206,165 matches
-
evitând astfel să fie încorporat în armata revoluționară maghiară. Ajuns în București, a lucrat timp de opt ani ca angajat al librăriei negustorului de articole de „brașovenie” George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria librărie . În anul 1856, cu un credit de la Banca Mehedințeanu și Hagi Ilie, Ioan
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
a mutat la București, Ioan V. Socec deschide, în str. Academiei, firma „Socec, Sander și Teclu”, aceasta fiind prima instituție a industriei de arte grafice din România. Mai târziu va rămâne unicul proprietar al acestor ateliere, adaugând tipografiei mai multe secții anexe (litografie, zincografie, cartonaje și legătorie artistică) pe care le numește "Stabiliment de toate artele grafice" . Atelierele Grafice ale Editurii Socec & Co au funcționat între anii 1882 și 1907 în Str. Berzei, pe locul unde, până în 1948, Intrarea Ezăreni se
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
să Facultate de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Umărul de argint - Cette épaule en argent" (2002), "Acrobație diurnă și alte închipuiri" (2005), "Alter-ego cu flori galbene" (2012) și "Pulbere îndrăgostită de cuvinte" (2012), ce conțin meditații lirice pe tema solitudinii și a melancoliei existențialiste. A fost membră a secției de critică, eseistică și istorie literară a Uniunii Scriitorilor (din 1983) și a PEN-Clubului Român (din 2000).
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
(secția secundară CFR 317) este o cale ferată ce face legătura între localitățile Sântana (județul Arad) și Brad (județul Hunedoara). Linia are o lungime de 144 km, este simplă și neelectrificată. Tronsonul a fost construit între anii 1876 - 1896, fiind inaugurat
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
1971 doctor în științe juridice la facultatea de drept a Universității New York. Elaraby este partener la Biroul Zaki Hashem & Partners din Cairo, specializat în negocieri și arbitraje. Între 1976-1978 și iarăși, între 1983-1987 a fost consilier juridic și director la secția juridică și de tratate a Ministerului egiptean de externe, apoi în anii 1981-1983 a fost ambasador al țării sale în India. Elaraby a fost în 1978 consilier juridic al delegației Egiptului la conferința de pace de la Câmp David pentru pace
Nabil Elaraby () [Corola-website/Science/337068_a_338397]
-
el „un bărbat adevărat”. Îl admiră pe Filip, în care vede o persoană liberă, emancipată, cum și-ar dori și el să fie. Personalitatea sa puternică, deloc dispusă la compromisuri, a făcut din Elena (Rodica Lazăr) un procuror respectat din cadrul Secției de Criminalistică din București, unde a activat vreme de opt ani. Când anchetează un caz de crimă finalizat prin deconspirarea unei rețele infracționale majore, tutelată din umbră de politicieni importanți, viața și cariera ei ajung la o cotitură majoră. Pe lângă
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
Scriitorilor din decembrie 2012 Născută la 27 noiembrie 1952, în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la Liceul «George Coșbuc» (secția umanistă) Cluj-Napoca; universitare, 1971-1975 la Facultatea de filologie, secția franceză-română a Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca, absolvită 1975. Locuri de muncă: Profesoară de limba franceză la Liceul Solomon Haliță din Sângeorz-Băi, Liceul Vasile Roaită din Râmnicu-Vâlcea 1975-1979 și Liceul Constantin Roman
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la Liceul «George Coșbuc» (secția umanistă) Cluj-Napoca; universitare, 1971-1975 la Facultatea de filologie, secția franceză-română a Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca, absolvită 1975. Locuri de muncă: Profesoară de limba franceză la Liceul Solomon Haliță din Sângeorz-Băi, Liceul Vasile Roaită din Râmnicu-Vâlcea 1975-1979 și Liceul Constantin Roman Vivu din Teaca 1979-1980, județul Bistrița-Năsăud. Membră a Cenaclului
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
și traducător din limba spaniolă. S-a născut în familia lui Alexandru Georgescu și a soției sale, Virginia (n. Burgulescu). A urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie hispanică, cu teza
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
a Facultății de Filologie din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al secției de lingvistică a Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
ferată 52: La vest de calea ferată 52: Districtul Hoboken este parte a orașului Antwerpen. Din acest motiv el este inclus în cantonul electoral din Antwerpen (același cu colegiul provinciei Antwerpen) și se află în circumscripția electorală de Antwerpen și secția de votare Antwerpen. Districtul Hoboken a fost alcătuit din 21 de fotolii în legislaturile 2001-2006 și 2007-2012. Începând din 2013, districtul are 23 de fotolii. Da la 1 ianuarie 1983, Hoboken a fost alipit orașului Antwerpen și a fost înființat
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
Gheorghe Dima, o rudă a compozitorului Gheorghe Dima, și soția sa, Virgilia ("născută" Maiorescu), descendentă din familia lui Petru Maior. A urmat școala primară la Murfatlar și Bârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetul George Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie, secția limbi clasice, a Universității din București (1929-1933), absolvind magna cum laude. Participă, ca voluntar, la săpăturile arheologice de la Histria. Își continuă studiile la École Pratique des Hautes Études din Paris între anii 1933 și 1936, fiind student al lui Alfred
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
la ora 11 a. m. pe data de 17 iunie 1994, chiar dacă dubla crimă elimina posibilitatea stabilirii unei cauțiuni. În plus, Simpson era pasibil de pedeapsa cu moartea pentru omor. Peste 1.000 de reporterii l-au așteptat pe Simpson la secția de poliție, dar el nu a mai apărut. La 2 p. m., Poliția din Los Angeles a emis un mandat general de urmărire. La ora 5 p. m., Robert Kardashian, un prieten de-al lui Simpson și unul dintre avocații apărării, a
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
la Paris în 1928 studiul "Edgar Quinet et les Roumains", care constituie debutul său editorial. După revenirea în România este angajat la Muzeul Limbii Române din Cluj, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, lucrând ca asistent la fonetică experimentală, șef al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii", continuându-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei "Transilvania" (1941-1945). Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
desfășoară la sediul Cartierului General francez de al Chantilly o conferință interaliată de planificare, la care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
traducător român. S-a născut în orașul Turda, în familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
atracția către lumea cărților și plăcerea studiului. A urmat școala primară în satele bihorene Bogei și Ciutelec, studiile gimnaziale la Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din 1963), condus de acad. Emil Petrovici. A fost secretar (1963-1978) și director (1978-2007) al Secției de Istorie Literară. A coordonat în
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din 1963), condus de acad. Emil Petrovici. A fost secretar (1963-1978) și director (1978-2007) al Secției de Istorie Literară. A coordonat în această calitate redactarea unor importante lucrări științifice precum "Sociologia romanului românesc" (finalizată cu lucrarea "De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed.
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]