20,966 matches
-
pe care mi le-a furnizat și pentru amintirile pe care mi le-a relatat. Îi sînt recunoscător și domnului Ioan Kogălniceanu, nepotul fondatorului României moderne, pentru ajutorul acordat, ca și multor altora care m-au ajutat în vremuri politice dificile, asumîndu-și mari riscuri. Mulțumesc fundațiilor A.C.L.S., I.R.E.X. și Fulbright care au făcut astfel ca cercetarea mea să-și atingă scopul. Ultimului pe listă, dar nu celui din urmă, îi mulțumesc Centrului de Studii Românești din Iași, care a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc pe vremea cînd Iorga era copil. Își amintea limpede de această piatră de încercare a relațiilor ruso-române. Rusia, fiind nevoită să treacă prin România, au trecut-o pe lista aliaților. Atunci cînd armatele rusești au ajuns într-o situație dificilă la Plevna, au avut nevoie de un ajutor rapid, pe care armata română l-a acordat. Odată victorioși rușii i-au obligat pe români să cedeze sudul Basarabiei. Toată lumea cunoaște istoria acestei alianțe româno-ruse. Gîndiți-vă la asigurările date de Gorbaciov
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Există multă mîncare. Este, cum să vă spun, comodă"36. Multe dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea că antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorită faptului că excesele comise sub nazism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau circa treizeci de evrei așkenazi proveniți din Legămîntul de colonizare. Ceea ce ar trebui să explice fenomenul respectiv. Noul stat român era în căutarea identității și a locului său, înconjurat de probleme interne și externe covîrșitoare. Modernizarea constituie o sarcină dificilă chiar și în Occident, unde era un produs local. Numai că aici nu avem de-a face cu un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întotdeauna stabilirea de paralele și diferențieri"95. Părea să țină întotdeauna sub control ideea pe tot parcursul inaintării prin labirintul de fapte prezentate, dar cititorii săi (și auditoriul) erau adesea pierduți pe drum. Cu toate că proza publicată a lui Iorga era dificilă, era un coferențiar captivant. Șeicaru susținea că romantismul impresionist al lui Iorga era cel care cucerea auditoriul care umplea sălile de conferință, stînd uneori pe jos. Iorga a participat la evenimentele pe care le relata. Se concentra extraordinar de mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestuia, încît unii îl considerau "un Maiorescu coborît din Olimp". Conflictele personale și ideologice nu explică totul. Fără îndoială că individualismul lui Iorga și refuzul lui de a accepta autoritatea altcuiva au făcut ca adeziunea sa la partid să fie dificilă. Naționalismul său extremist și sugestiile sale privind îmbunătățirea condițiilor de trai ale țărănimii l-au transformat într-un adversar al conservatorilor. Iorga îi ura pe liberali și nu credea în lupta de clasă. El aducea argumentul că lupta de clasă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de țară. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii române îi deranjau pe tinerii intelectuali. Limba română literară fusese reconstituită nu cu multă vreme în urmă, făcînd dificilă crearea unor opere importante. Intelectualii erau nerăbdători. S-a auzit un strigăt: "avem nevoie de un roman românesc!". Iorga era convins că noua literatură trebuia să zugrăvească armonia organică a vieții satului și să evite subiectele referitoare la "odioasele" orașe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după terminarea cursei trebuia dus înapoi "la locul lui", în staul (la Academie). Iorga cădea cu nonșalanță în orice cursă pe care i-o întindeau Brătianu sau regimul politic de la București. În timpul neutralității României, lui Brătianu i-a fost încredințată dificila sarcină de a-l ține în frîu pe Iorga. Nu era o misiune ușoară 17. Dificultățile au apărut de la bun început. Iorga a scris un editorial incendiar, Nu alături de Austro-Ungaria!18 (în perioadele de criză, Iorga scria întotdeauna cîteva editoriale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd că "nu politicianul a fost răzbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat". Șeicaru a afirmat corect că tocmai această supremație a istoricului asupra politicianului făcea dificilă luarea în serios a activităților politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de greșelile comise în cadrul efortului de război și de impactul războiului asupra populației, au dus la Revoluția din Februarie. Țarul a fost obligat să abdice. