ajutorarea persoanelor sinistrate în urma inundațiilor
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
Magdalena (căsătorită Beldiman). A avut o carieră politică scurtă, fiind prefect de Roman (1889) și Brăila (1892), deputat în mai multe legislaturi, director general al închisorilor (1895), director al departamentului „Lucrări speciale și istorice” în Ministerul de Externe, membru în delegația pentru stabilirea frontierelor cu Ungaria. Bun povestitor, fin, ironic și cu umor a publicat studii de istorie, genealogie, istorie socială, comentarii politice și pagini de literatură în volume și în prestigioase publicații ale vremii. „Cu paloșul”, romanul său de debut
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]
-
patriarhia armenească din Constantinopol (numere mai mari) și cifrele date de autoritățile otomane oficiale (numere mai mici). Patriarhia armeană a efectuat mai multe recensăminte în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea: trei milioane de armeni conform statisticilor făcute de delegația armenească de la congresul de la Berlin (1878), două milioane șase sute șaizeci de mii, potrivit unei statistici mai noi, din 1882. În cele din urmă, sursele patriarhiei armenești dădeau o populație armenească de aproximativ două milioane o sută de mii de oameni în ajunul
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. La începutul anului 1919 Samoilă Mârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menționat și în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegația română și la Conferința de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise și regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
în 1998. Pe 6 iulie 2007, membrii CIO reuniți la cea de-a 119-a sesiune CIO din Guatemala City au aprobat crearea unei versiuni „tinere” "(youth)" a Jocurilor Olimpice. Costurile desfășurării sunt împărțite între CIO și orașul gazdă, iar transportul delegațiilor este asigurat de Comitetul Internațional Olimpic. Jocurile cuprind și o parte culturală dar și oportunități pentru sportivi de a se întâlni cu medaliați olimpici. Alte evenimente olimpice destinate tinerilor, organizate alternativ vara și iarna, precum Festivalul Olimpic al Tineretului European
Jocurile Olimpice de Tineret () [Corola-website/Science/311686_a_313015]
-
Parlamentară a Consiliului Europei, ca supleant (22 ianuarie 1996 - 21 septembrie 1998), membru plin (21 septembrie 1998 - 24 iunie 2002), supleant (2 octombrie 2006 - 21 ianuarie 2008) și din nou membru plin (din 21 ianuarie 2008), din 2008 este șeful delegației permanente a Ucrainei în APCE, iar în perioada 2010-2012 și 2014 este ales vicepreședinte al AP a Consiliului Europei și membru al Biroului APCE din partea Ucrainei. În această calitate, a făcut parte din Comisia pentru mediu, agricultură și amenajarea teritoriului
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
etc. A fost vicepreședinte al Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă. A fost desemnat ca observator oficial din partea Consiliului Europei la alegerile parlamentare din Croația (2000) și Kosovo (2001), și prezidențiale din Azerbaidjan (2008). A îndeplinit de asemenea funcțiile de membru al delegației parlamentare a Ucrainei în Adunarea parlamentară de colaborare economică din bazinul Mării Negre (1994-1998), raportor principal al AP CЕMN în domeniul colaborării tineretului din zonă pe anul 1997, coordonator al grupurilor interfracționale de sprijinire a minorităților naționale și confesiunilor canonice din
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
donație de 20.000 de ruble, a călătorit în Europa. S-a întors în Caucaz în 1917 și a fost seful Consiliului Național Armean care a proclamat independența din Republica Democrată Armenia în 28 mai 1918. Deasemenea a fost șeful delegației armene la Conferința de Pace de la Paris, unde s-a semnat Tratatul de la Sèvres care recunoștea numita «Armenia lui Wilson» în colaborare directă cu diaspora armeană. A fost exiliat când țara a fost incorporată în URSS, și a compus "Azatouthian
Avetis Aharonian () [Corola-website/Science/311087_a_312416]
-
fost convocarea pe 2 august 1860 a unui număr de 105 reprezentanți ai celor 44 de comune foste grănicerești și pe membrii Comisiei administratoare a Fondurilor grănicerești într-o adunare, în urma căreia s-a decis trimiterea la Viena a unei delegații care să solicite împăratului rezolvarea cât mai grabnică a tuturor problemelor grănicerești aflate în litigiu. Însă trimiterea unei delegații a năsăudenilor în capitala imperială a provocat împotrivirea autorităților din Bistrița - direct interesate și ele de drepturile de proprietate ale foștilor
