205,475 matches
-
1257 de Robert de Sorbon avea să fie de departe cel mai celebru; reconstruită de Cardinalul de Richelieu în sec. XVII și apoi refăcută în sec. XIX, Sorbona este și azi una din marile universități ale lumii. În sec. XIV, orașul este un focar activ de mișcări populare, culminând cu răscoala condusă de Étienne Marcel împotriva Delfinului Franței, revenind abia în 1436 sub autoritatea dinastiei de Valois; în sec. XV, emblema acestei condiții marginale și contestatare a Parisului rămâne marele poet
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
rămâne marele poet François Villon, tâlhar, poate chiar asasin și în același timp un geniu creator care deschide căi nebănuite poeziei franceze. În vremea regelui Francisc I, în sec. XVI, Parisul redevine capitala regatului, așa cum e și azi capitala Republicii. Orașul participă cu elan la masacrul hughenților din noaptea Sfântului Bartolomeu, din 1572, susține Liga catolică împotriva regilor Franței și în 1588 îl detronează pe Henric al III-lea, fără să-l accepte drept rege legitim pe Henric al IV-lea
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Germain, și a părăsit practic Parisul, mutând curtea regală la Versailles, ceea ce a agravat dramatic tensiunile între monarh și parizieni. În vremea lui Ludovic al XVI-lea, răscoalele urbane amenință să izbucnească în fiecare clipă, iar colportorii împrăștie în întregul oraș pamflete crâncene contra „austriecei”, regina Maria Antoaneta; Parisul e gata de revoluție. Și într-adevăr, odată cu 14 iulie 1789, parizienii se lasă cuprinși de febra contestării violente, făcând din Orașul Lumină o capitală scăldată în sânge. Parisul de azi păstrează
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
să izbucnească în fiecare clipă, iar colportorii împrăștie în întregul oraș pamflete crâncene contra „austriecei”, regina Maria Antoaneta; Parisul e gata de revoluție. Și într-adevăr, odată cu 14 iulie 1789, parizienii se lasă cuprinși de febra contestării violente, făcând din Orașul Lumină o capitală scăldată în sânge. Parisul de azi păstrează cu pietate relicve ale Parisului Marii Revoluții, după cum cultivă la fel de atent și memoria revoluțiilor de la 1830 și 1848, ca și a marii revolte urbane din timpul Războiului franco-prusac, Comuna din
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
revoluțiilor de la 1830 și 1848, ca și a marii revolte urbane din timpul Războiului franco-prusac, Comuna din Paris, a cărei violență revoluționară i-a inspirat și pe Marx, și pe Lenin. Comuna a triumfat pentru câteva luni, în pofida faptului că orașul fusese reclădit aproape din temelii după planurile Baronului Haussman, în bună măsură și pentru a evita, prin largile străzi și bulevarde care îi dau și azi o măreție aparte, posibilitatea ridicării de baricade. Aproape 100 de ani după Comună, febrilele
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
de Gaulle. Acestei îndelungate și rebele istorii Parisul contemporan i-a adăugat mereu noi și noi capitole. Câteva dintre ele se referă la mitologia urbană a banditului romantic, înfloritoare pe seama lui Villon, dar și a bandelor din istoria recentă a orașului, „banda lui Bonnot”, clanurile din Montmartre sau și mai recentele imperii ale drogurilor din cabaretele „chic” ale orașului. Dar această lume pestriță și pitorescă este de fapt în mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
dintre ele se referă la mitologia urbană a banditului romantic, înfloritoare pe seama lui Villon, dar și a bandelor din istoria recentă a orașului, „banda lui Bonnot”, clanurile din Montmartre sau și mai recentele imperii ale drogurilor din cabaretele „chic” ale orașului. Dar această lume pestriță și pitorescă este de fapt în mare măsură controlată de excelenta poliție franceză. Unde forța acesteia se poticnește însă este în cartierele mărginașe de blocuri mizere și stereotipe ale anilor ’60, populate și controlate de emigranți
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Chiar la începutul acestui ani, tragedia de la Charlie Hebdo a însemnat cu stigmatul intoleranței și rasismului cea mai tolerantă capitală a lumii; marea manifestație populară din 11 februarie 2015 a exprimat refuzul indignat al parizienilor, dar și al altor mari orașe franceze, în fața acestor forme moderne de barbarie. Doar că ecoul acestor evenimente se regăsește azi nu doar în polemica acerbă care îl opune, zilele astea chiar, pe Emanuel Todd - care acuză ipocrizia liderilor politici în fața evenimentelor din februarie, socotindu-le
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
care au în comun cu comuniștii același refuz al (post)modernității (post)industriale - căreia i se adaugă în ultima vreme generoasa susținere logistică a Federației Ruse. Va rezista oare Parisul tradițional - citadela universitară, capitala marilor dezbateri literare, politice și intelectuale, orașul republican al marilor revoluții, fermecătorul oraș al luminilor - în fața acestor multiple asalturi și sfâșieri? Sau ar trebui să ne precipităm cu disperare să-l mai admirăm odată înainte de a fi înghițit de istorie?