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cernăuțiul a căzut, iar știrea a declanșat panică la Iași. Brătianu l-a sfătuit pe Iorga să-și trimită familia la Odessa. După o îndelungată introspecție, s-a decis să-și evacueze familia de la Iași: Aceasta a fost cea mai dificilă decizie din viața mea"96. El nu avea deloc intenția să plece. Odessa începea să joace rolul unei eventuale capitale de refugiu (deși, după cum relatează Iorga, unii ar fi preferat Harkovul pentru că se afla la o distanță de circa o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liberale, regele Ferdinand îl considera pe Lupu un fel de Kerenski, avînd permanent în fața ochilor soarta Țarului Nicolae și a familiei acestuia. Sarcina doctorului Lupu ar fi fost să adapteze administrația României Vechi la realitățile noilor provincii divergente, o sarcină dificilă chiar și în condiții normale; iar condițiile erau departe de a fi normale. Dr. Lupu era surprinzător de necorespunzător pentru sarcina aceasta. Temerile Palatului au fost exploatate de Brătianu și de presa liberală. Cealaltă personalitate-cheie care a contribuit la eșecul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România Mare doar dragostea poate realiza ceva"87. Aflat în contact permanent cu intelectualii occidentali (mulți dintre ei evrei) și călătorind frecvent în țările din Vest, el înțelegea că integrarea vitală a României în Sistemul de la Versailles va fi dificilă dacă barbarismul antisemit care domina în România continua. Drept urmare, el era în favoarea acceptării numeroasei minorități evreiești și a integrării ei în societatea românească; voia să le îmbunătățească stratificarea socială, cu alte cuvinte să-i transforme pe evrei în cetățeni perfecți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ateismul nu prea era de mare ajutor pentru cîștigarea loialității lor. În sfîrșit, dar nu în cele din urmă, să nu uităm de extraordinar de eficienta poliție secretă, Siguranța, care deținea mai multă autoritate în comparație cu orice altă poliție secretă 103. Dificila industrializare forțată era resimțită de mulți studenți de origine țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el și de a-și sluji țara nu a renunțat niciodată; ea l-a însoțit pînă cînd banda de teroriști legionari l-au răpit. În 1922, a început perioada dominației liberale, a stabilizării și a industrializării forțate. Din cauza situației economice dificile și a neglijării tineretului, anii aceștia s-au scurs sub spectrul permanentelor demonstrații antisemite. Nici o sărbătoare națională, nici o comemorare sau serviciu religios nu se afla în afara preocupărilor "Noului naționalism". Iorga a menționat că la Blaj, în timpul unor celebrări comemorative ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a avut vreodată România"35. După ce a pierdut șansa de a deveni tribun al generației tranșeelor, fostul "Apostol" al tineretului și-a văzut în sfîrșit împlinită viziunea de-o viață. Fusese solicitat să-și ajute țara în împrejurări extrem de dificile. Înainte de numirea sa, Iorga i-a spus Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea Voastră doar conform idealurilor în care cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă în mod cinstit și să fie mai dificilă. Proiectul legii lui propunea ca directorii de licee să fie aleși, iar inspectorii școlari să provină din mediile universitare. A emis noi dispoziții referitor la programele școlare ale liceelor și noi scheme și criterii de acordare a diplomelor. În ceea ce privește universitățile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celor două jumătăți ale Europei postbelice nu pot fi relatate separat. Moștenirea celui de-al doilea război mondial - și deceniile dinainte, și războiul care le-a precedat - a obligat guvernele și popoarele din estul și vestul Europei să facă alegeri dificile privind afacerile interne, pentru a evita cu orice preț situațiile din trecut. Inițial, o opțiune populară În ambele jumătăți ale Europei a fost aplicarea programului radical al mișcărilor de tip „front popular” din anii ’30 - ceea ce demonstrează că anul 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Canada ca fete În casă dacă exista cea mai vagă bănuială că ar avea studii postgimnaziale. Nimeni nu voia bătrâni, orfani sau femei singure cu copii. În general, refugiații nu erau Întâmpinați cu brațele deschise - indiferența publicului față de situația lor dificilă e consemnată de sondajele din Statele Unite și Europa postbelică. Cei mai mulți doreau o imigrație redusă, nu sporită. Problema evreilor era mai specială. La Început, autoritățile occidentale i-au tratat pe refugiații evrei ca pe toți ceilalți, Îngrămădindu-i În taberele din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Întreabă: «Tu cum ai ajuns În tabăra judecătorilor?»