22,212 matches
-
și impactul său asupra unei părți din populația țării noastre, poate mai numeroasă decât ne putem imagina la momentul actual. Nu putem să nu accentuăm că eforturile noastre nu ar fi fost posibile dacă o serie de evenimente sau coincidențe fericite și mai ales o serie de persoane, nu ar fi fost alături de noi pe tot parcursul acestor ani. De aceea considerăm că, Înainte de a trece la parcurgerea acestei lucrări, puteți să vă opriți pentru câteva momente și asupra rândurilor În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sânge. Azi i-am injectat morfină prin răni și s-a liniștit cu totul. D-zeu să aibă milă de mine și să mi-l dăruiască în sănătate, așa cum a fost în săptămâna trecută în care mă simțeam cea mai fericită dintre muritori...“ (continuă la fel). Lipsesc scrisorile de „săptămâna trecută”, când bolnavul se simțea mai bine; desigur, pe editoare nu au interesat-o. Se apropie acel 14 iulie când se va ține un consiliu la Iași pentru boala lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
simte însă este foarte slăbit. V-am scris și vă repet că numai fricțiunile cu mercur l-au adus în bunăstare, în toate simțirele. Medicamentele, numai bani cheltuiți în zadar, voi urma și la băi fricțiunile în toată regula. Sunt fericită din zi în zi cum merge. Zilele cele când nu putea nici vorbi, Isac susținea că boala lui este foarte gravă din necăutare, dară nu-i mortală că n a ajuns la ciolan...”. După algoritmul propus (zicând că din trei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Cronică literară: „Tot mai des apar contribuțiuni eminesciene, ceea ce dovedește puterea de propagare a unor inițiative fructuoase. Dacă nu toate aduc un real progres, toate dovedesc interesul pentru viața și opera marelui poet român. N-am putea totuși numi fericită contribuția unui domn profesor George Potra, intitulată Mihail Eminescu, Cauzele morții sale. Principial aceste preocupări sunt penibile și totodată greu de documentat. Ce folos putem noi avea din cercetare ființei fiziologice a lui Eminescu? De ce d. profesor G.Potra, dacă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și publicate, altele numai elaborate și altele în programul de viitor (imediat?) al autorului, toate înscriindu-se în titlul generic A doua viață a lui M. Eminescu. Dintre acestea, primele două, publicate, le-am citit, găsindu-le, în cel mai fericit caz, aventuroase, dezvoltînd fără probe un scenariu din care reiese că Eminescu fusese, de fapt sănătos, și Titu Maiorescu (chiar el!) punînd la cale proiectul de a se debarasa de ziaristul de la Timpul, chiar cu prețul internării în spital și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rămîne deschisă, în sensul că nu putem ști dacă Chatterton s-ar fi sinucis chiar și dacă ar fi avut șansa să trăiască la Florența sau Roma ori pe coasta africană (cum își pusese în minte să facă în cazul fericit în care ar fi obținut o scrisoare de recomandare de la Barrett, care i-ar fi permis să lucreze ca ajutor de medic de bord). În legătură cu aceasta, Mathews (1891: 479) afirmă că zona cea mai "suicidogenă" din lume, unde se întîlnește
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
dream / Visul: "Din nou sforțatu-m-am, și vraja s-a fost rupt, / Și-n hohotele spiritelor batjocoritoare eu m-am fost deșteptat; / Și ochii mi-am deschis la o priveliște cu totul nesperată - / Erau zorii de ziuă cu-a lor lumină fericită, / Și, cum stam eu gîndindu-mă la adîncul trecut, / Auzit-am cocoșul cîntînd, și cîntecul l-am binecuvîntat". (cf. Clare 2007: 298-299) Ceea ce frapează aici în poemul lui Clare este și legătura cu misiunea asumată de Chatterton, aceea de a sonda
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fost aruncați de vii în cuptor sub domnia bezmeticului Carol al IIlea și camarilei sale. Dar moartea și faptele lor au rămas zăcăminte de curaj, dăruire - flacăra ce arde pururi spre cer și primejdie pentru cei răzvrătiți împotriva lui Hristos... Fericiți acei ce au purtat în mâini Crucea și în inimă dragostea pentru Hristos și Neam. Credința este un dar, fapta e datorie. „Legionar, tu făptuiește... lasă pe alții să vorbească”. Nu există viață fără muncă, nu există mântuire fără pătimire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
