20,853 matches
-
domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosită, până la introducerea sistemului metric. "Palma lui Constantin vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosită, până la introducerea sistemului metric. "Palma lui Constantin vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosită, până la introducerea sistemului metric. "Palma lui Constantin vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
Șerban vodă a fost cel mai adesea folosită, până la introducerea sistemului metric. "Palma lui Constantin vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unei palme domnești drept etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
împărțit după sitemul zecimal în zece palme. În Moldova stânjenul era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unei palme domnești drept etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unei palme domnești drept etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
nu s-a impus o palmă etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unei palme domnești drept etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unei palme domnești drept etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. În Moldova se
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
etalon al stânjenului. „Palma domnească” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. În Moldova se folosea palma „domnească” sau „gospod” la confecționarea „stânjenului domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. În Moldova se folosea palma „domnească” sau „gospod” la confecționarea „stânjenului domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „palma
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
măsurând 29,7 cm în 1790, 28,3 cm în 1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. În Moldova se folosea palma „domnească” sau „gospod” la confecționarea „stânjenului domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „palma domnească” era mai mare decât celelalte iar
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
1842 și 27,875 cm în 1864. În practica țării stânjenul se făcea pe loc din opt palme, primind numele celui a cărui palmă se folosea. În Moldova se folosea palma „domnească” sau „gospod” la confecționarea „stânjenului domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „palma domnească” era mai mare decât celelalte iar cea proastă mai mică. În 1842 „palma domnească” măsura 28
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
palmă se folosea. În Moldova se folosea palma „domnească” sau „gospod” la confecționarea „stânjenului domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „palma domnească” era mai mare decât celelalte iar cea proastă mai mică. În 1842 „palma domnească” măsura 28,3 cm, cea „de mijloc” 25,7 cm iar cea „proastă” numai 21,3 cm. Folosirea acestor palme de mărimi variabile la măsurătoarea
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
domnesc”, iar când palma cu care se măsura era „proastă” sau „de om de mijloc”, stânjenul purta numele de stânjen „prost”, respectiv „de mijloc”. În general „palma domnească” era mai mare decât celelalte iar cea proastă mai mică. În 1842 „palma domnească” măsura 28,3 cm, cea „de mijloc” 25,7 cm iar cea „proastă” numai 21,3 cm. Folosirea acestor palme de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
respectiv „de mijloc”. În general „palma domnească” era mai mare decât celelalte iar cea proastă mai mică. În 1842 „palma domnească” măsura 28,3 cm, cea „de mijloc” 25,7 cm iar cea „proastă” numai 21,3 cm. Folosirea acestor palme de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului.
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
cm, cea „de mijloc” 25,7 cm iar cea „proastă” numai 21,3 cm. Folosirea acestor palme de mărimi variabile la măsurătoarea pământului crea numeroase conflicte. Pentru evitarea lor, în foarte multe cazuri se însemna pe documentele de hotărnicie mărimea palmei folosite la confecționarea stânjenului.
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
britanic de film, care are în palmares 70 de pelicule. Și-a început cariera la Televiziunea britanică, de unde a putut să avanseze în cariera sa. Trei dintre filmele sale au fost nominalizate la Festivalul de Film de la Cannes, pentru premiul Palme d'Or, Welcome to Sarajevo, Wonderland și 24 Hour Party People. S-a născut în Blackburn, Lancashire. A urmat cursurile Oxford și Bristol, iar începutul carierei sale a fost în televiziune, cu episoade pilot ale diverselor serialelor celebre, printre care
Michael Winterbottom () [Corola-website/Science/320747_a_322076]
-
strategice și tactice. În momentul culminant al ofensivei elene, Mustafa Kemal își încuraja trupele amintindu-le că turcii luptă nu doar pe o linie oarecare de apărare, ci își apăra Patria, îndemnându-i în același timp să nu abandoneze o palmă de pământ udat cu sângele poporului. Spre deosebire de doctrina defensivă a Primului Război Mondial, care se baza pe lupta de tranșee și liniile fortificate, tacticile folosite de trupele kemaliste se dovediseră nu doar neortodoxe, dar și singurele care să asigure succesul. Pe de
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
care au un părinte din afara Tribului dovedesc abilități deosebite. Este cea mai feroce familie, recunoscută pentru puterea și duritatea sa, precum și pentru asasinii talentați. Ei sunt stabiliți pe teritoriul Tohanilor și mulți dintre membrii ei au o linie dreaptă în palmă și puteri deosebite: invizibilitatea, divizarea într-un sine fantomă, auz deosebit de ascuțit și abilitatea de a adormi pe alții cu privirea ('somnul Kikuta'). Se spune că multe dintre darurile Kikuților se pierd, motiv pentru care Tribul dorește atât de mult
Legendele clanului Otori () [Corola-website/Science/320760_a_322089]
-
plătească 100.000 de dolari pentru bijuteriile pe care el i le-a dăruit. Seymour i s-a opus în octombrie, susținând că Roșe - furios că aceasta a organizat petrecerea, cu toate că el dorea să o anuleze - a lovit-o cu palmele și cu pumnii și a împins-o, cu piciorul, pe scări . Această a recunoscut că i-a apucat testiculele că o măsură de apărare. După ce a fost obligat să depună mărturie în timpul cazului Seymour, Everly și-a depus propria acuzație
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
est și de vest ale golfului. Ea a fost înființată în 1898, când Statele Unite au preluat de la Spania controlul asupra Cubei în urma Războiului Hispano-American. Zona din jurul golfului Guantánamo a fost oferită pentru închiriere la 23 februarie 1903, de către Tomás Estrada Palma, primul președinte al Cubei. Nou înființatul protectorat american includea Amendamentul Platt din Constituția Cubei. Tratatul americano-cubanez stipula, printre altele, că Statele Unite are jurisdicție și control deplin asupra Golfului Guantánamo, în scopul operării bazelor navale și de transport de cărbune, în timp ce
Golful Guantánamo () [Corola-website/Science/320887_a_322216]