KorAP: Find »[drukola/base=drog & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...820 821 822 ...894 >

22,345 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor. IM se focalizează pe simțul de autoeficiență al clienților. Abordarea IM mărește speranța clientului că ei pot face schimbări substanțiale privind abuzul de droguri. Clienții care percep că au probleme cu drogurile în nevoia de schimbare pot „rezista” schimbării dacă sunt de părere că nu pot să realizeze cu succes acest proces. Principiile interviului motivațional Există patru principii generale ale interviului motivațional: 1. Exprimă empatie; empatia înseamnă a vedea lumea prin ochii

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
a simți lucrurile așa cum le simte clientul, a împărtăși experiențele clientului. Este important faptul că, atunci când clienții percep empatie din partea unui consilier, ei devin mai deschiși la provocările ușoare ale consilierului despre problemele stilului de viață și convingerile în legătură cu folosirea drogurilor. Clienții devin mai maleabili în ceea ce privește examinarea ambivalenței lor în legătură cu schimbarea și este mai puțin probabil să apere idei, precum negarea propriilor probleme, reducerea folosirii versus abstinență etc. Pe scurt, înțelegerea corectă de către consilier a experienței clientului facilitează schimbarea. 2. Sprijină

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Dacă clientul este receptiv, se sumarizează, și apoi se trece la strategia următoare. O privire în trecut. Această strategie cuprinde pur și simplu angajarea într-o conversație cu clientul despre cum a fost viața „înainte”. Înainte de problemele cu folosirea de droguri, înainte de dificultățile juridice, la serviciu sau în relații etc. Ce-și amintește clientul? Ce amintiri plăcute, speranțe, visuri sau planuri a avut persoana în trecut, la un moment dat? Ce succese, realizări a avut? Dacă istoria persoanei este negativă, aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
folositoare pentru a explora a „cum a fost”, nu în mod necesar o încercare de a procesa sau rezolva problemele din acea perioadă, ci în primul rând de a puncta situația care a existat înainte de problemele legate de abuzul de droguri. Lucruri bune și lucruri mai puțin bune. Această strategie înseamnă pur și simplu a revedea ce este „bun” în folosirea de droguri de-a lungul revizuirii și ce „nu este așa de bun”. Steve Rollnick a dezvoltat această strategie parafrazând

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
perioadă, ci în primul rând de a puncta situația care a existat înainte de problemele legate de abuzul de droguri. Lucruri bune și lucruri mai puțin bune. Această strategie înseamnă pur și simplu a revedea ce este „bun” în folosirea de droguri de-a lungul revizuirii și ce „nu este așa de bun”. Steve Rollnick a dezvoltat această strategie parafrazând un scop particular, și anume: a vrut să evite etichetarea unui comportament drept problemă atunci când clientul nu folosea acest limbaj. Discutarea etapelor

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
etapă, i se cere să se gândească la metodele folosite în timpul acelei etape, dacă poate identifica vreuna. Evaluarea feedbackului. O altă strategie implică asigurarea unui feedback clientului despre comportamentul lui. Feedbackul normativ poate include informații despre nivelurile de folosire a drogurilor respective, consecințele folosirii sau comparația cu altele. Instrumentele standard precum ASI (Addiction Severity Index) sau AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test) oferă resurse gata pregătite pentru acest tip de feedback. Comparația poate fi cu alții sau cu ei înșiși pe

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
suficient de maturi să le facă față. Aceste situații sunt, de regulă, trecute cu vederea. Efectele negative apar în timp. La acești copii pot apărea probleme de identitate în ceea ce privește conștientizarea propriei lor valori și a identității sexuale; părinții consumatori de droguri și alcool abuzează emoțional copilul. Acești părinți sunt preocupați de propria lor lume, de nevoile și problemele personale, fiind incapabili să aibă grijă de ei înșiși, incapabili de autocontrol, lucru pe care copiii îl observă; divorțul - sunt menționate patru aspecte

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
abuzul asupra copilului: Factori „culturali”: părinți abuzați în copilărie; părinți crescuți în altă cultură decât cea în care își duc actualmente viața; lipsa de educație; părinți sub 20 de ani. Factori sociali: rețea inexistentă de prieteni sau rude; consumatori de droguri sau de alcool; victime ale abuzurilor sexuale sau ale violenței domestice; stresuri mari, recente în familie (moartea unui părinte, pierderea slujbei, sarcină, divorț); mai mulți copii mici (în special sub 6 ani); traiul în comun, în spații aglomerate, fără intimitate