parcurge acest material arătat mai sus, placă turnantă, va cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu. Nu securiștii, nu activiștii de partid, nu agitatorii de partid ne dau nouă lecții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și egalitate / 33 Libertățile în democrațiile liberale / 38 Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune / 45 Mize filozofice și experiențe de libertate / 48 Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire / 55 Libertatea politică și libertatea filozofică / 57 Fericita excepție a societăților libere / 62 Repere biografice / 65 Raymond Aron (1905-1983) Introducere Politica ca știință și ca problemă Lucrarea lui Raymond Aron este ca politica însăși: aparent simplă ca acces și totuși greu de surprins în ultimul ei resort și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dincolo de discuțiile tradiționale în care mă încadrez. Aceasta, nu pentru că ignor cercetările ulterioare, dar pentru că aceste cercetări în biologie, sau în etologie nu sunt încă concludente și ne lasă pentru moment în situația pe care am încercat să o descriu. Fericita excepție a societăților libere Un ultim cuvânt, care nu este o concluzie ci o remarcă marginală. În fond, lucrurile despre care am vorbit nu interesează în profunzime decât o mică parte din omenire. Reflecțiile mele despre relațiile dintre libertate și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
chestiunile care probabil nu sunt, pentru majoritatea altor popoare, chestiunile cele mai urgente. Nu vreau să trag nici o concluzie. Spun doar că societățile noastre cărora le criticăm pe bună dreptate imperfecțiunile, reprezintă astăzi, în raport cu majoritatea societăților din lume, o excepție fericită. Societățile pe care le descriem și pe care le criticăm, aceste societăți care trăiesc prin dezbaterea permanentă asupra ordinii care trebuie să fie, aceste societăți fac să iasă puterea din conflictul pacific și organizat între grupuri și partide, sunt fără
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
cazul formei simple doi/două sau al numeralului compus douăzeci și doi/douăzeci și două, pentru care sunt folosite - corect - formele de feminin. În primul rând, trebuie să remarcăm că greșeala apare în limba vorbită (tărâmul tuturor inovațiilor, unele mai fericite, altele mai puțin), dat fiind că, în scris, numeralele care exprimă ora se notează cu cifre: ora 12. Dacă încercăm să formulăm o regulă de folosire a numeralului în exprimarea orei, constatăm că, de fapt, nu există o reglementare normativă
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
față de afirmația "Am lucrat în Europa, în 1982", cealaltă, mai concretă: "Am predat engleza la Malmo, în Suedia, în vara lui 1982", va avea probabil mai multe șanse de a fi crezută. În loc să ne descriem folosind termeni generali ca "obosit", "fericit" sau "trist", să ne arătăm sentimentele prin cuvinte-imagini. De exemplu: "îmi tremurau mâinile"; "Mă lăsau genunchii"; Am deschis gura să țip, dar n-am reușit să scot nici un sunet" - sunt mult mai credibile (și mult mai interesante) decât "Mi-era
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
imaginea unui bărbat care șade într-un avion, cu scaunul lăsat pe spate. I s-a cerut să explice acea imagine, iar acesta a scris: „Domnul Smith se întoarce acasă dintr-o călătorie de afaceri plină de succes. Este foarte fericit și se gândește la minunata lui familie și la bucuria de a fi din nou în mijlocul ei. Vede deja imaginea, cam peste o oră, când avionul va ajunge la aeroport, iar doamna Smith și cei trei copii vor fi cu toții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Combinarea specifică diferită de la o persoană la alta - a aptitudinilor care asigură posibilitatea desfășurării creatoare și originale a unei anumite activități se numește talent. Talentul este superior aptitudinilor, căci el apare în dezvoltarea maximă a aptitudinilor și în îmbinarea lor fericită. În plus, talentul reprezintă fuzionarea aptitudinilor cu imaginația, gândirea creatoare și sensibilitatea afectivă. Exemplu: Cineva cântă la vioară. Execuția este corectă, cu aptitudini pentru instrument, dar el nu va ajunge decât solist într-o orchestră. Altul, cu talent, cântă excelent
