20,995 matches
-
sunt exemple de materiale utilizate pe scară largă în prezent la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
la fabricarea costumelor de înot. În anul 2008 poliuretanul a apărut prima dată cu utilizarea unui nou costum de înot. Evoluția înotului sportiv în România a fost legată de construcția bazinelor de înot. În anul 1880 s-a construit primul bazin în București, al Societății Tirul, de dimensiuni mici, 30/15 m, cara avea și școală de înot. Primul concurs s-a desfășurat în anul 1888 în cadrul serbării anuale a societății Tirul, concurs de înot dotat cu premii. În 1899 la
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
lungime de 13 km. După primul război mondial înotul începe să se răspândească. Dezvoltarea este mai rapidă în Ardeal și Banat (Oradea, Cluj, Tg. Mureș, Arad, Timișoara). Întrecerile s-au desfășurat pe distanțe variate, 30, 60, 90, 300 m, în bazine de dimensiuni mici. În anul 1922 apare un regulament la mai multe probe de concurs, iar în București ia ființă Clubul Nautic Bucureștean (CNB), ce cuprindea un număr de 123 de membri. Primul camponat național al României are loc în
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
un regulament la mai multe probe de concurs, iar în București ia ființă Clubul Nautic Bucureștean (CNB), ce cuprindea un număr de 123 de membri. Primul camponat național al României are loc în anul 1924 la Târgu Mureș, într-un bazin de 50 m lungime. În București în 1923, apare Clubul Nautic Floreasca, iar la Băile Felix se organizează Concursul Național de Înot ce cuprinde probe pe categorii de vârste. În anul1925 la Campionatele Europene de Natație de la Budapesta, România este
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
Felix se organizează Concursul Național de Înot ce cuprinde probe pe categorii de vârste. În anul1925 la Campionatele Europene de Natație de la Budapesta, România este reprezentată de 12 înotători din Oradea, Arad, Cluj și Tg. Mureș. O dată cu construirea unor noi bazine la Cluj, Galați, Craiova, Brăila, numărul competițiilor a luat amploare. Tot atunci vor lua naștere și primele asociații sportive cu secții de înot din București. Evenimentul deosebit al anului 1929 a fost darea în folosință a bazinului Kiseleff (azi Ștrandul
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
construirea unor noi bazine la Cluj, Galați, Craiova, Brăila, numărul competițiilor a luat amploare. Tot atunci vor lua naștere și primele asociații sportive cu secții de înot din București. Evenimentul deosebit al anului 1929 a fost darea în folosință a bazinului Kiseleff (azi Ștrandul Tineretului) din București. Prima competiție la care participă și femeile este legată de inaugurarea acestui bazin. În 21 decembrie 1930, se constituie Federația Română de Înot sau Federația Română de Natație, care se afiliază la UFSR (Uniunea
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
și primele asociații sportive cu secții de înot din București. Evenimentul deosebit al anului 1929 a fost darea în folosință a bazinului Kiseleff (azi Ștrandul Tineretului) din București. Prima competiție la care participă și femeile este legată de inaugurarea acestui bazin. În 21 decembrie 1930, se constituie Federația Română de Înot sau Federația Română de Natație, care se afiliază la UFSR (Uniunea Federațiilor de Sport din România) în 1933. În 1940, Federația Română de Sporturi Nautice (FRSN) se unește cu Federația
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
2015 la numărul 213, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Localitatea Broșteni este situată în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali, fiind o așezare tipică de munte. Iată cum descrie Ion Creangă (care a locuit și învățat pentru o scurtă perioadă la
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
la club”. Între timp, cântăreața a început să își prezinte piesele casei de discuri și a sperat să dezvăluie titlul albumului din septembrie, o revelație care a fost anunțată în schimb cu o lună înainte. În urma unei intervenții chirurgicale la bazin din februarie 2013, cântăreața a fost forțată să ia o pauză de 6 luni, în timpul acesta studiind literatura și muzica cu Haus Of Gâgă. Această etapă i-a permis revizuirea și sporirea direcției ei creative, recunoscând că este un meticulos
