26,035 matches
-
unghi este în funcție de unghiul de incidență al razei vizuale, de grosimea și înclinația geamului și de raza de curbură la punctului de incidență 9.2.1.1.2. Distorsiunea optică într-o direcție MM': diferența algebrică a deviației unghiulare Δα măsurată între două puncte M și M', a suprafeței geamului, distanțate astfel încât proiecțiile lor într-un plan perpendicular pe direcția de observație să fie la o distanță cu valoare fixă Δx (vezi figura 6). O deviație în sens contrar acelor de
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
Δα este exprimat în minute de arc, R2 este exprimat în metri. 9.2.1.3.3. Măsurare cu dispozitiv fotoelectric Dacă se cere o măsurare precisă cu o precizie mai bună de 10% din valoarea limită, valoarea Δd se măsoară pe axa de proiecție, valoarea lărgimii punctului luminos fiind stabilită în punctul unde luminozitatea este de 0,5 ori din luminozitatea maximă a spotului. 9.2.1.4. Exprimarea rezultatelor Se evaluează distorsiunii optice a geamurilor securizate măsurând Δd în
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
Δd se măsoară pe axa de proiecție, valoarea lărgimii punctului luminos fiind stabilită în punctul unde luminozitatea este de 0,5 ori din luminozitatea maximă a spotului. 9.2.1.4. Exprimarea rezultatelor Se evaluează distorsiunii optice a geamurilor securizate măsurând Δd în orice punct al suprafeței și în toate direcțiile, pentru a se determina Δdmax. 9.2.1.5. Altă metodă În afară de aceasta, se permite utilizarea tehnicii strioscopice ca o variantă a tehnicilor de proiecție, cu condiția să se mențină
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
3.1.2.3. Exprimarea rezultatelor Se examinează mai întâi geamul securizat cu ajutorul unei metode simple pentru a determina regiunea care dă imaginea secundară cea mai importantă. Se examinează apoi această regiune prin intermediul telescopului sub unghiul de incidență corespunzătoare. Se măsoară ulterior separarea maximă a imaginii secundare. Figura 14 Exemplu de observare conform metodei de testare cu colimator 9.3.1.3. Direcția de observare în planul orizontal trebuie să fie menținută aproximativ perpendiculară față de urma parbrizului în acest plan. 9
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
vehiculului, condiții de utilizare, surse de foc etc.), aceasta din urmă nu poate fi considerată ca adaptată la evaluarea oricăror caracteristici de combustie într-un vehicul real. 10.2. Definiții 10.2.1. Viteza de combustie: raportul dintre distanța arsă, măsurată conform acestei metode, și timpul necesar pentru ca flacăra să parcurgă această distanță. Ea se exprimă în milimetri pe secundă. 10.2.2. Material compozit: material constituit din mai multe straturi de materiale, similare sau diferite, unite prin cimentare, lipire, învelire
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
la o distanță de 178 mm deasupra plăcii de fond. Distanța între marginea port-eșantionului și extremitatea camerei trebuie să fie de 22 mm, distanța între marginile longitudinale ale port-eșantionului și laturile camerei trebuie să fie de 50 mm (toate dimensiunile măsurate în interior) (vezi figurile 15 și 16). 10.4.3. Arzător cu gaz Mica sursă de flăcări este reprezentată printr-un bec Bunsen cu diametrul interior de 9,5 mm. Acesta este plasat în camera de combustie în așa fel
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
mai mare decât volumul camerei de combustie și ca nici una din dimensiunile sale (înălțime, lățime sau adâncime) să nu fie superioare de 2,5 ori față de una dintre celelalte două. Înainte de testare, viteza verticală a aerului în hota laboratorului este măsurată la 100 mm, înainte și în urma locului prevăzut pentru camera de combustie. Ea trebuie să fie situată între 0,10 și 0,30 m/s, în măsură să evite o eventuală jenă a operatorului cu produsele de combustie. Este posibil
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
lățimea produsului, b. pentru eșantioanele cu o lățime cuprinsă între 60 și 100 mm, lungimea trebuie să fie cel puțin de 138 mm. În acest caz, distanța posibilă de combustie corespunde lungimii de eșantion, măsurarea începând cu primul reper de măsurat. c. Eșantioanele de o lățime inferioară a 60 mm și de o lungime inferioară a 356 mm ca și eșantioanele de o lățime cuprinsă între 60 și 100 mm, dar de o lungime inferioară a 133 mm, și eșantioanele de
