21,120 matches
-
de M. Merlini au dovedit că situl este mai vechi cu 2000 de ani, vîrsta stabilită prin analizarea oaselor umane fiind pentru 6250 î.e.n. Întrucît scrierea pictografică de la Tărtăria era identică cu scrierea arhaică din Sumer, în anul 1975 sumerologii ruși au reușit să citească una din tăblițe folosindu-se de acest alfabet. S-a dovedit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vinčea care cuprinde toată zona balcanică și a fost răspîndi- tă în mileniile Vll-V
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Nicetas spune că răscoala lui Asan și Petru din anul 1185 a fost sprijinită de trupe ale cumanilor și bordonilor(brodnicilor). Brodnicii sînt amintiți și în cronicile rusești. În anii 1147, 1186 și în 1216, se aflau în serviciile cneazului rus de Suzdal care purta războaie cu ceilalți principi ruși. În actul de donație din 1222 al lui Andrei ll către teutoni, întărește privilegiile acestora cerîndu-le să se întindă pînă la hotarele brodnicilor ,,ad terminos Prodnicorum” și Dunăre fiind amintită în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
anul 1185 a fost sprijinită de trupe ale cumanilor și bordonilor(brodnicilor). Brodnicii sînt amintiți și în cronicile rusești. În anii 1147, 1186 și în 1216, se aflau în serviciile cneazului rus de Suzdal care purta războaie cu ceilalți principi ruși. În actul de donație din 1222 al lui Andrei ll către teutoni, întărește privilegiile acestora cerîndu-le să se întindă pînă la hotarele brodnicilor ,,ad terminos Prodnicorum” și Dunăre fiind amintită în text și ,,terra Blacorum”. În lupta de la Kalka din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de donație din 1222 al lui Andrei ll către teutoni, întărește privilegiile acestora cerîndu-le să se întindă pînă la hotarele brodnicilor ,,ad terminos Prodnicorum” și Dunăre fiind amintită în text și ,,terra Blacorum”. În lupta de la Kalka din 1223, principii ruși cheamă pe brodnici în sprijinul lor dar aceștia în frunte cu voievodul lor Ploscînea, au luptat de partea tătarilor, trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus din folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui C. au fost traduse în limbile franceză, rusă, italiană, germană, chineză ș.a., fiind tipărite în țară sau peste hotare. SCRIERI: Chemarea cumpenelor, București, 1937; Cordun, București, 1942; ed. Iași, 1988; Prăpădul Solobodei, Iași, 1943; Avizuha, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Magda Isanoș), București, 1945; Turmele, București, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Unitățile biologice și categoriile lor, Cercetările hidrobiologice și pescărești la câteva bălți din județul Râmnicu Sărat ș.a. 3. Anton Bortkiewicz (1875-1933), medic cu studii la Strasbourg, practică la Botoșani după Primul Război Mondial și se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru Anca. O creație puternică, modelată sub înrâurirea scriitorilor ruși, este Ion, nebunul mistic, condamnat pentru o crimă pe care nu o săvârșise. Fugit de la ocnă și ajungând, printr-o ciudată potriveală a sorții, tocmai acum în sat, nefericitul - care se sinucide - va fi unealta inocentă a răzbunării. Anca îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
este inscripția semicirculară ȘASE SUTE DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ. În legătură cu anul 1390 consemnat pe medalie, ca an al primei atestări documentare a Iașului, vom face câteva observații. Literatura de specialitate consemnează o listă de orașe, inserată în versiunile unui letopiseț rus, datând de prin anii 1389-1392, în care se găsesc și cuvintele ASKII TORG sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavonă numesc pentru prima dată într-un document TĂRGUL IAȘI. Alții
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
N. Iorga, Iuliu Maniu sau Regele Ferdinand, sunt urmărite în complexitatea propriei individualități și, totodată, în relație nemijlocită cu mediul politic sau social. Caracterizările sunt cel mai adesea pregnante, obiective, precise, chiar emblematice. Și cărțile care au urmat, Eroii revoluției ruse (1937) sau Galeria dictatorilor (1938), au constituit la vremea lor succese de librărie. De data aceasta, interpretarea nu se mai sprijină pe impresii personale și documente autentice. Autorul face apel la un material informativ bogat, dar greu controlabil, iar judecata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
redescoperite de un comentator care adesea ezită între adevărul Cărților Sfinte și propriile îndoieli. Tentativa se dovedește temerară, și rezultatele o situează între contribuțiile, pe această temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria dictatorilor, 1938; Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940; Fiul lui Dumnezeu. Fiul Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3; G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia, Despre câteva cărți recente, PRV, 1939, 1274; Traian Gheorghiu, „Oameni și aspecte din istoria aromânilor”, IIȘ, 1940, 6; Th. Râșcanu, Elementul aromânesc, „Știrea”, 1940, 2365; G.R. [G. Radomir], „Fiul lui Dumnezeu”, „Macedonia”, 1942, 118-119; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
s-au confruntat cu legitimarea unei entități statale cuprinzând o populație diversă, și, prin urmare, o comunitate politică și un teritoriu divers a cărui independența era recunoscută deopotrivă pe plan intern și extern. Nu întotdeauna s-a întâmplat așa: minorităților ruse din țările baltice, mai ales în două (Estonia și Letonia), drepturile le-au fost recunoscute recent (sub influența Uniunii Europene). Până acum câțiva ani, aceleași minorități erau expresia grupului social dominant. În toate țările luate în considerare există un proces
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mitropolitului pribeag, ieromonahul Iona și chelarul Andrei călătoresc în Rusia, aducându-i câte vreun dar în bani sau în blăni de samur din partea țarilor și încurajările patriarhului Ioachim. Pentru a nu rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca Istoria bisericească și Vedenia tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
