206,165 matches
-
a intrat, în aprilie 1976, în atenția Securității, ca propagator al unor concepții ostile politicii statului și Partidului Comunist Român. În urma demisiei din U.T.C. a unor studenți ai aceleiași facultăți, în 1978, Mititelu a fost arestat și internat la secția psihiatrică a spitalului penitenciarului Jilava, oficial pentru a-i fi testată capacitatea de muncă. Scriitorul Alexandru Monciu-Sudinski, prieten al lui Mititelu, a declarat greva foamei în semn de protest și a alertat postul de radio Europa Liberă și organizația Amnesty
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
Alexandru Filipașcu, Enciclopedia familiilor nobile române maramureșene de origine română, 2015). După studiile liceale începute la Liceul Militar ”Dimitrie Cantemir” din Breaza și terminate în 1972 la liceul "Radu Negru" din Făgăraș, a absolvit în 1979 Facultatea de Istorie - Filosofie secția Filosofie, a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. A fost, pe rînd,pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
16 decembrie 2016, București) a fost un critic de film, estetician și teatrolog român. Profesorul universitar , teatrolog și estetician de marcă în cultura română, s-a născut, la Constanța, la 1 noiembrie 1930. A absolvit, în 1954, Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română, a Universității din București și din acel an funcționează în învățământul superior, domeniile de specialitate fiind "Estetica", "Estetica și Teoria teatrului" și "Teatrologie — Spectacologie". Doctoratul l-a obținut, în 1963, în filosofie, specialitatea estetică. În perioada
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
(n. 16 decembrie 1951, Moinești, Bacău) este informatician, matematician, cercetător, profesor universitar și scriitor român, formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
cele 12 ediții care s-au derulat până în prezent. Este, de asemenea, unul dintre inițiatorii Consorțiului de Informatizare pentru Limba Română - ConsILR. A obținut diploma de inginer în specialitatea Calculatoare, la Universitatea Politehnică din București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, secția Calculatoare, în 1975. A urmat cursurile Facultății de Matematică, la Universitatea "Alexandu Ioan Cuza" din Iași, pe care a absolvit-o, cu diplomă de matematician, în 1981. În 1994, a obținut diploma de doctor inginer în specialitatea Calculatoare din partea Universității
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
Scholar, a fost citat de 1127 de ori, dintre care 7 citări sunt în lucrări indexate ISI Web of Science. Este coautor la peste 100 de rapoarte de cercetare la UAIC-FII și AR-IIT. În 2015 a fost primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
coautor la peste 100 de rapoarte de cercetare la UAIC-FII și AR-IIT. În 2015 a fost primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil” al Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science and Technology, Romanian Academy Publishing House
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil” al Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science and Technology, Romanian Academy Publishing House, în 2001. În decembrie 2006 a primit premiul cercetării, acordat de CNCSIS. În 2008 a primit premiul pentru activitatea de cercetare, acordat
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie literară și eseistică a Asociației Scriitorilor din București. Membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2009). Distins cu premiul „Nicolae Scurtescu” pentru monografii etnografice al Societății Scriitorilor Târgovișteni pentru „Miorița, povestea unei capodopere” (2009). Sursă: Societatea Scriitorilor Târgovișteni , pseudonimul
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
fiind profesor de muzică la Silistra (până în 1937), Târgu Mureș (1937-1940), București (1940-1958). Între 1949-1964 este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
