21,846 matches
-
și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar urmele se mai vedeau încă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
rădăcini adânci în Imperiul Bizantin, care avea să dea țării șase voievozi, toți reprezentanți de seamă în cultură și știință, posesori ai unei bogate biblioteci. La sfârșitul secolului al XIX-lea Gheorghe Mavrocordat cumpără de la Elena Șubin (născută Ghica) moșia târgului. Ulița Mare continua cu numeroase dughene, cu prăvălii și crâșme, cei mai mulți dintre proprietari fiind evrei veniți din Galiția. Toate ulițele dădeau în piața din mijlocul târgului, cu obor de vite de 3 ori pe săptămână. După ce în toamna anului 1825
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea Gheorghe Mavrocordat cumpără de la Elena Șubin (născută Ghica) moșia târgului. Ulița Mare continua cu numeroase dughene, cu prăvălii și crâșme, cei mai mulți dintre proprietari fiind evrei veniți din Galiția. Toate ulițele dădeau în piața din mijlocul târgului, cu obor de vite de 3 ori pe săptămână. După ce în toamna anului 1825, Elena Ghica, fiica lui Alexandru Ghica, se căsătorise cu polcovnicul rus Alexei Șubin, ea devenea proprietara târgului; i se mai spunea „Polcovniceasa” sau „Șubinoaia”. Crescută într-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din Galiția. Toate ulițele dădeau în piața din mijlocul târgului, cu obor de vite de 3 ori pe săptămână. După ce în toamna anului 1825, Elena Ghica, fiica lui Alexandru Ghica, se căsătorise cu polcovnicul rus Alexei Șubin, ea devenea proprietara târgului; i se mai spunea „Polcovniceasa” sau „Șubinoaia”. Crescută într-o familie de boieri luminați și filantropi, ea donează terenuri pentru construirea primei școli și a primului spital din oraș. În partea din sud, pe dealul ce străjuiește valea Bârladului se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
aici, fusese un țintirim și o altă bisericuță din lemn. Acest spital, transformat de-a lungul anilor, există și astăzi, mărturie a evenimentelor ce s-au succedat într-un secol și jumătate. Întorcându-ne la început de secol, într-un târg cu vreo 2000 de locuitori proprietatea familiei Ghica, găsim și câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
un secol și jumătate. Întorcându-ne la început de secol, într-un târg cu vreo 2000 de locuitori proprietatea familiei Ghica, găsim și câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Moisil, Gheoghe Vrânceanu, Neculai Macarovici, Costin Murgescu, Radu Miron. Unii din ei au fost membri și ale unor organisme academice din Franța, Germania, S.U.A., Rusia. Parafrazându-l pe George Topîrceanu, putem spune că; «oricât noroi va fi fost pe ulițele târgului Vaslui la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, acela nu putea astupa urmele pașilor lăsați de marile personalități ale literaturii, culturii, artei și științei românești, în trecere prin vechiul oraș moldovenesc». Procesul de modernizare a orașului Vaslui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul este proprietate d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
într-o casă mică.. târgul este proprietate d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de lemn și vălătuci, valea urcă tot timpul îngustându-se, dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vreme medicul francez Bertin (1741-1743), fiind un mare cercetător în domeniile medicale. Din însemnările păstrate din condica lui Constantin Mavrocordat se constată că la Iași a petrecut pe atunci doctorul Depasta, care a vizitat casele lui Ghica și Mavrocordat din târgul Vasluiului. Câțiva ani mai târziu, avem informații despre activitatea desfășurată de medicul Italian Giuseppe Antonio Pisani care, după ce a activat la Dresda, s-a angajat, în 1751, ca medic la curtea domnitorului Constantin Racoviță din Iași. Tot la Iași, a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dintr-o familie de evrei veniți din Galiția, cu studii la Viena, și că vine la 20 Vaslui și pentru comunitatea de evrei, comunitate care la acea vreme era destul de numeroasă. Prima mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a deschide o spițerie în târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a deschide o spițerie în târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de a ține o spițerie în târgul Vaslui, cumnatului său Ioan Baiarde, spițer. Statisticile diverselor publicații demografice ne au lăsat date din care reiese că populația României între 1850 - 1874, varia între 4-5 milioane de locuitori, dintre care în cele 63 de orașe se stabiliseră 950.000
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca fondator pe viitor, i-am
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca fondator pe viitor, i-am și depus astăzi la 13 august în generala epitropiei spitalului central Sf. Spiridon, spre
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pe criterii geografice și istorice. Ținutul Vasluiului cuprindea ocoalele: Fundul de Sus, Fundul de Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430 liude. (18) Între anii 1830 1860 apare târgul Vaslui pe moșia polcovnicesei Elena Șubin, cu un caracter stabil și cu un iarmaroc de Sfânta Maria. La 28 iulie 1862 a fost aprobat «Regulamentul de funcționare a consiliilor comunale» care a devansat Legea comunală, promulgată de Alexandru Ioan Cuza
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 31 martie 1864. Articolul 4 al legii fixa ca premisă a constituirii comunei existența a minimum 100 de familii (aproximativ 500 locuitori), indiferent de teritoriul locuit. Atunci s-a acordat statutul de comună urbană târgului Vaslui, înființat deja anterior. Unitatea administrativ-teritoreală superioară comunei a fost plasa (1865-1949), iar mai multe plăși formau un district. Unirea principatelor nu a adus cu sine și unirea serviciilor sanitare. Ele au continuat să funcționeze separat încă patru ani. Din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din cei patru copii ai
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din cei patru copii ai săi. Vornicul Alexandru Ghica a avut și el trei copii: Alexandru dispărut prematur, Elena căsătorită cu colonelul rus Alexei Șubin și Grigore Alexandru Ghica care avea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie această moșie de la Mihai Șuțu Vodă în 1795, devenind astfel proprietarul târgului. În 1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din cei patru copii ai săi. Vornicul Alexandru Ghica a avut și el trei copii: Alexandru dispărut prematur, Elena căsătorită cu colonelul rus Alexei Șubin și Grigore Alexandru Ghica care avea să urce pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Mihai Eminescu". A făcut studiile la Iași la un pension de domnișoare. În 1825 s-a măritat cu colonelul rus Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
domnișoare. În 1825 s-a măritat cu colonelul rus Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]