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
același refuz al (post)modernității (post)industriale - căreia i se adaugă în ultima vreme generoasa susținere logistică a Federației Ruse. Va rezista oare Parisul tradițional - citadela universitară, capitala marilor dezbateri literare, politice și intelectuale, orașul republican al marilor revoluții, fermecătorul oraș al luminilor - în fața acestor multiple asalturi și sfâșieri? Sau ar trebui să ne precipităm cu disperare să-l mai admirăm odată înainte de a fi înghițit de istorie?
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
chiar locuințe principale. Splendoarea vilelor rustice din Sicilia sau Gallia, cu instalații complexe de încălzire și aducții de apă, cu mozaicuri și pavaje de marmură, uimesc călătorii și azi. A urmat apoi, la începutul celui de-al doilea mileniu, renașterea orașelor, astfel că, secole de-a rândul, nobilii de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
sărate din ambele localități s-au dovedit salutare pentru multe maladii, asigurând dezvotarea unor centre de mare impact și popularitate, mai ales cel de la Eforie și Carmen Sylva - azi Eforie Sud. Acestor localități li se adaugă o nouă viață a orașului Constanța, devenit un loc agreabil de vilegiatură, mai ales prin prelungirea sa către Năvodari - plaja de la Mamaia, Aici se și ridică câteva hoteluri elegante - Rex, de pildă - și un cazinou, dar care atrage un alt public. Familia regală, cu deosebire
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
1987-1989), a studiat timp de doi ani la Colegiul Cooperativ din Republica Moldova, iar în perioada 1990-1994 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Următorii patru ani după absolvirea facultății i-a petrecut tot în orașul studiilor sale, intrând în circuitul economic ca director general al firmei RoMold Trading SRL (1994-1997), apoi ca președinte al Consiliului administrativ al Societății „Dosoftei” (1997-1998), ambele cu sediul în Iași. În anul 1998 se întoarce în Republica Moldova și este cooptat
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
nordul Bucovinei. O paradă a costumului popular românesc avea să prefațeze inaugurarea clădirii în care a început să funcționeze Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” al românilor din această zonă. Clădirea, impresionantă, este situată pe fosta Stradă Domnească (astăzi Kobîleanskaia) din Cernăuți, orașul adolescenței poetului Mihai Eminescu, nu departe de Palatul Mitropolitan cu sala sinodală în care, la 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea cu Regatul României. Aceasta a fost achiziționată și modernizată din contribuția exclusivă a comunității românilor bucovineni, mai precis
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
de Externe al Olandei. „Guvernul de la Haga are o percepție foarte pozitivă asupra contribuției lucrătorilor români la economia olandeză”. Potrivit datelor oficiale, se estimează că 116.000 de români ar fi ajuns în Germania. Cei mai mulți preferă să se stabilească în orașe, în condițiile în care în mediul rural s-ar simți nevoia de specialiști, mai ales de medici. Un recent studiu oferit de „Oficiul Federal de Statistică” de la Wiesbaden aduce în atenția opiniei publice faptul că imigranții din România sunt și
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
coaliția anti-germană din care făceau parte în principal URSS, SUA, Marea Britanie - și învinșii (puterile Axei, conduse de Germania fascistă) încheiau una dintre cele mai sângeroase pagini ale istoriei omenirii Ceremoniile aniversare din anul 2015 au debutat pe 7 mai, în orașul polonez Gdansk, locul în care s-a tras primul foc de armă din al doilea război mondial. Apoi, pe 8 mai, dată cunoscută drept „VDay”, Ziua Victoriei, în alte mari capitale europene a fost punctat momentul aniversar. La Paris, președintele
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]
-