principal (1925-1992) și Alexandrina Strochi, născută Litvinov, telefonistă (1922-2009). Căsătorit cu Dana-Anca Strochi, născută Enăchioiu, profesoară și traducătoare, din 1973. Studii (primare, gimnaziale și liceale la Petroșani, între anii 1957 și 1968. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității București, secția limba română-rusă, în 1974. Doctoratul la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, 2003, cu o teză intitulată "O teorie asupra fantasticului. Cu aplicații în proza lui Mircea Eliade și Vasile Voiculescu." Profesor, bibliotecar, purtător de cuvânt și șeful relațiilor publice
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
aboslvit în anul 1977. Din același an până în anul 1979 lucrează la Cluj-Napoca la „Artă Jucărilor” pictând pe sticlă globuri de Crăciun. Aici o întâlnește pe viitoarea lui soție Livia. A urmat apoi Institutul de Artă "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca secția pictură pe care l-a absolvit în anul 1984. I-a avut profesori îndrumători pe Radu Fulger și Paul Sima. Din anul 1984 până în anul 1998 lucrează la fabrica „Integrată de În” din Zalău. Aici practică serigrafia și tehnică picturii
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
deschid expoziția Vânătoare de fluturi la Muzeul de Artă Cluj-Napoca în anul 2015. A urmat liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca și liceul „Nicolae Tonitza” din București 1977. În anul 1984 a absolvit Institutul de Artă "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca secția pictură. Are o galerie de artă personală în Cluj-Napoca - Galeria Ilea. Colaborează cu Galeria Plan B Cluj/Berlin din anul 2010. Este prezent la târgurile de artă internaționale prin cele două galerii. "Expoziții personale" "Expoziții de grup și târguri internaționale
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
este un club profesionist de baschet din Veneția, Italia. Clubul are atât echipă de baschet feminină cât și masculină. Fondat în 1872 ca un club de gimnastică Società Sportiva Costantino Reyer, a început să sponsorizeze secția de baschet în 1907, secția respectivă fiind denumită Pallacanestro Venezia. Echipa masculină a câștigat LBA în 1942 și 1943. Echipa a fost fondată în 1872 de către profesorul de gimnastică Peter Gallo în Veneția. În sezonul 1941-1942 și 1942-1943, Reyer a
Reyer Venezia Mestre () [Corola-website/Science/337406_a_338735]
-
este un club profesionist de baschet din Veneția, Italia. Clubul are atât echipă de baschet feminină cât și masculină. Fondat în 1872 ca un club de gimnastică Società Sportiva Costantino Reyer, a început să sponsorizeze secția de baschet în 1907, secția respectivă fiind denumită Pallacanestro Venezia. Echipa masculină a câștigat LBA în 1942 și 1943. Echipa a fost fondată în 1872 de către profesorul de gimnastică Peter Gallo în Veneția. În sezonul 1941-1942 și 1942-1943, Reyer a câștigat două titluri naționale consecutive
Reyer Venezia Mestre () [Corola-website/Science/337406_a_338735]
-
alegerile în România nu sunt libere și corecte. Alegerile prezidențiale din 2014 au fost marcate de scandaluri privind votul în diaspora. Mii de cetățeni români nu au putut să-și exercite dreptul la vot din cauza numărului mult prea mic de secții de votare prevăzute pentru diaspora. Aceste nereguli au provocat importante mișcări de protest, dar și reacții de indignare din partea unor politicieni și a unor ONG-uri. În penitenciarele din România sunt închise 29.660 de persoane, deși capacitatea de detenție
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a făcut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013, sunt: supraaglomerarea, igiena neadecvată, lipsa programelor educaționale și culturale, tratamentul pacienților vulnerabili, lipsa asistenței medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
a fost finalizată în 828. Anume aici se petrecea ceremonia de confirmare ("abhișeka") a călugărilor Tendai. Clădirea actuală a fost ridicată în 1678. Situată pe un fundament masiv din piatră, clădirea are un singur etaj și este compusă din trei secții de-a lungul și trei secții de-a latul. Privită dinafară, însă, clădirea pare a avea două etaje, cel de jos având cinci secții. Înăuntru se află un altar din piatră și statuiele lui Buddha ("Shaka Nyorai"), Manjusri și Maitreya
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