Applause () [Corola-website/Science/329971_a_331300]
-
acestuia au fost descoperite în anul 1885 de către Laurence Oliphant. într-o vreme când așezarea nu era locuită decât sporadic. Umma al-Kanatir înseamnă în limba arabă „Mama arcurilor”. Denumirea vine de la trei arcuri monumentale de bazalt construite deasupra a trei bazine în care se aduna apa izvorului Eyn as-Sufeira din apropiere. Din cele trei arcuri s-a păstrat unul singur, cel de la răsărit. Până în iunie 1967 a existat aici un sat sirian, întemeiat la începutul secolului al XX-lea și abandonat
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
opinia lui Tzvi Ilan așezarea era unul din cele nouă orășele evreiești din aria Susita, care nu au fost identificate nominal, poate „Ein Hashaar” (Izvorul porții), din cauza arcurilor izvorului care dădeau impresia unei porți. 150 metri sud de sinagogă , în afara bazinelor naturale formate din izvorul Eyn as Sufeira, sub cele trei arcuri, , în săpăturile arheologice au mai fost descoperite două bazine suplimentare artificiale, care au servit, după cât se pare, unei „instalații industriale”, probabil de înălbire a inului. Se crede că producția
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
nominal, poate „Ein Hashaar” (Izvorul porții), din cauza arcurilor izvorului care dădeau impresia unei porți. 150 metri sud de sinagogă , în afara bazinelor naturale formate din izvorul Eyn as Sufeira, sub cele trei arcuri, , în săpăturile arheologice au mai fost descoperite două bazine suplimentare artificiale, care au servit, după cât se pare, unei „instalații industriale”, probabil de înălbire a inului. Se crede că producția industrială locală pe care se bazau în mare masură veniturile locuitorilor, este cea care a permis locuitorilor să ridice o
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
Warta, cunoscut sub numele „râul Poloniei Mari (Wielkopolska)”,este un afluent al fluviului Oder. Având o lungime de aproximativ 808 km, este al 3-lea cel mai lung râu din Polonia. Warta are suprafața bazinului de 54,529 km, fiinda navigabil din Kostrzyn nad Odrą până la Konin, aproximativ jumătate din lungimea lui. Este conectat la fluviul Vistula de către râul Noteć și de către Bydgoszcz Canal ("Kanał Bydgoski") în apropiere de Bydgoszcz. Izvorăște din podișul Cracovo-Częstochowian și
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
de apă de mică adâncime, refugiu pentru păsări, ce face parte din Parcul Național Ujście Warty. Multe părți ale câmpiei sunt protejate în cadrul parcurilor naturale (Załęczański, Międzyrzecza Warty, Międzyrzecza Widawki, Żerkowsko-Czeszewski, Sierakowski). Warta este simbolul Poloniei Mari (Wielkopolska), iar în bazinul său s-au dezvoltat și cristalizat începuturile statului polonez. Nucleul statului a devenit ținutul dintre Gopło și cursul sudic al râului. În secolul al IX-lea, pe Ostrów Tumski (Insula Catedralei), între ramificațiile Wartei, a luat ființă o cetate în jurul
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
și se întinde pe o suprafață de 36.492 hectare. Aceasta include două rezervații naturale avifaunistice: Balta Potcoava și Balta Tălăbasca și Dunele de nisip de la Hanu Conachi. Aria naturală este încadrată în bioregiunea continentală și stepică a câmpiei și bazinului inferior al Siretului). Aceasta adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Vrâncioaia. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în partea estică a Carpaților de Curbură în centrul Depresiunii Vrancei, ocupând bazinul hidrografic al văii "Zmeului" ("pârâul Algheanu") în partea nord vestică a județului Vrancea și cea vestică a satului Poiana, lângă drumul județean (205L) care leagă localitatea Vrâncioaia de Năruja. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6
Rezervația Algheanu () [Corola-website/Science/328202_a_329531]
-
specifică zonei de podiș, având un aspect compact și în multe cazuri linear pe văile care le traversează. Astfel sunt întâlnite două mari tipuri de așezări cele din zona mai înalte a podișului din partea de obârșie a râurilor, amplasate în bazinul de recepție a acestora și cele desfășurate de-a lungul unei văi principale, situații întâlnite pe văile Târnava sau Visa.
