21,186 matches
-
în alegeri, încearcă o clasificare doctrinară, prezintă alianțele sale politice, prezintă câteva din preocupările de politică externă ale șefului de partid, concomitent cu o analiză aprofundată a operei științifice a istoricului. Seria lucrărilor elaborate de istoriografia anterioară anului 1989, care abordează și problema partidului condus de Gheorghe Brătianu se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Carol al II-lea, cu alți oameni politici și cu alte partide politice. În perioada 1990-2012, istoriografia româneacă s-a îmbogățit substanțial. Problematica PNL-Gheorghe Brătianu și a activității politice desfășurate de Gh. Brătianu după dispariția formațiunii politice georgiste a fost abordată într-un număr relativ mare de studii apărute în reviste de specialitate sau în volume colective. Semnalăm, aleatoriu, studiile referitoare la activitatea politică desfășurată de Gheorghe Brătianu, publicate de Șerban Papacostea 22, Pompiliu Teodor 23 sau de Pompiliu Teodor și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu purtătorul Coroanei", care reprezenta "o garanție a rânduielii stabilite în treburile politice, simbol al unității statului și al prestigiului său"95. Poziția față de Restaurație avea să fie liantul care îi va lega pe membrii partidului întemeiat de Gheorghe Brătianu. Abordând problema crizei dinastice și a actului de la 4 ianuarie 1926, Ion Sân-Giorgiu exprimă dezacordul georgiștilor față soluția adoptată de guvernul liberal condus de Ionel Brătianu. Astfel, afirmând că, la 4 ianuarie 1926 avusese loc un act politic și personal al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acțiune și de cârmuire". Vorbitorul anunța intenția de a organiza congrese regionale ale noului partid în toate zonele țării, ca să "închege cadrele regulate ale puterilor [...] înnoite"106. Adaptându-și discursul la zona din țară în care se afla, Gheorghe Brătianu aborda câteva obiective care tindeau să devină puncte ale programului susținut de partidul său: restaurarea unei administrații cinstite, o politică chibzuită a comunicațiilor care să permită dezvoltarea energiilor regionale, încurajarea comerțului internațional, un program de stabilizare monetară, sau intensificarea exportului. O
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să atragă noi membri. Într-adevăr, frecvența deosebită a congreselor organizațiilor județene, precum și participarea unor delegații din județele învecinate erau caracteristici ale activității politice a organizațiilor georgiste. Desfășurate în toamna anului 1933, congresele georgiștilor din județele Durostor și Târnava-Mare, au abordat și probleme organizatorice, dovedind că la trei ani de la constituirea partidului, procesul de organizare era încă în desfășurare. Structurate în sectoare și subsectoare, sau după configurația plășilor, organizațiile georgiste dispuneau de organe de conducere constituite conform prevederilor statutare 179. Dările
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe care conducerea o păstra cu satele, contactului nemijlocit cu "nevoile și durerile familiei mari a poporului"184. Pe lângă reprezentanții organizațiilor din județele Timiș-Torontal, Caraș și Severin, la congres au participat și georgiști din alte județe ale țării. Prin tematica abordată în discursuri, ca și prin rolul activ jucat în organizarea congreselor de participanții din alte județe, conducerea partidului a dorit să sublinieze unitatea dintre organizațiile județene, și, în ultimă instanță, tăria organizației georgiste 185. La congresele desfășurate la Iași, Chișinău
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Societății Națiunilor. În domeniul administrației de stat, PNL-Gh. Brătianu dorea modificarea legii administrative în scopul restabilirii autorității, înlăturării regionalismului și realizării descentralizării. Se aprecia că împărțirea circumscripțiilor administrative trebuia să fie realizată astfel încât să permită menținerea și întărirea unității naționale. Abordând politica economică, semnatarul îndrumărilor afirma că partidul relua "tradițiile adevăratului liberalism", urmărind "descătușarea energiilor economice și restrângerea în limite normale ale intervenției statului"263. Gheorghe Brătianu afirma că, pe plan financiar "va aplica programul stabilizării monetare, va da capitalului siguranța