aici se petrecea ceremonia de confirmare ("abhișeka") a călugărilor Tendai. Clădirea actuală a fost ridicată în 1678. Situată pe un fundament masiv din piatră, clădirea are un singur etaj și este compusă din trei secții de-a lungul și trei secții de-a latul. Privită dinafară, însă, clădirea pare a avea două etaje, cel de jos având cinci secții. Înăuntru se află un altar din piatră și statuiele lui Buddha ("Shaka Nyorai"), Manjusri și Maitreya. La 2 august 1901 Kaidan-in a
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
pe un fundament masiv din piatră, clădirea are un singur etaj și este compusă din trei secții de-a lungul și trei secții de-a latul. Privită dinafară, însă, clădirea pare a avea două etaje, cel de jos având cinci secții. Înăuntru se află un altar din piatră și statuiele lui Buddha ("Shaka Nyorai"), Manjusri și Maitreya. La 2 august 1901 Kaidan-in a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. , denumirea completă . Clădirea originală a fost construită în 862 de starețul Ennin, după
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
1347, este cea mai veche construcție din întregul complex monastic. Clădirea reasamblată a fost numită Tenbōrindō. Obiectul principal de venerare este statuia lui , cioplită de către Saicho. Din acest motiv clădirea este deseori numită . Pilonii de suport împart clădirea în șapte secții (numite în arhitectura traditională japoneză) frontal și în șapte secții lateral. Interiorul este împărțit lateral în două zone: cea „exterioară” (2×7 "ken"), care este accesibilă publicului larg, și cea „interioară” (5×7 "ken"), unde se află statuia lui Buddha
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Clădirea reasamblată a fost numită Tenbōrindō. Obiectul principal de venerare este statuia lui , cioplită de către Saicho. Din acest motiv clădirea este deseori numită . Pilonii de suport împart clădirea în șapte secții (numite în arhitectura traditională japoneză) frontal și în șapte secții lateral. Interiorul este împărțit lateral în două zone: cea „exterioară” (2×7 "ken"), care este accesibilă publicului larg, și cea „interioară” (5×7 "ken"), unde se află statuia lui Buddha și care este accesibilă doar călugărilor. La 7 aprilie 1900
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
dar judecând după inscripțiile în cronica mănăstirii, Ruri-dō există cel puțin din perioada Muromachi. De-a lungul secolelor a fost reparată de mai multe ori, de la clădirea originală păstrându-se doar forma arhitecturală. Ruri-dō este pătrată în plan, având trei secții lateral și trei secții frontal. Acoperișul în stilul japonez „”, are influențe chinezești, foarte neobișnuit pentru arhitectura clădirilor Enryaku-ji. Obiectul de venerare este Buddha-Vindecătorul. La 8 februarie 1912 Ruri-dō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. este o clădire mică, situată în fața
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
în cronica mănăstirii, Ruri-dō există cel puțin din perioada Muromachi. De-a lungul secolelor a fost reparată de mai multe ori, de la clădirea originală păstrându-se doar forma arhitecturală. Ruri-dō este pătrată în plan, având trei secții lateral și trei secții frontal. Acoperișul în stilul japonez „”, are influențe chinezești, foarte neobișnuit pentru arhitectura clădirilor Enryaku-ji. Obiectul de venerare este Buddha-Vindecătorul. La 8 februarie 1912 Ruri-dō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. este o clădire mică, situată în fața Ninaidō cu fațada orientată
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
din Cluj (UMF Cluj), pe care a absolvit-o cu calificativul foarte bine la examenul de stat. Între anii 1950-1953 a lucrat ca extern în clinicile Medicală II și Ftiziologie din Cluj, iar în intervalul 1954-1959, ca medic secundar în secția de boli contagioase a Spitalului din Abrud, jud. Alba. La Spitalul din Abrud, pe lângă asigurarea asistenței medicale - și de urgență, pentru afecțiunile nechirurgicale - și în comunele fără medic, limitrofe, a trebuit să organizeze și activitatea laboratorului care, de asemenea, nu
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]