206,418 matches
-
putea cocheta oarecum cu democrația. Alegerile au avut loc la Sala palatului. Secretar era regretatul Constantin Chiriță mereu numit până atunci de autoritate. Nici nu putea să existe în această privință vreun dubiu. Așa că, automat, cei de la partid îl propuseseră tot pe el. Țin minte că alegerea se făcea în culise, - toți stând în picioare, se proceda în viteză... Dar, la un moment dat, Manolescu, din senin, stricând toate socotelile, fără să se consulte cu nimeni, a ridicat mâna și m-
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
George Radu Am văzut zilele trecute un spectacol de la Teatrul Național din București, cu Revizorul, de Gogol, și am încercat să scriu câteva rânduri despre el. N-am reușit, pentru că tot timpul am avut în minte spectacolul, cu aceeași piesă, de acum treizeci de ani, de la Teatrul Bulandra, în regia lui Lucian Pintilie și scenografia lui Liviu Ciulei - un spectacol magistral, incomparabil cu tot ce s-a montat timp de patruzeci
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
o casă e divizată de propria curte, un bărbat de femei, un pub de bar, biserica de cimitir etc... Fabula cu implicații politice pe care orice fan al umorului de tip Monty Python ar fi trebuit să-l vadă. Sau tot mai bune-s bancurile noastre cu Bulă? 7. În fine, un băiat e obsedat de fotbal, dar nu reușește să marcheze decît atunci cînd încalță pantofii potriviți. Și iar mă-ntreb: de ce Billy Elliot da, iar There's Only One
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
cale!) Am vrut să fac o poveste care să vă intereseze, să vă placă, să vă aparțină, și pe care, întîmplător, o povestesc eu!" Modestia înșelătoare și dezinvoltura aparentă ascund o desfășurare impresionantă de muncă, pricepere, talent, răbdare, forță, tenacitate - tot acel amalgam SF necesar unui om ca să reușească să ducă la bun sfîrșit un film în România de azi. Aici ar fi de adăugat, fie și într-o paranteză, faptul îmbucurător că în România de azi au apărut, iată, structuri
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Nici nu-i stima pe cei pentru care forma unui opus depindea de iluziile logico-matematice ale analiștilor muzicali. Era convins că forma este consecința unei existențe puternice, nu cauza ei. Nu poți crea o operă vie agățînd de gîtul ei tot felul de experimente insolite sau, dimpotrivă, de formalizări redundante, ci numai exprimînd impresiile trăite la cea mai înaltă temperatură. O emoție, chiar una simplă, ca bucuria ori tristețea, este prea complexă pentru a mai putea fi inventată. Iar o bucurie
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Rîvnea liniște multă și muncă puțină, sau chiar deloc" (Opere 2, 220) - după cum îl recomandă autorul din primul paragraf. Numai datorită tatălui său, care dorea să-l facă "domn", parcurge liceul la Năsăud, localitatea sa natală, și se înscrie apoi, tot împins din spate, la Facultatea de Drept din Cluj, unde-și tîrîie studiile șapte ani, fără să obțină diploma. "Nici o ambiție nu-l necăjea" - mai precizează autorul. La treizeci și unu de ani se întoarce acasă, cu o singură mîndrie
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Era bine cu românii, dar era bine și cu ungurii. Ce să se amestece el în certuri d-astea?" (ibidem, 222). Toate aceste informații le obținem din prima secvență a nuvelei, din cele treisprezece cîte există. Trebuie să mai reținem, tot din această primă secvență de prezentare, un aspect important al vieții lui David Pop: fusese un necredincios și acum, la plecarea pe front, se convertește brusc și formal, numai pentru a se refugia în această credință: "Ieșind din orășel, trăsura
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
popoarelor după pace. David stătea în vremea aceasta întins în pat, cu ochii la becul electric, fără vreun gînd în minte, avînd doar senzația că țeasta i-e cu desăvîrșire goală, parcă războiul i-ar fi stors încetul cu încetul tot creierul" (ibidem, 235). Secvența a șasea a nuvelei constituie pivotul schimbării psihologice a lui David Pop. Odată cu mutarea pe frontul din Transilvania, camarazii de alte naționalități îl suspectează de trădare. Deși "scările îl chinuiesc", încearcă să se refugieze în inerția
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
lui Candale și mai ales privirea lui fierbinte hotărîtă. Îl usturau creierii șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare ca și văpaia din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
umple propriul său gol: "Cum să te umplu, tristețe,/ decât cu tine însăți?". În felul acesta, poezia tristeții, în loc să lase sufletul sfâșiat, pustiu, îl consolează cu un sentiment de melancolie luminoasă, de "singurătate activă", care poate vindeca rănile pe care tot ea le-a provocat mai înainte. Și apoi această singurătate nu este totală, fiindcă intervine uitarea. Viziunea lui Cernuda se completează: lumea nu este numai un presentiment, ci și o uitare, nu numai o pre-realitate, ci și o post-realitate. Iubirea
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Vivi Drăgan Vasile pînă la, să zicem, zgomotele coloanei sonore, realizate de regizor în persoană, din înalte rațiuni economice!). Amănuntul (amuzant, nu-i așa?) că regizorul a făcut zgomotele propriului film l-am aflat la conferința de presă de la Cannes; tot acolo am mai aflat că regizorul a scris scenariul de trei ori (cel mai greu i-a fost prima dată) și că unul dintre principiile după care și-a ordonat scriitura a fost principiul surprizei ("am încercat, mereu, ca scenariul
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