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui. Gh. Brătianu, din 7 noiembrie 1930 cu privire la unele puncte din programul partidului, au reprezentat rezultatul unei noi încercări a georgiștilor de a redacta un program. În document se preciza că era vorba despre "programul minimal al partidului"267. Acesta aborda problemele crizei economice, ale finanțelor publice, ale administrației și cele culturale, propunând câte un set de soluții pentru fiecare. Pentru rezolvarea crizei economice georgiștii propuneau echilibrarea reală a bugetului, simplificarea aparatului de stat, suprimarea fondurilor globale fără destinație bine definită
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a Comitetului executiv al PNL-Gheorghe Brătianu a fost dat publicității Programul de realizări a PNL284. Potrivit președintelui partidului, proiectul de program viza numai problemele de actualitate ale acelui moment, trasând "în linii generale drumul pe care merge partidul". Astfel, el abordează problema politicii naționale, formulând obiective și măsuri concrete prin care să se asigure "primatul elementului românesc". "Afirmarea permanentă a independenței României și realizarea pe toate tărâmurile a ideii de stat național și unitar" reprezenta, în continuare, obiectivul major al georgiștilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice, șeful noului partid liberal a abordat problema raportului dintre stat și inițiativa particulară în economie și în politică. El aprecia că, dacă în domeniul vieții politice, "interesul statului va prima întotdeauna", condițiile esențiale fiind moralitatea, priceperea, cinstea și credința, în domeniul vieții economice, amestecul excesiv al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ușoară [...] trezește toate speranțele, ațâță toate patimile", "democrația e grea, e ingrată [...], datoria ei e să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă vechii liberali considerau democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o stavilă a rațiunii în fața pasiunii, georgiștii considerau că vechii liberali transformaseră democrația în scop și nu în mijloc, înlocuind
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prevedea ca toate puterile să emane de la națiune, "la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor", evidențiind, din nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale ce determină organizarea lui, constituind baza sa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia făcută de Ștefan Zeletin, însă pentru aria mai limitată a metodei de cercetare folosită de știința istorică 338. Problematica definirii tipului de liberalism și a democrației promovate de PNL-Gheorghe Brătianu a fost abordată, din nou, de președintele organizației georgiste Târnava-Mare, cu ocazia congresului județean, desfășurat în luna septembrie 1933. Ion Sân-Giorgiu afirma că renașterea liberală va fi înfăptuită de georgiști, prin selecționarea unei noi elite și prin înlocuirea democrației internaționale, specifice vechiului liberalism
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conștientizat realitatea anilor 1933, 1934 și a contribuit, alături de fruntașii partidului său, la redefinirea ideologiei georgiste, apropiindu-se în unele domenii, neintenționat, de ideile susținute de "tinerii" liberali, rivali, din jurul lui Gheorghe Tătărescu 343. În scrierile sale, Gheorghe Brătianu a abordat, de asemenea, și problema structurii sociale a României. Șeful georgiștilor arăta, astfel, că în condițiile economice, sociale și politice din acel moment, societatea românească avea nevoie de o nouă elită, alcătuită din pătura socială mijlocie, care să cuprindă, pe lângă orășeni
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și activitatea industrială, istoricul concluzionează că politica economică promovată de comunism, bazată pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate, nefiind potrivită unei societăți preponderent rurale, cum era cea românească 348. Șeful georgiștilor aborda critic o tendință a societății românești, din etapa care a urmat crizei economice, în timpul căreia, liberalismul politic nu a mai fost dublat de cel economic, intervenția statului în economie devenind tot mai accentuată 349. Dorind stoparea acestei tendințe, Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de Alexandru Averescu pentru a protesta față de prelungirea stării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