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
unor venituri reduse, lipsa locuințelor, probleme de sănătate, migrație, lipsa educației și a calificării, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabilități); globalizarea și, implicit, polarizarea socială; conviețuirea în zone ce prezintă dezavantaje socioeconomice multiple; dezorganizări familiale și patologii individuale (abuzul de drog și alcool, violență intrafamilială). Cercetările recente demonstrează ceea ce antropologul american O. Lewis (1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat la educație, la serviciile de sănătate, la activități sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat la educație, la serviciile de sănătate, la activități sociale și culturale, ceea ce îi poate expune la comportamente antisociale, violență, abuz de droguri și substanțe halucinogene. Asistăm în regiune la o diferențiere din ce în ce mai mare în privința dezvoltării sociale și implicit, a politicilor de suport pentru copil și familie. Țările din Asia Centrală și Caucaz, deconectate încă de la economia mondială, se confruntă cu o sărăcie severă

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
de corp murdară, ruptă sau pătată cu sânge; durere fizică sau mâncărimi în zona genitală; sângerări sau infecții în zona genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
pătată cu sânge; durere fizică sau mâncărimi în zona genitală; sângerări sau infecții în zona genitală, vaginală sau anală externă; boli venerice, în special la preadolescenți; urinare frecventă sau infecții urinare; abuz de alcool și droguri; test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează alimente; extinderea timpului de stat la școală (sosiri mult mai devreme și plecări mult mai târzii); oboseală constantă, lipsa atenției sau adoarme în clasă; abuz de droguri sau alcool. Cauzele abuzului sunt multiple: contextul socio-economic (sărăcia unui mare segment de populație, șomajul, lipsa unor alternative educative de petrecere a timpului liber pentru copii, patologii individuale); slaba dezvoltare a unor servicii specializate de identificare, investigare și rezolvare a

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii provin din toate categoriile sociale, indiferent de rasă, religie sau naționalitate, din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme sociale sau psihologice, ca depresie sau stimă de sine scăzută. Alții

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
religie sau naționalitate, din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme sociale sau psihologice, ca depresie sau stimă de sine scăzută. Alții pot avea probleme cu alcoolul sau cu abuzul de droguri. Unii au expectații de la copii care nu pot fi atinse. Lipsa deprinderilor de a fi părinte, cuplată cu neputința copilului de a îndeplini așteptările nerealiste pot conduce la abuz asupra copilului. Stresul (inclusiv cel de natură financiară) reprezintă un alt

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
acestuia, atunci când, din punct de vedere financiar, sunt capabili să o facă); - prostituție (acțiunile sau omisiunea unei persoane responsabile pentru îngrijirea copilului care admite, permite sau încurajează copilul să se angajeze în activități sexuale interzise persoanelor sub 18 ani); - prezența drogurilor (un drog este prezent în corpul unui copil ca o consecință a acțiunilor sau omiterii din partea persoanelor responsabile de îngrijirea copilului). Procesul de înregistrare a situației de abuz asupra copilului este următorul: 1. Sesizare. 2. Investigare: a) observarea și asigurarea

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
din punct de vedere financiar, sunt capabili să o facă); - prostituție (acțiunile sau omisiunea unei persoane responsabile pentru îngrijirea copilului care admite, permite sau încurajează copilul să se angajeze în activități sexuale interzise persoanelor sub 18 ani); - prezența drogurilor (un drog este prezent în corpul unui copil ca o consecință a acțiunilor sau omiterii din partea persoanelor responsabile de îngrijirea copilului). Procesul de înregistrare a situației de abuz asupra copilului este următorul: 1. Sesizare. 2. Investigare: a) observarea și asigurarea protecției copilului

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
devină subiectul unor activități de natură sexuală (fotografii pornografice, reproduceri de pictură, înregistrări pornografice); - atunci când nu are părinți și nici alți îngrijitori legali; - atunci când nu primește îngrijire adecvată din partea propriilor părinți sau a îngrijitorilor legali, din diverse motive; - atunci când folosește droguri din cauza intervenției directe a părinților sau a îngrijitorilor legali, fie a omiterii acestora de a superviza copilul într-un mod adecvat. Atunci când se stabilește că un copil este victima abuzului, va fi înscris în registrul central al abuzurilor. Numele părinților

