21,846 matches
-
axează pe punerea în evidență a rețelelor de legitimare (Moulin, 2000). Toți actorii joacă acest joc, atât administratorii de galerii, pentru a monopoliza informația și a produce "efecte de ciorchine" (Moulin și Becker, 1986), cât și artiștii. Înmulțirea evenimentelor ca târgurile internaționale (FIAC) sau marile manifestări (Bienala de la Veneția) este un mijloc de a construi rețele, de a reduce incertitudinile, de a produce consens și convenții. Mondializarea rețelelor permite "oligopolizarea" și manipularea gustului, creează o ubicuitate care legitimează lansările noilor artiști
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne pentru educație DMF: Direcția Muzeelor din Franța DRAC: Direcția Regională pentru Acțiune Culturală ENP: Școala Națională de Patrimoniu ENSBA: Școala Națională Superioară de Arte Frumoase FIAC: Târgul Internațional de Artă Contemporană FNAC: Fondul Național de Artă Contemporană FNAM: Fondul Național de Artă Modernă FRAC: Fondul Regional de Artă Contemporană GSPM: Grupul de Sociologie Politică și Morală IFOP: Institutul Francez pentru Opinia Publică INED: Institutul Național de Studii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dracul a creat împreună cu Dumnezeu lumea și pământul, dar nu se puteau pune de acord a cui să fie lumea. Dumnezeu propune ca "acela ce se va naște din fecioară neumblată cu om prin creștet" să câștige, iar dracul acceptă târgul, gândindu-se că nu se poate întâmpla acest lucru. Dumnezeu a suflat "duh într-o floare", Maica Domnului a cules-o, a mirosit-o și "a devenit grea"; apoi ea s-a ascuns (și de aceea se postește în postul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de a fi fost agățată în par
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de a fi fost agățată în par. Venirea la târg, când - fără să se cunoască - eroii se întâlnesc din nou, are un aer ireal: cuvintele și faptele lor par să se plieze unui scenariu pe care ei nu-l cunosc, dar căruia trebuie să i se conformeze. Tatăl fetei, țăranul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se conformeze. Tatăl fetei, țăranul, invocă tradiția atunci când șovăie să-și dea fata după un necunoscut; fata o citează pe mamă, alt depozitar al tradiției ("Știi ce zice mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești în urmă"). De fapt, la târg, fata îl recunoaște, fără să-și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului român..., vol. al II-lea] cazul unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept simbrie, trei pungi de galbeni și mâncare. Acceptând târgul, rostește, așa cum l-a învățat Soarele: "hop, hop, unde mă gândesc, acolo să mă găsesc!" Ajunge în casa Soarelui. Aici, Păsărilă întârzie dimineața (împăratul păsărilor, care le poruncea să meargă doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărat își alungase fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se însoară cu ea. "De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta!" Tânărul pleacă în târg să vândă basmaua fetei. O cumpără un boier care-i dă o pereche de boi în schimb. Apoi face o serie de alte schimburi dezavantajoase: schimbă boii pe un car, apoi pe o capră, o coasă ... și se alege cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a mesajului/a ideii poetice și de structurare a textului (în poezie, conferă simetrie/circularitate, precum în rondel). 2
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai multe niveluri, diferențiind romanul tradițional de cel modern și postmodern, romanul obiectiv de cel subiectiv. - Romanele tradiționale sunt, mai ales, romane de observație socială și de problematică morală, optând pentru teme ale existenței comunității țărănești, pastorale sau din micul târg de provincie: tema familiei, a iubirii, a pământului, a moștenirii, tema vieții și a morții etc. Subiectul este construit cu rigoare, însumând, de obicei, momentele clasice ale subiectului. Acțiunea lineară, în care episoadele se înlănțuie logic și cronologic, este generată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în opera literară studiată Caracteristicile acestei specii sunt ilustrate riguros de nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici. Primul mare scriitor modern al Transilvaniei, Ioan Slavici, consolidează dimensiunea realist obiectivă a viziunii artistice asupra universului existențial al satului și al târgului de provincie, operând o remarcabilă deschidere a prozei românești spre psihologic. O dovadă strălucită este nuvela Moara cu noroc, publicată în 1881 (volumul Novele din popor). Capodopera lui Ioan Slavici este o nuvelă psihologică, remarcabilă nu numai prin complexitatea personajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Item 1: evidențierea unei trăsături care face posibilă încadrarea nuvelei întro tipologie, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică Prin această nuvelă, Slavici consolidează dimensiunea realist obiectivă a viziunii artistice asupra universului existențial al satului și al târgului de provincie. Capodopera lui este o nuvelă psihologică, remarcabilă prin complexitatea personajelor și prin realismul viziunii artistice. Aceasta evidențiază o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, fiindcă se întemeiază pe observație socială și psihologică. Tema degradării morale provocate de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înainte, întrucât acela nu prea curăța. Asta a dus la o întrebare deschisă. ) într-o sală de clasă: "Ce ști despre profesor?", " Am lipsit ieri. Despre ce a vorbit?", "Ce crezi că ne va da la examen?" La deschiderea unui târg: "Cum ați început afacerile în acest domeniu?" La o petrecere". "Cum ați ajuns la această petrecere?" (Orice deschidere e mai bună decât "Nu v-am mai întâlnit undeva?" Allan Pease a încercat de mai multe ori acest tip de întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
U.E. împreună cu Alianța Nord-Atlantică au asigurat un cadru de securitate în Europa Centrală și de Est. „Dacă N.A.T.O. se confrunta cu nevoia de adaptare la prăbușirea puterii sovietice, Uniunea Europeană face față noii realități a unei Germanii unificate care amenința târgul tacit ce a stat la baza integrării europene...." N.A.T.O. și Uniunea Europenă au pornit aproape simultan o etapă nouă în viața internațională, prin procesele de aderare și lărgirea orizonturilor s-a stabilit un nou echilibru. „Mai important, este că
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Alexandru cel Bun), prin care comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prin care comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în Vaslui a existat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fortificată „civitas”, construcții pe locul denumit „Dâmbul Morii”, iar formele de relief confereau orașului un grad de securitate în calea năvălitorilor. Despre toponimul „Vaslui” s-au pronunțat mai mulți istorici, majoritatea înclinând să creadă că derivă din limba cumană (vasînsemnă târg la care s-a adăugat sufixul lui). Orașul, așezat în inima Moldovei, la răscrucea dintre vânturile aspre ale vremurilor și istoriei, a înregistrat cea mai mare dezvoltare pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). S-a spus, pe drept cuvânt, că
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să apară o altă perioadă de renaștere și dezvoltare. Încet, încet viața târgului medieval, târg domnesc cu mare ocol înconjurat de sate, cu o populație de la 1200 până la 2000 de suflete, s-a scurs domol, necunoscută multe secole și netulburată decât de desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să apară o altă perioadă de renaștere și dezvoltare. Încet, încet viața târgului medieval, târg domnesc cu mare ocol înconjurat de sate, cu o populație de la 1200 până la 2000 de suflete, s-a scurs domol, necunoscută multe secole și netulburată decât de desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cutremurile (1471, 1692, 1738, 1802, 1837), la care se adăugau epidemiile de ciumă și holeră. Călătorul care, la începutul secolului al XIX-lea, urca pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de codri bătrâni. Locul a căpătat denumirea de „La Poduri”, deoarece erau mai multe: unul la sud de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
A călători prin acest ținut mlăștinos, înconjurat de păduri multiseculare era anevoios, iar când calea era desfundată, nici șase perechi de boi nu puteau urni din loc căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]