... Sunt cel care se uită În jur și spune: Acestea sunt metode și sisteme fasciste»... Sunt cel care nu mai crede În nimeni și nimic”. Italia era, după cum am văzut, un caz dificil. Dar sentimente precum cele exprimate de Giannini, resimțite spre sfârșitul anului 1945 În toată Europa, au permis evoluția rapidă a mentalității. După ce Împărțiseră vina pentru trecutul recent și sancționaseră cazurile cele mai scandaloase sau psihologic gratifiante, cei din regiunile ocupate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un sistem rudimentar de planificare directivă centralizată. Obiectivul principal al planificării În Europa continentală postbelică Îl constituiau investițiile publice. Într-o perioadă de acută criză de capital, cu o cerere imensă de investiții În toate sectoarele, planificarea guvernamentală implica alegeri dificile: unde să fie alocate resursele limitate ale statului și În detrimentul cui. În Europa de Est, accentul cădea inevitabil pe cheltuielile de bază: șosele, căi ferate, fabrici, utilități. Nu mai rămânea prea mult pentru alimentație și locuințe, foarte puțin pentru spitale, școli și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
3,3% În 1938 la 5,2% În 1949. De ce erau europenii dispuși să plătească atât de mult pentru asigurări și alte beneficii de lungă durată, când viața era Încă grea și lipsurile generalizate? Mai Întâi, tocmai pentru că vremurile erau dificile, sistemul postbelic de asistență socială garanta un minim de dreptate sau echitate. Nu era revoluția spirituală sau socială visată de partizani, dar contrasta salutar cu deznădejdea și cinismul din perioada de dinainte de război. În al doilea rând, statele asistențiale din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
problemei Sudului” - va fi atins abia după un deceniu, și atunci doar parțial, când țărănimea din Sud Își va fi abandonat pământurile, plecând În căutare de lucru spre orașele Înfloritoare din Nordul „miracolului” italian. Sudul Italiei era oricum un caz dificil. În Franța Însă, micii arendași au fost stimulați prin noile prevederi legislative să investească În ferme, În timp ce existența unor sisteme ingenioase de credit agricol și a băncilor rurale le dădea posibilitatea practică să facă acest lucru. În paralel, noile sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tânjeau după normalitate. În consecință, oamenii de stat a căror experiență Își avea rădăcinile dincolo de agitatele decenii interbelice, În epoca mult mai calmă și Încrezătoare de dinainte de 1914, exercitau o atracție deosebită. Prin Însăși continuitatea persoanei lor, ei puteau Îndulci dificila tranziție de la climatul politic incandescent din trecutul recent la o eră iminentă de transformări sociale fulgerătoare. Indiferent de eticheta de partid, vechii oameni de stat ai Europei deveniseră toți practicanți sceptici, pragmatici ai artei posibilului. Această distanțare personală de dogmele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la victoria Aliaților, dispoziția pe continent a trecut de la ușurare (la gândul păcii și al unui nou Început) la resemnare sumbră; sarcina abia Începută se dovedea de o complexitate dezarmantă. Era clar, la Începutul lui 1947, că deciziile cele mai dificile nu fuseseră Încă luate și nu mai puteau fi amânate mult timp. În primul rând, problema fundamentală a proviziilor alimentare nu era Încă rezolvată. Penuria de hrană era generalizată, cu excepția Elveției și Suediei. Numai rezervele UNRRA, făcute În primăvara anului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Învinsă, Roosevelt declara că „atitudinea noastră trebuie să fie una de deliberare și amânare a deciziei finale” În privința aranjamentelor postbelice pentru Germania. Poziție adoptată din motive temeinice: ajungerea la un acord În chestiunea germană avea să se dovedească teribil de dificilă, după cum remarcau deja observatorii cei mai fini; era de preferat să se mențină cât mai mult timp cu putință alianța antigermană care unise marile puteri În timpul războiului. Cu toate acestea, forma Europei postbelice a fost determinată În primul rând nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]