franceză - prozatorul preferat e Maupassant, în transpunerea lui M. Sever, cu nuvelele Moarta, Idila, Ordonanța, dar și Memnon sau Înțelepciunea omenească de Voltaire -, cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e semnată de Dem. Theodorescu, C. Săteanu (Arald) ș.a. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
Petersburg și la Universitatea din Iuriev (Dorpot), unde obține în 1913 licența în drept. Ziarist în Sankt Petersburg, simpatizant al partidelor Socialist Revoluționar și Cadet, publică o serie de satire politice privitoare la protagoniști și la evenimente legate de revoluția rusă. I se interzice revista pe care o conducea, „Fără cuvinte de prisos”, și este nevoit să emigreze, cu destule peripeții, în România. Aici începe să scrie în limba română, pe care o vorbea din copilărie, colaborând, între 1919 și 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
la mai multe periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, „Basarabia”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Flacăra”, „Gândirea”, „Hiena”, „Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un ziar propriu. Moare la doar 39 de ani, în spitalul St. Louis din Paris. Nichifor Crainic, sprijinit de Octavian Goga, întreprinde demersurile necesare pentru ca trupul lui D. să fie adus și reînhumat la Chișinău, potrivit dorinței scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
în spitalul St. Louis din Paris. Nichifor Crainic, sprijinit de Octavian Goga, întreprinde demersurile necesare pentru ca trupul lui D. să fie adus și reînhumat la Chișinău, potrivit dorinței scriitorului. Debutează cu o povestire, În căutarea veșnicului adevăr (1909, în limba rusă), publicată în revista „Svetoci” din Sankt Petersburg. În scurt timp, devine cunoscut și apreciat în cercurile literare petersburgheze, consacrarea aducându-i-o nuvela Mon plaisir (1911), scriere manifest anticlericală. Anul 1913 se dovedește a fi unul fast pentru D.: el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
plaisir (1911), scriere manifest anticlericală. Anul 1913 se dovedește a fi unul fast pentru D.: el obține un succes răsunător cu romanul Novaia bursa [Noul seminar], în care continuă, cu accente de critică incisivă, rechizitoriul la adresa moralității dubioase a clerului rus. Cronici elogioase, între care cele semnate de A.G. Plehanov și Maxim Gorki, un interes fără precedent manifestat de cititori, care determină apariția a șaptesprezece ediții, toate epuizate, traducerea întâi în limbile germană și polonă, apoi și în alte limbi, îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
D. publică, în „Îndreptarea”, un fragment din comedia Nuvela de comandă, scrisă împreună cu Vasile Savel. Piesa va fi înaintată comitetului de lectură al Teatrului Național din București, în 1925, dar nu este consemnată reprezentarea ei. În 1924, traduce în limba rusă O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Dintre scrierile în limba română ale lui D., cea mai importantă rămâne Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, apărută în 1923. Este o carte-document, cuprinzând memorii, mărturii și comentarii despre oameni și întâmplări din timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
de lectură al Teatrului Național din București, în 1925, dar nu este consemnată reprezentarea ei. În 1924, traduce în limba rusă O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Dintre scrierile în limba română ale lui D., cea mai importantă rămâne Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, apărută în 1923. Este o carte-document, cuprinzând memorii, mărturii și comentarii despre oameni și întâmplări din timpul revoluției ruse. Modalitatea de relatare reportericească este preponderentă. Faptele sunt folosite ca argumente în demonstrația clar antisovietică a autorului, oamenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Dintre scrierile în limba română ale lui D., cea mai importantă rămâne Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, apărută în 1923. Este o carte-document, cuprinzând memorii, mărturii și comentarii despre oameni și întâmplări din timpul revoluției ruse. Modalitatea de relatare reportericească este preponderentă. Faptele sunt folosite ca argumente în demonstrația clar antisovietică a autorului, oamenii sunt definiți prin caracterizări oscilând între fișă de stare civilă și anecdotă, prin aprecieri incisive, prin portrete trasate nervos, uneori caricatural. Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
Un alt roman, scris la Paris, Cneazul veacului, despre care familia fusese anunțată că a fost încheiat, nu s-a păstrat decât fragmentar. Lucrarea își propunea un amplu portret de caracter al aproape legendarului Pobedonosțev, prim-procuror al Sfântului Sinod rus. SCRIERI: Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, București, 1923; ed. îngr. Rodica Pandele, postfață Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1996; Noul seminar, tr. G.M. Ivanov, pref. Adrian Maniu, București, 1929; Floare amară, tr. G.M. Ivanov, București, 1930; Marele Archimedes, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
scris la Paris, Cneazul veacului, despre care familia fusese anunțată că a fost încheiat, nu s-a păstrat decât fragmentar. Lucrarea își propunea un amplu portret de caracter al aproape legendarului Pobedonosțev, prim-procuror al Sfântului Sinod rus. SCRIERI: Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, București, 1923; ed. îngr. Rodica Pandele, postfață Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1996; Noul seminar, tr. G.M. Ivanov, pref. Adrian Maniu, București, 1929; Floare amară, tr. G.M. Ivanov, București, 1930; Marele Archimedes, îngr. și pref. Ana-Maria Brezuleanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
posede" integral și statornic. Pentru ca eu să devină altul pentru sine, pentru introducerea acestei distanțe aparent despărțitoare, e nevoie de o nouă gramatică, hrănită de metodologia transdisciplinară și de o pluralitate de discipline ce merg de la studiul Torei la literatura rusă și fizica cuantică. Trupul, ca și limbajul, devin un spațiu de frontieră între imanent și transcendent, un ne-loc în care se inserează discursul celuilalt. De fapt, cu ajutorul conceptelor și metodologiei transdisci plinare, Raluca Bădoi ne dezvăluie, în toată splendoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]