22,374 matches
-
Mai mult, în general, au fost discuții despre similitudinile acestor culturi cu cele găsite în Africa Mediteraneană. Graeme Barker sesizează "similitudinile în arhivele arheologice respective ale culturii natufiene a Levantului și descoperirile de pe coasta Africii de Nord de-a lungul graniței dintre Pleistocenul târziu și Holocenul timpuriu". Ofer Bar-Yosef argumentează că există semne de influențe venite din Africa către Levant, citând tehnica microburin și forme microlitice. Autori precum Christopher Ehret au construit, pe baza unei mici dovezi disponibile, scenarii despre intensa
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
punct de vedere geografic, nevorbindu-se la acea dată de naționalitatea ucraineană. elTeritoriul a ceea ce este în zilele noastra Ucraina a fost o parte a Imperiului Rus, iar o bună parte, anume cea de sud-vest, era administrată de Austro-Ungaria, în conformitate cu granițele trasate de Congresul de la Viena din 1815. În condițiile în care granițele statelor europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea nu respectau granițele etnice, ambele imperii (austro-ungar și rus) au încercat să-și extindă influența în teritoriile învecinate, profitând de
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
elTeritoriul a ceea ce este în zilele noastra Ucraina a fost o parte a Imperiului Rus, iar o bună parte, anume cea de sud-vest, era administrată de Austro-Ungaria, în conformitate cu granițele trasate de Congresul de la Viena din 1815. În condițiile în care granițele statelor europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea nu respectau granițele etnice, ambele imperii (austro-ungar și rus) au încercat să-și extindă influența în teritoriile învecinate, profitând de creșterea conștiinței naționale ale popoarelor lor. Rusia sprijinea ucrainenii rusofili și, în
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
parte a Imperiului Rus, iar o bună parte, anume cea de sud-vest, era administrată de Austro-Ungaria, în conformitate cu granițele trasate de Congresul de la Viena din 1815. În condițiile în care granițele statelor europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea nu respectau granițele etnice, ambele imperii (austro-ungar și rus) au încercat să-și extindă influența în teritoriile învecinate, profitând de creșterea conștiinței naționale ale popoarelor lor. Rusia sprijinea ucrainenii rusofili și, în general, comunitatea ucraineană din Galiția și Lodomeria pentru unirea cu restul
Ucraina în timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/319522_a_320851]
-
Francezi din Străinătate(Assemblée des Français de l'étranger) - care a înlocuit Înaltul Consiliu al Francezilor din Străinătate (Conseil Supérieur des Français de l'Étranger) - o adunare electiva formată din 150 de membri aleși de cetățenii Franței care trăiesc înafara granițelor țării. Mai exista și o serie de alegeri legislative prin care: cetățenii Franței sunt responsabili și pentru alegerea unei varietăți de guverne locale; există și alegeri pentru poziții non-politice, cum ar fi cea de judecător al consiliului - responsabil de legile
Alegeri în Franța () [Corola-website/Science/319546_a_320875]
-
al orașului Oradea) au ajuns stații de frontieră. Între anii 1940 și 1944, ca urmare a Dictatului de la Viena, întregul traseu s-a aflat din nou pe teritoriul Ungariei. După eliberarea nordului Transilvaniei de către Armata Română în toamna anului 1944, granița româno-maghiară antebelică a fost restabilită. are o singură linie și nu este electrificată. Ea constituie una dintre cele mai importante legături feroviare între Ungaria și România. Pe acest traseu circulă zilnic mai multe trenuri internaționale. Această cale ferată este importantă
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria. Din cauza faptului că vreo câțiva kilometri de cale ferată se aflau la sud de linia de demarcație, granița a fost astfel trasată, încât traseul să fie amplasat în întregime pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. este electrificată între Cluj și Baciu Triaj. Locomotivele trenurilor de călători se schimbă în cel puțin 12 minute în