pe istoricul Sava I. Gârleanu, poetul Ion Miloș, pictorița E. Podoleanu, scriitoarea Gabriela Melinescu etc. În strânsă legatură cu cei din Suedia sunt vecinii lor din Finlanda, cel puțin o mie de români stabiliți în ultima vreme, mai ales în orașele Helsinki, Turku, Tampere. Mulți dintre ei s-au remarcat în mod deosebit în domeniul electronicii (la celebrul concern Nokia), dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
deznaționalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucționare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, si 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. De aproape două secole, mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, insă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent, „Nașa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a încercat mereu s-o sfideze. Mai precis, autoritățile sârbe nu recunosc
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
Barbu, fost ministru al Mediului, Anca Boagiu, care a avut rezultate notabile în fruntea Ministerului Transporturilor, Raluca Turcan, vicepreședinte al PDL, Alina Gorghiu, co-președinte al PNL cel mai puternic partid de opoziție, consilierul de stat Andreea Paul, Olguța Vasilescu, primar al orașului Craiova, Ana Birchall, înalt reprezentant al primului ministru pentru Afaceri Europene și Parteneriatul cu SUA, Rovana Plumb, în prezent ministrul Muncii.Și totuși România se află pe ultimele locuri în lume în ce privește reprezentativitatea femeilor în „politica mare” - în Uniunea Europeană devansăm
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
sârbi decât au ei asupra unor cetățeni români. În Banatul românesc trăiesc 22.000 de sârbi, însă pe Valea Timocului există circa 154 de localități curat românești, peste 40 de localități mixte româno-sârbe, românii trăiesc de asemeni în 20 de orașe din sudul Dunării, ajungând să reprezinte și 90 la sută din populația unora. Iată de ce sârbii au admis că în Voivodina, unde numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici românești, iar în Valea Timocului, unde sunt
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
sub jurisdicția Protopopiatului ,,Dacia Ripensis”, în fruntea căruia se află preotul Boian Alexandrovici, care arată că „pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificație: una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-un oraș din Serbia de nord-est un sfânt lăcaș”. Acest așezământ de cult din Negotin urmează celor din Malainița, Isakova, Gorneana și Bor, zidite de credincioși în condiții grele, dat fiind faptul că autoritățile publice locale și cele ecleziastice sârbe se împotrivesc
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
capitală și, din 1997, capitala de facto a Uniunii Europene. Bruxelles - capitala Belgiei - era la origine un târg întemeiat de urmașii lui Carol cel Mare, cândva prin sec. IX-X, la vărsarea râului Senne în fluviul Escault. Îndelungata sa istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
Bruxelles - capitala Belgiei - era la origine un târg întemeiat de urmașii lui Carol cel Mare, cândva prin sec. IX-X, la vărsarea râului Senne în fluviul Escault. Îndelungata sa istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei, la rândul ei împărțită în trei regiuni - Flandra, locuită masiv
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
vorbitori de limbă olandeză, spre nord, Valonia, spre sud, preponderent francofonă, dar cu o enclavă de cca. 700.000 de vorbitori de limbă germană; și Regiunea-capitală Bruxelles, cu cele 19 comune componente, centru francofon înconjurat de vorbitori de flamandă. Spre deosebire de orașe situate în centrul unor grave conflicte etno-religioase cu caracter istoric, cum e Ierusalimul, diferențele lingvistice și culturale care colorează - uneor destul de sumbru - harta orașului Bruxelles sunt mai fluide, cu linii despărțitoare relativ permeabile; de aceea, nici nu e cazul să
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]