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pe care oamenii le-au avut în ziua respectivă. Rezultatul studiului a fost că procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria și dragostea iar negativ este asociat cu mânia, frica și anxietatea. Cercetările au demonstrat că oamenii sunt cei mai fericiți când găsesc o idee creativă și găsesc o idee deosebită când au fost fericiți cu o zi înainte. Astfel se creează un cerc al creativității și fericirii. Când oamenii sunt atrași de munca pe care o fac, există o șansă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că vor face o asociere cognitivă care a doua zi va da naștere unei idei creative. O zi plină de fericire va conduce la o a doua zi plină de creativitate. Iar o zi cu creativitate va fi o zi fericită. Experimentul 5. Există și mitul (în special în domeniul financiar și industria high-tech) că o competiție internă între angajați va forța creativitatea. S-a realizat un experiment care cerea la trei grupuri de studenți electrotehniști realizarea unui nou robot mobil
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
privind valorile sociale, este rezervat. 15. Nu este stabil emoțional, dar este capabil să-și utilizeze instabilitatea în mod eficient; e prost adaptat în accepțiunea psihologică a termenului, dar adaptat în sensul mai larg de a fi util social și fericit în munca sa. 16. Se consideră creativ. De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unul de lumina rampei”, „într-o epocă de vădită scădere a literaturii dramatice străine”. Tot Alexandru Hodoș e autorul însemnărilor intitulate Drama romantică, al notelor istorice Din trecutul teatrului nostru și O petiție a lui Caragiale, iar în O idee fericită e de părere că „teatrul constituie unul din cele mai sigure mijloace de propagandă sufletească”. La rubrica „Ecouri” sunt reproduse amintiri ale lui St. O. Iosif despre I. L. Caragiale. Revista mai include amintiri ale lui Zaharia Bârsan și I. Vanciu
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
Călinescu și de alții. [...] Coerența și subtilitatea disocierilor, modul în care ocolește criticul referințele înșelătoare și evită să tălmăcească demonstrația în termenii filosofiei speculative, ai misticii ori ai științei, lăsându-se condus numai de traseul imaginar al literaturii, dau certitudinea fericită a unui destin”. De fapt, așa cum sublinia chiar T., titlul corect al studiului ar fi trebuit să fie „poetica lui Ion Barbu și transformările ei, de la primii imitatori până la poeții care, după câteva decenii, au revenit parțial la ea”. Aserțiunea
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
accede la conștiința auctorială, pierzându-și însă iluzia vieții în beneficiul asumării deliberate a convențiilor literaturii. Dincolo de obiecțiile care se pot aduce acestei fenomenologii, interesantă nu prin validitate, ci prin coerență, cartea se distinge în peisajul criticii contemporane prin fuziunea fericită a infrastructurii teoretice cu discursul analitic, prin adecvarea instrumentarului la obiect și mai ales printr-o subtilă cunoaștere a romanului românesc și a circumstanțelor devenirii sale istorice. Eseul Suferințele tânărului Blecher (1996), versiune actualizată a lucrării de licență, publicată după
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
a face știință» și a-și afirmă individualitatea, el vorbește despre un subiect pe care l-a trăit”. Virtuțile literare se relevă cu deosebire în Transsiberiana (1934) și în Ogio-san (Domnișoare) (1938). Este vorba, în primul rând, de „înzestrarea vizuală fericită”, de „strategia vizuală înrudită prin dinamismul lapidar cu a cineastului”, de „o adevarată punctuație cinematografică” (Doina Curticăpeanu). Ț. va colabora, de altfel, ulterior, cu regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
logică la nivelul textului. Exegeta elaborează și o serie de studii în care prezintă stadiul cercetărilor asupra secolului al XVII-lea francez, cu punctul final în cursul universitar Du Baroque au classicisme (1993). Pe de altă parte, combinând în mod fericit mai vechile preocupări de literatură franceză clasică și noile perspective oferite de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]