Yuri Kordonsky: În realitate nu simt că a fost o revedere, ci mai degrabă o continuare a relațiilor noastre care n-au încetat niciodată, căci după premiera spectacolului în mai 2001, m-am gândit enorm la el și m-am tot frământat ce mai puteam face. A fost un fel de monolog interior care a tot continuat sau poate un fel de dialog inexistent între mine și trupă și cred că actorii au avut același sentiment, fiindcă atunci când ne-am întâlnit
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
continuare a relațiilor noastre care n-au încetat niciodată, căci după premiera spectacolului în mai 2001, m-am gândit enorm la el și m-am tot frământat ce mai puteam face. A fost un fel de monolog interior care a tot continuat sau poate un fel de dialog inexistent între mine și trupă și cred că actorii au avut același sentiment, fiindcă atunci când ne-am întâlnit am reînceput lucrul din același punct în care ne despărțiserăm; așadar n-am simțit că
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
a avut, de-a lungul mileniilor, inițiative mărețe. Una a fost aceea de a-și căli destinul, pînă la trecerea cuțitului dincolo de os. Alta a fost ideea de a se apleca după cum bate vîntul fiindcă, susținea el, pînă la urmă tot va ieși soarele de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a lăsa zarurile după cum au căzut, au făcut din poporul Bundy ceea ce este astăzi, ba
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
vînt ale existenței. Al Bundy e un supraviețuitor feroce din ale cărui pilde noi, românii, am avea multe de învățat. Al Bundy e un moralist modern care ne demonstrează cum e cînd trebuie să poți și nu mai poți. Și, tot uitîndu-mă eu astăzi un pic, mîine un pic, am încetat de a mai rîde cînd se transmit peripețiile familiei Bundy, fiindcă mi-am dat seama, v-am spus, de existența unui întreg popor care seamănă cu Al Bundy așa cum Al
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
ar fi al lor. Cum în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească periculos, încurajate de ochiul bulbucat al conducătorilor nepoftiți. O baltă
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
mai vechi. Cînd a izbucnit primul război mondial, cum-necum, de nevoie, intrarăm și noi; cînd se puse de-al doilea iarăși n-am fi vrut să ne băgăm și ne aliarăm cu ăi mai tari abia la spartul tîrgului, și tot așa. Indeciși, schimbători, alunecoși, prudenți și perdanți, abia dac-am prins, uneori, un scăunel șchiop la masa bucatelor și-am fost bucuroși cînd mai marii zilei, prea ghiftuiți, uitau pe fundul farfuriei cîte ceva, numai bun să treacă prin măselele
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
tînăr și la trup curat, se înfurie dacă pierde la table, suferă în jurul terenurilor de fotbal, mănîncă semințe înjurîndu-și adversarii, face herpes de la bătutul din buze, plătește impozite pînă la cocoșare, tinde către statutul de lebădă, își urăște conducătorii, ține tot timpul o pușcă gata încărcată pentru capra vecinului, oftează în somn, se îmbată cu apă rece, fiindcă e mai ieftin și speră că pe lumea cealaltă, la termenul numit paștele cailor sau odată și-odată, îi va fi și lui
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu - fiindcă am credința fermă că scriitorii pot schimba lumea. LV. Poșetă e o capodoperă de lirism narativ concentrat: "Poșeta veche de piele a mamei,/ plină cu scrisori de care nu s-a despărțit/ tot războiul. Izul/ poșetei mamei: mentă/ și ruj și pudră Coty./ Scrisorile acelea mototolite/ roase la colțuri, deschise,/ citite și împăturite la loc de atâtea ori./ Scrisori de la tata. Iz/ de piele și pudră, care, de atunci/ încoace înseamnă feminitate,/ iubire
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
vă cred... Citeați cumva cu creionul în mână? Alcătuiați fișe? - Ca să pătrund în lumea cărților, nu mi-a trebuit nici un efort. M-am născut între cărți. Nu prea aveam multe catrafuse în casă, în schimb cărți și reviste erau peste tot, în rafturi, pe scaune, pe dușumele, ocupau orice colț liber și se înmulțeau cu prodigalitatea unor flori de cîmp. Caracteristică era și marea lor eterogenie: literatura bună se învecina cu maculatura, broșuri disparate din vechea serie a "Revistei ideii" a
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
ați interzis să deveniți poet sau prozator? Sau ați arătat cuiva primele încercări și acela v-a descurajat? Și critic literar ați refuzat să deveniți. Să fie vorba de o spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
am zăvorât în tăcere. Azi, cred că această recluziune impusă mi-a fost de folos: m-a ferit de derapaje și compromisuri. - Ați ocupat, de timpuriu, diverse funcții - legate de teatru, de cinematografie. Implicarea în aceste domenii poate fi socotită tot ca o amânare a vocației? Cum ați trăit acei ani? - Trecerea mea pe la conducerea teatrelor, a studioului București, dar și a editurilor, a durat aproape 12 ani. Desigur, un răstimp lung, devenit, din varii motive, de la jumătatea lui încolo, tot
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
tot ca o amânare a vocației? Cum ați trăit acei ani? - Trecerea mea pe la conducerea teatrelor, a studioului București, dar și a editurilor, a durat aproape 12 ani. Desigur, un răstimp lung, devenit, din varii motive, de la jumătatea lui încolo, tot mai greu de suportat. Deși în ultima fază a acestei perioade am reușit să-mi organizez, printr-o reglementare severă, în paralel cu munca managerială diurnă, o muncă științifică nocturnă, e evident că am pierdut în acei ani șansa de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]