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
și pe membrii Comisiei administratoare a Fondurilor grănicerești într-o adunare, în urma căreia s-a decis trimiterea la Viena a unei delegații care să solicite împăratului rezolvarea cât mai grabnică a tuturor problemelor grănicerești aflate în litigiu. Însă trimiterea unei delegații a năsăudenilor în capitala imperială a provocat împotrivirea autorităților din Bistrița - direct interesate și ele de drepturile de proprietate ale foștilor grăniceri - fapt ce l-a determinat pe vicarul Moisil să reacționeze energic prin trimiterea unei adrese în care amenința
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
drepturile de proprietate ale foștilor grăniceri - fapt ce l-a determinat pe vicarul Moisil să reacționeze energic prin trimiterea unei adrese în care amenința că va semnala acest fapt forurilor centrale. Intervenția vicarului s-a dovedit a fi foarte eficientă, delegația năsăudenilor ajungând la Viena și fiind primită de împărat pe 10 decembrie 1860. Un alt moment în care vicarul își face simțită prezența în fruntea mișcării politice a năsăudenilor o reprezintă solicitarea înființării la inițiativa lui Moisil a unui district
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
octombrie și a agitației provocate de revendicările sașilor, secuilor și maghiarilor de restaurare a vechilor comitate, lucru care provoacă o mare îngrijorare în rândurile foștilor grăniceri. În acest scop în cadrul unei adunări a liderilor năsăudenilor, se decide trimiterea unei noi delegații la Viena. Deși au avut de înfruntat numeroase piedici puse de opozanții înființării unui district autonom românesc la granița cu Principatele Unite - cel mai fervent fiind cancelarul maghiar Francisc Kemény - foștii grăniceri obțin prin actul imperial din 24 martie 1861
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
prefect) al districtului, candidatul grănicerilor fiind în competiție electorală cu oameni politici maghiari susținuți de cancelarul Kemény și guvernatorul Mikó. În acest scop vicarul convoacă o mare adunare a foștilor grăniceri pe 18 aprilie 1861, care decide trimiterea unei noi delegații la împărat pentru soluționarea și a acestei probleme, precum și pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială a districtului. În cele din urmă năsăudenii au avut câștig de cauză și în această chestiune pe 18 iunie 1861, Bohățel fiind instalat în
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
realizarea acestui deziderat, vicarul convoacă o adunare pe 21 mai 1876, în cadrul căreia se ia hotărârea unanimă de a face pașii necesari mutării episcopiei. Vicarul înaintează episcopului de Gherla un memoriu asemănător celui din 1861 și decide totodată trimiterea unei delegații la împărat. Delegația compusă din Bohățel, vicarul Moisil și Ioachim Mureșan, predă petiția prin care se solicita mutarea sediului episcopal la Năsăud în cadrul unei audiențe avute în timpul vizitei împăratului la Sibiu. Cu același prilej cei trei reprezentanți ai năsăudenilor au
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
vicarul convoacă o adunare pe 21 mai 1876, în cadrul căreia se ia hotărârea unanimă de a face pașii necesari mutării episcopiei. Vicarul înaintează episcopului de Gherla un memoriu asemănător celui din 1861 și decide totodată trimiterea unei delegații la împărat. Delegația compusă din Bohățel, vicarul Moisil și Ioachim Mureșan, predă petiția prin care se solicita mutarea sediului episcopal la Năsăud în cadrul unei audiențe avute în timpul vizitei împăratului la Sibiu. Cu același prilej cei trei reprezentanți ai năsăudenilor au prilejul de a
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
ani, din 1945 până în 1947. În total, aproximativ 2,6 milioane au fost strămutați în Germania și Austria. Din cei 3,1 milioane de germani trăitori în Cehoslovacia interbelică, În octombrie 1944, Ucraina Subcarpatică a fost ocupată de sovietici. O delegație cehoslovacă condusă de František Nemec a fost trimisă în zonă. Delegația avea ca sarcină mobilizarea populației locale pentru formarea de noi unități cehoslovace, care să coopereze cu noile comitete naționale formate în localitățile eliberate. Loialitatea populație din regiune față de Cehoslovacia
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