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]
-
este o cale ferată principală în România. Ea pornește din capitala București, în direcția sud, spre Dunăre și ajunge în orașul Giurgiu situat la granița cu Bulgaria. În anul 1866 guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth“ pentru construcția unei căi ferate din capitala București spre portul dunărean Giurgiu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune la 7
Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu () [Corola-website/Science/319573_a_320902]
-
se află domnul Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni a fost înființat în anul 1995 în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru și a reprezentat prima structură pentru sprijinirea comunităților românești din afara granițelor țării. În 1998, a fost creat Subsecretariatul de Stat pentru Românii de Pretutindeni, iar în 1999, acesta a fost transformat în Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare. În ianuarie 2001, Departamentul fost redenumit - (DRP) - și a intrat în componența
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar în martie 2004, în subordinea Cancelariei primului-ministru. Din martie 2005, Ministerul Afacerilor Externe a preluat activitatea și fondurile DRP și a elaborat și aplicat politica statului român in domeniul relațiilor cu comunitățile românești din afara granițelor prin Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP). Începând cu data de 29 decembrie 2009, conform OUG nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-a înființat ca
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
sunt o unitate de relief din partea de sud a Siberiei, parte a Rusiei. Sunt orientați de la V-E pe o lungime de 300 km, de-a lungul graniței cu Mongolia. Au în vest munții Altai, iar nord și est munții Saian. Spre sud se învecinează cu o depresiune stepică închisă de Altaiul Mongol. Altitudinea lor medie variază între 2500 - 2700 m. Partea lor vestică este alcătuită din roci
Munții Tannu-Ola () [Corola-website/Science/319603_a_320932]
-
retrag sau în cazuri de deces. Aceste locuri sunt umplute de următorii candidați în ordine descrescătoare de pe lista partidului care se află pe locul 1. O particularitate a Parlamentului Grec este sufragiul, dreptul de vot oferit cetățenilor greci stabiliți în afara granițelor (aproximativ 7 milioane de oameni). În conformitate cu legea electorală actuală, fiecare partid trebuie să primească cel puțin 3% din voturile la nivel național în scopul de a alege membrii ai Parlamentului (așa numitul prag de 3%). Legea, în forma sa actuală
Alegeri în Grecia () [Corola-website/Science/319587_a_320916]
-
acord să se deschidă simultan ambele rute. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878. La momentul încheierii acordului, cele mai apropiate căi ferate de frontieră
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
atât Grecia cât și Turcia sunt membre, iar în ultimul timp implicând și Uniunea Europeană care a admis Grecia și Cipru, pe când Turcia caută să devină membră UE de peste 20 de ani. Cele mai recente progrese de pe insulă au inclus redeschiderea graniței între cele două părți, dar și eșecul unei tentative de a reunifica insula în cadrul unei inițiative organizate de Națiunile Unite, condusă de Kofi Annan, secretarul general ONU. Nici unul dintre partidele cipriote grecești nu a reușit să-și aleagă un președinte
Politica Ciprului () [Corola-website/Science/319615_a_320944]
-
început. Deasemenea, pot fi descoperite noi bunuri cu valoare mare: metale și pietre prețioase, surse de energie și combustibil sau farmaceutice. Toate aceste colonii și explorări spațiale trebuie să fie lipsite de interese naționale, iar Pământul să devină unitar, fără granițe politice. Deja, colaborările internaționale în domeniul spațial au demonstrat valoarea lor în efortul unificator și de cooperare.