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
abordare comprehensivă, iar pe de altă parte, solicită soluții specifice pentru fiecare categorie în parte (copii abandonați și instituționalizați, copii abuzați sau maltratați, copii neglijați, copii cu diverse handicapuri, copii ai străzii, copii ai familiilor de refugiați, tineri consumatori de droguri sau alcool, copii victime ale traficului). În privința problematicii abuzului asupra copilului, deși după 1990 societatea românească nu a fost pregătită pentru această confruntare, în prezent se constată o dinamică ascendentă a percepției situațiilor de abuz asupra copilului. Se înregistrează încă

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
a fost aprobat planul de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pe perioada 2004-2005, iar legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului conține referiri la protecția copilului împotriva exploatării (inclusiv cea economică), a consumului de droguri, abuzului sau neglijenței, răpirii sau a oricăror forme de traficare, precum și împotriva altor forme de exploatare. Traficul de copii reprezintă o altă temă de interes național, întrucât a crescut numărul victimelor traficului de ființe umane în general și, în mod

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
politici sociale, Editura Expert, București. Popa, S., (coord.), 2000, Abuzul și neglijarea copilului - studii de caz, UNICEF, București. Preda, M.; Chassard, J., 2001, Politicile sociale ale Uniunii Europene, Institutul European din România, București. Romanian Harm Reduction Network, 2004, Consumatorii de droguri injectabile - perspectiva farmaciștilor, București, lucrare tipărită cu sprijinul financiar al UNICEF. Stativă, E. (coord.), 2002, Abuzul asupra copilului în instituțiile de protecție socială din România, UNICEF, ANPCA, IOMC, FICF, Editura Extreme Group, București. University of Iowa, 1988, Child Abuse: A

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
parametri optimi. Consilierea oferită de asistentul social poate fi diferită în funcție de momentul solicitării (Popescu, 2002). Astfel, putem discuta despre: a) Consilierea în situația de criză: consilierea copiilor și a familiilor acestora în cazul abandonului școlar, de exemplu, al consumului de droguri ș.a. b) Consilierea precriză: consilierea oferită în cazul unor performanțe școlare scăzute, înaintea abandonului școlar; ea poate avea și un rol preventiv, oferind sprijin elevilor și familiilor acestora în integrarea școlară. c) Consilierea postcriză: consilierea oferită după reluarea procesului educativ

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
social, puterea terapiei de familie, gândirea liniară și gândirea circulară, dinamica grupurilor mici, mișcarea de orientare a copilului, influența asistenței sociale, teoreticienii rolului, consilierea cuplurilor căsătorite, dezvoltarea familiei normale, dezvoltarea tulburărilor de comportament, scopurile terapiei, evaluarea familiei, comunicarea, abuzul de droguri și alcool, violența domestică și abuzul sexual, violența maritală, munca de asistență instituționalizată, conceptele de lucru în terapia de familie etc. Partea a doua se focalizează pe analiza școlii clasice de terapie de familie. În acest context, autorii analizează terapia

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
apoi continuat în anii următori, publicat în cartea Situația femeii în România, autori Elena Zamfir și Cătălin Zamfir, Editura Expert, București, 2000. * Datele cantitative și calitative interpretate în acest articol sunt rezultatul cercetării cantitative și calitative din cadrul proiectului „Consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor”, lansat de Organizația Salvați Copiii în a doua jumătate a anului 2004 și implementat de un grup de tineri specialiști coordonat de Marian Preda, Gabriel Jderu și Ioana-Alexandra Mihai. În cazul datelor cantitative, eșantionul este

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645

Sau într-o melasă care ține loc de existență. În dulciuri, în femei, în bărbați, clei după clei". În treacăt fie spus, nici poetul ieșean nu își refuză, când și când, astfel de surogate ale fericirii, dar le preferă oricând drogul poeziei. În care pot intra, în proporții variabile, și luciditatea, și imaginația; și interogația, și certitudinea; și ordinea, și haosul; și scenografia minuțioasă, și improvizația bufă. Un text din Sfârșitul drumului, începutul călătoriei oferă o definiție a poeziei care îi

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]