Țara Secașelor () [Corola-website/Science/328220_a_329549]
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu valea Reghiului, în partea central-nordică a județului Vrancea și cea nord-estică a satului Reghiu și este străbătută de drumul județean care leagă satul
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
ocupația otomană din 1541 în trei părți: o parte centrală controlată de turci, (Eyaletul Budin), una vestică aflată sub controlul Sfântului Imperiu Roman, (Ungaria Regală) și Regatul Ungariei Răsăritene, care avea să fie succedat de Principatul Transilvaniei. Ungurii au cucerit Bazinului Panonic la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Societatea maghiară veche se paza pe familiile patriarhale. Mai multe familii formau un clan, care erau unite la rândul lor în triburi. Triburile formau o confederație
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
patriarhale. Mai multe familii formau un clan, care erau unite la rândul lor în triburi. Triburile formau o confederație. Confederația triburilor maghiare erau conduse la mijlocul secolului al X-lea în mod oficial de un urmaș al lui Árpád (considerata „descălecătorul” Bazinului Panonic), dar în fapt nu exista nicio autoritate centralizată. Chiar mai înainte de sosirea lor în Europa Centrală, lansarea de raiduri împotriva popoarelor învecinate a fost o sursă importantă de venituri pentru maghiari. După ocuparea Bazinului Panonic, expedițiile lor de jaf
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
al lui Árpád (considerata „descălecătorul” Bazinului Panonic), dar în fapt nu exista nicio autoritate centralizată. Chiar mai înainte de sosirea lor în Europa Centrală, lansarea de raiduri împotriva popoarelor învecinate a fost o sursă importantă de venituri pentru maghiari. După ocuparea Bazinului Panonic, expedițiile lor de jaf au vizat în principal statele succesoare ale Imperiului Carolingian. Această „epocă a aventurilor”, așa cum este denumită eufemistic în istoriografia maghiară, s-a sfârșit brusc, odată cu victoria armatelor conduse de viitorul împărat roman Otto I în
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
de viață al ungurilor s-a modificat în mod fundamental după stabilirea în Europa Centrală, de exemplu cireașă - "cseresznye", „jug” - "iga", ‚fierar” - "kovács" , „fereastră” - "ablak", "patkó" - „potcoavă” și „idol” - "bálvány". coabitarea ungurilor, slavilor, românilor și a altor grupuri etnice în Bazinul Panonic este reflectat în sinteza culturală „Bjelo-Brda” apărută la jumătatea secolului al X-lea. De exemplu, Abraham ben Jacob a scris despre negustorii evrei unguri care făceau comerț în Praga în 965. Biserica Ortodoxă Bizantină a fost prima care a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
pe cavaleria grea. Géza a aranjat și o alianță dinastică a fiului său Ștefan cu Gizela, fiica lui Henric al II-lea de Bavaria din familia împăraților Sfântului Imperiu Roman. La moartea lui Géza din 997, o bună parte a Bazinului Panonic se afla încă sub conducerea unor lideri semiindependenți. Fiul lui Géza, Ștefan, a trebuit să lupte pentru succesiune cu Koppány, cel mai în vârstă membru al dinastiei Arpadine . Beneficiind de sprijinul oferit de rudele sale germane, Ștefan a ieșit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
dar a fost o dată luminos pictat. Cele trei steme sunt ale arhiepiscopului Johann Jakob von Kuen-Belasy, landului și orașului Salzburg. Coloana din mijlocul fântânii a fost construită în 1687 cu un grilaj din fier forjat decorat cu stema orașului Salzburg. Bazinul fântânii are din perioada 1685-1687 opt fețe din marmură cu rozete pe părțile laterale și frunze de acant la colțuri. De asemenea, din aceeași perioadă datează și cele două scări de marmură ce înconjoară construcția. Statuia din vârful coloanei îl
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]