au fost strămutați în Germania și Austria. Din cei 3,1 milioane de germani trăitori în Cehoslovacia interbelică, În octombrie 1944, Ucraina Subcarpatică a fost ocupată de sovietici. O delegație cehoslovacă condusă de František Nemec a fost trimisă în zonă. Delegația avea ca sarcină mobilizarea populației locale pentru formarea de noi unități cehoslovace, care să coopereze cu noile comitete naționale formate în localitățile eliberate. Loialitatea populație din regiune față de Cehoslovacia era scăzută. Proclamația lui Beneš din aprilie 1944 excludea de la participarea
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
condus de Andrej Brody. Cei vizați de această proclamație formau cam un sfert din populația Ruteniei subcarpatice. Cam o treime din populație împărtășea convingeri comuniste, rămânând cam o treime de populație căreia îi trebuia câștigată simpatia. După sosirea în Rutenia, delegația cehoslovacă și-a stabilit cartierul general în Hust, iar pe 30 octombrie a dat o proclamație de mobilizare. Armata sovietică a împiedicat tipărirea și distribuirea proclamației cehoslovace, iar în schimb a trecut la propriile măsuri de organizare a populației locale
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
în schimb a trecut la propriile măsuri de organizare a populației locale. Protestele guvernului lui Beneš au rămas fără rezultat. Activitățile sovieticilor i-a convins pe numeroși localnici că anexarea regiunii de către URSS nu era decât o chestiune de timp. Delegația cehoslovacă a fost împiedicată să coopereze cu comitetele naționale înființate cu sprijin sovietic. Pe 19 noiembrie, o delegație a comuniștilor locali a participat la o întâlnire la Mukachevo, în timpul căreia a fost afirmată dorința locuitorilor de a se uni cu
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
fără rezultat. Activitățile sovieticilor i-a convins pe numeroși localnici că anexarea regiunii de către URSS nu era decât o chestiune de timp. Delegația cehoslovacă a fost împiedicată să coopereze cu comitetele naționale înființate cu sprijin sovietic. Pe 19 noiembrie, o delegație a comuniștilor locali a participat la o întâlnire la Mukachevo, în timpul căreia a fost afirmată dorința locuitorilor de a se uni cu URSS. Pe 26 noiembrie, Congresul Comitetelor Naționale a acceptat în unanmitate rezoluția comuniștilor. Congresul a ales un Consiliu
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
Mukachevo, în timpul căreia a fost afirmată dorința locuitorilor de a se uni cu URSS. Pe 26 noiembrie, Congresul Comitetelor Naționale a acceptat în unanmitate rezoluția comuniștilor. Congresul a ales un Consiliu Național care a fost trimisă la Moscova pentru discuții. Delegația cehoslovacă a trebuit să părăsească Rutenia. Au urmat negocieri cehoslovaco-sovietice. Comuniștii cehi și slovaci l-au încurajat pe Beneš să cedeze Ucraina Subcarpatică. Uniunea Sovietică a fost de accord să amâne anexarea regiunii pentru a nu compromite politica lui Beneš
Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311135_a_312464]
-
au participat reprezentanți ai Germaniei, care la acea dată se mai afla sub regimul de ocupație de către Forțele Aliate și politicienii anti-comuniști din țările Europei de Est de sub dominație sovietică: România, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Iugoslavia Dintre participanți se menționează : Delegația cea mai numeroasă a fost cea a Regatului Unit care cuprindea 144 de participanți. România era reprezentată de o delegație condusă de Grigore Gafencu din care mai făceau parte Nicolae Caranfil, Mihail Fărcășanu și Iancu Zissu. Congresul a reunit cele
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
politicienii anti-comuniști din țările Europei de Est de sub dominație sovietică: România, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Iugoslavia Dintre participanți se menționează : Delegația cea mai numeroasă a fost cea a Regatului Unit care cuprindea 144 de participanți. România era reprezentată de o delegație condusă de Grigore Gafencu din care mai făceau parte Nicolae Caranfil, Mihail Fărcășanu și Iancu Zissu. Congresul a reunit cele mai reprezentative personalități europene ale vremii. Există puține reuniuni care să fi reușit să asigure o asemenea participare. Deoarece mișcarea
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
puteau trăi și învăța împreună. De o mare importanță au fost, pe lângă discuțiile din diferitele ședințe, și contactele directe dintre diferiții participanți. Congresul Europei era prima reuniune importantă de după cel de al doilea război mondial la care participa și o delegație a Germaniei. Deși erau persoane care nu avuseseră prilejul să cunoască pe mulți dintre ceilalți participanți, delegații germani au căutat, prin contacte directe, să demonstreze că Germania se angajase pe un drum nou și că intenționa să-și aducă contribuția
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]