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni (în , denumirea gării este astăzi "Gral. Nicolae Dăscălescu"). În 1944 calea ferată a redevenit românească. Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
o reconciliere între poporul lor și vorbitorii de engleză. Atunci când PN a fost de acord cu faptul că Africa de Sud ar trebui să rămână parte din Commonwealth, mulți Afrikaner ce susțineau PU și-au schimbat apartenența, urmând doctrina Partidului Naționalist. Delimitarea granițelor districtelor electorale a favorizat PN. Cele mai multe din cele 70 de locuri câștigate de PN în timpul alegerilor din 1948 s-au datorat voturilor primite din zona rurală, pe când majoritatea celor 65 de locuri câștigate de PU au venit din ariile urbane
Alegeri legislative în Africa de Sud, 1948 () [Corola-website/Science/319664_a_320993]
-
scris numele de Războieni. Astfel Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
iar guvernul sovietic ucrainean în exil a fost reinstalat în capitală pe 15 martie, iar țara a fost proclamată republică sovietică. Republica Populară Ucraineană (UNR) a dispărut practic de pe hartă, fiind redusă la o fâșie de pământ de-a lungul graniței cu Polonia. Capitala UNR s-a mutat succesiv în Vinnița, Proskurov, Kameneț-Podolski și Rivne. Republica ucraineană a fost salvată de la pieire de ofensiva „albilor” din sudul Rusiei și din Munții Urali, care a silit Gărzile Roșii să se regrupeze. În
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
dorească încetarea conflictului cu polonezii. Pe 12 octombrie, delegația sovietică a semnat un armistițiu cu Polonia și a început tratativele de pace. Între timp, forțele lui Petliura, cu efective de aproximativ 23.000 de luptători, care controlau teritoriul ucrainean de la granița cu Polonia, plănuiseră o ofensivă pentru 11 noiembrie, dar au fost atacați de Armata Roșie pe 10 noiembrie. După o serie de lupte, forțele ucrainene au fost alungate până 21 noiembrie de pe teritoriul care îl controlau, fiind obligate să se
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
au avut parte de o soartă diferită. Aceste regiuni nu au fost afectate de foamete, dar s-au bucurat de o autonomie politică și culturală redusă. La sfârșitul deceniului al patrulea s-au produs o serie de modificări minore ale granițelor RSS Ucraineană. Statutul politic al Ucrainei a rămas neschimbat până la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov dintre URSS și Germania Nazistă din august 1939. Prin semnarea acestui pact, Uniunea Sovietică a ocupat Volînia și Galiția și le-a trecut în administrația RSS Ucrainene
Războiul de Independență al Ucrainei () [Corola-website/Science/319748_a_321077]
-
privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în ), fiind finalizată la 13 septembrie 1892. Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin Pasul Turnu Roșu, spre fosta graniță ungaro-română. Odată cu deschiderea legăturii spre Brașov, ea a obținut o importanță națională. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. nu
Calea ferată Sibiu–Avrig () [Corola-website/Science/319849_a_321178]
-
2007 o populație de 155.921 locuitori. Orașul se află pe cursul lui Tormes (247 km) la că. 220 km nord-vest de Madrid. Regiunea înconjurătoare în curs de urbanizare, este arida, practicându-se creșterea vitelor, fiind amplasată în apropiere de granița cu Portugalia. a fost întemeiata în perioada antică română sub numele de Salamantica. Între anii 133 - 712 î.e.n devine un centru comercial important. Prin secolul VII este cucerit de maurii conduși de Musa ibn Nusair (640-715), el fiind
Salamanca () [Corola-website/Science/319855_a_321184]
-
oameni. În ciuda faptului că armata austro-ungară o depășea din punct de vedere numeric pe cea sârbă, aceasta din urmă ocupă poziții defensive favorabile. Muntenegrul a mobilizat 6.000 de soldați în Sandžak și 29.000 de soldați de-a lugul graniței cu Austro-Ungaria. Principalele forțe militare au fost lăsate în țară. Amplasarea corespunzătoare a forțelor sârbo-muntenegrene, în combinație cu folosirea metodelor războiului de gherilă au permis acestora, în ciuda izolării față de aliați și a crizei continue de muniție și prozivii, să reziste
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
în război de partea alianței austro-germane. Această convenție stipula că în 30 de zile, Austro-Ungaria și Germania aveau să mobilizeze fiecare câte 6 divizii de infanterie, iar Bulgaria, în 35 de zile, avea să mobilizeze pentru lupta 4 divizii la granița cu Șerbia. Comandă generală a fost încredințată feldmareșalului August von Mackensen. După semnarea convenției de la Sofia, situația în Balcani s-a schimbat în favoarea Puterilor Centrale. Forțele armate bulgare erau considerate printre cele mai bune din regiune în acea vreme. Aliații
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]