criterii noi, erau măsurile imediate care ar fi contribuit la rezolvarea problemelor din economie. În martie 1931, Guvernul Gh. Gh. Mironescu aducea în discuția Camerei, proiectul de lege contra cametei 423. Luând cuvântul pe marginea lui, Gheorghe Brătianu aprecia că, abordând problema cametei, izolat, fără a o raporta la problema mai cuprinzătoare a consolidării datoriilor agricole, în vederea conversiunii lor ulterioare, guvernul săvârșea o greșeală 424. Greșeala era agravată de faptul că proiectul de lege nu prevedea un sistem de asanare a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
după formarea guvernului liberal, acuzațiile de corupție, lansate de georgiști, la adresa noilor miniștri și, în special, la adresa premierului, I.G. Duca, sunt foarte numeroase 460. Manifestul către țară al Partidului Național Liberal, publicat de georgiști în vederea alegerilor generale din decembrie 1933, abordează și problema politicii economice preconizate de ei. Principalul obiectiv al programului economic al georgiștilor era, potrivit manifestului, "lichidarea pasivului". Aceasta semnifica conversiunea datoriilor trecute și plata la zi a tuturor obligațiilor viitoare. Ca măsuri concrete, georgiștii preconizau scăderea impozitelor și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în afacerea Skoda au dovedit că, folosind mijloace necinstite, Bruno Seleztki a favorizat încheierea contractelor cu uzinele Skoda, înlăturând orice concurență. A provocat astfel bugetului României daune foarte mari și a împiedicat dezvoltarea firească a industriei naționale de armament 475. Abordând problema poziției partidelor politice față de afacerea Skoda, într-un raport către rege întocmit în decembrie 1934, Ion Sân-Giorgiu arăta că a încercat prin intermediul lui Constantin Toma să-l determine pe Gheorghe Brătianu să "refuze orice solidarizare cu skodiștii". Dând dovadă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României, Gheorghe Tătărescu, a pus capăt agitației create pe marginea afacerii Skoda. Guvernul Tătărescu a declarat că este gata să continue colaborarea cu uzinele Skoda, care propuneau executarea unui contract cu prețuri mai reduse 479. În ianuarie 1935, ziarul "Mișcarea" aborda, din nou, problema industriei naționale de armament, arătând că, în această chestiune, gruparea H din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ, exercita presiuni asupra guvernului, cerând înzestrarea urgentă a armatei cu armament modern comandat în străinătate. În replică, georgiștii susțineau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvernul ignorase rolul pe care l-ar fi putut juca depozitele de țiței pentru apărarea țării, într-un eventual război. Ei semnalau lipsa depozitelor subterane de benzină și dispunerea defectuoasă a rafinăriilor în jurul Ploieștiului, facilitând un eventual atac împotriva lor. Abordând problema modului defectuos în care erau valorificate perimetrele petrolifere de cei cărora le fuseseră concesionate, N. ConstantinescuBordeni propunea, pentru o mai bună valorificare, crearea unui serviciu special la Ministerul Industriilor, care să urmărească executarea obligațiilor care reveneau celor care beneficiau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
664. 6.2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților Încă din perioada de formare, PNL-Gheorghe Brătianu a manifestat interes față de problema națională și a minorităților 665. Desprins din PNL și aflat sub influența ideilor neoliberale, Gheorghe Brătianu a abordat cele două probleme în interdependență, așa cum erau tratate și de alți teoreticieni liberali sau neoliberali. Astfel, în concepția lui I.G. Duca "fiecare națiune este un tot", iar "în țările în care sunt minorități etnice, numai recunoașterea drepturilor lor depline concordă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
consecință, declara șeful georgiștilor: "România nu formulează revendicări imperialiste, dar nu are de cedat, sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului pe care îl stăpânește"710. Plasându-și discursul în aceeași zonă de interes, Gheorghe Brătianu a abordat, deschis, și problema delicată a relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole, al căror autor, contele Ștefan Bethlen, se pronunțase în favoarea unor înțelegeri directe între cele două state, în scopul rezolvării pașnice a conflictelor dintre ele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări ce pot duce la consecințe incalculabile". El aprecia că tradițiile fostei dinastii erau într-o "desăvârșită contrazicere cu ordinea nouă a Europei". Recunoscând că inițiativele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]