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
sau inferioară). 10.6.6. Măsurarea timpului de combustie se termină atunci când flacăra atinge ultimul reper de măsurare sau când flacăra se stinge înainte de a atinge acest ultim punct. Când flacăra nu atinge ultimul punct de măsurare, distanța arsă este măsurată până la punctul de stingere al flăcării. Distanța arsă este partea descompusă a eșantionului, distrusă la suprafață sau în interior prin combustie. 10.6.7. Când eșantionul nu se aprinde, sau când el nu continuă să ardă după stingerea arzătorului sau
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
combustie. 10.6.7. Când eșantionul nu se aprinde, sau când el nu continuă să ardă după stingerea arzătorului sau atunci când flacăra se stinge înainte de a atinge primul reper de măsurare în așa fel încât nu este posibil să se măsoare o durată de combustie, se notează în raportul de testare că viteza de combustie este de 0 mm / min. 10.6.8. În timpul unei serii de testări sau atunci când testările sunt repetate, trebuie să ne asigurăm că atât camera de
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
II B, din anexa II C sau din anexa II K. 3. TESTAREA COMPORTĂRII LA IMPACTUL LOVITURII CU CAPUL 3.1. Indici de dificultate ai caracteristicilor secundare Nu intervine nici o caracteristică secundară. 3.2. Numărul de mostre Șase mostre plate, măsurând 1100 mm x 500 mm ( + 25 mm / - 0 mm ) sunt supuse testărilor. 3.3. Metoda de testare 3.3.1. Metoda utilizată este cea descrisă la pct. 3 din anexa II A. 3.3.2. Înălțimea de cădere este de
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
probe eșantioane reprezentative din produsul finit colorat. Controlul se efectuează cel puțin la începutul fiecărei campanii de producție, atunci când o modificare a caracteristicilor geamului poate influența rezultatul testărilor. Nu sunt supuse acestor testări geamurile prin care transmisia regulată a luminii, măsurată în momentul omologării tipului, este egală sau mai mare de 80 % în cazul parbrizelor și 75 % în cazul geamurilor altele decât parbrizele, nici geamurile care au ca simbol V (vezi pct. 4.5.2. din anexa II). În loc de testări, în
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
a) erorile accidentale; b) erorile sistematice. În cazul unui număr foarte mare de experimente, exactitudinea mediei se apropie de eroarea sistematică. În vederea evaluării documentare a unei metode trebuie să se precizeze numărul experimentelor. Valoarea exactitudinii este diferența dintre valoarea medie măsurată pentru materialul de referință și valoarea reală a acestuia, exprimată în procente ale valorii reale. În absența materialului de referință, diferiți parametri pot fi evaluați prin analiza probei consolidate. În absența atât a unei metode perfect codificate, cât și a
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
repetabilității și reproductibilității este coeficientul de variație definit prin norma ISO 3534-1977, punctul. 2.35 (coeficient de variație: raportul dintre variația tip și valoarea absolută a mediei aritmetice). 1.1.10. Limită de detectare Limita de detectare este conținutul minim măsurat pe baza căruia se poate deduce prezența analitului cu o certitudine statistică rezonabilă (cel puțin 95% pentru substanțele neautorizate - vezi 1.2.6.1.). Limita de detectare poate fi calculată în diferite moduri: a) Se poate măsura conținutul a cel
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
materialele de referință adecvate și cele de determinare prin probe martor, precum și: a) în cazul substanțelor având toleranță zero, identitatea analitului nu a fost dovedită fără ambiguitate, sau b) în cazul substanțelor având stabilită o limită maximă de reziduuri, conținutul măsurat de analit din probă este mai mic decât limita precizată la punctul. 1.1.15.1., lit. (b) de mai sus. Notă: În cazul (a), un rezultat negativ nu dovedește faptul că proba nu conține analit, iar în cazul (b
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
de retenție caracteristici ai analitului etalon, ai probelor de control și ai fragmentelor pentru analiză trebuie să fie indicate alături de rezultatul final, pozitiv sau negativ. 2.2.5. Criterii de măsurare cantitativă 2.2.5.1. Recuperarea trebuie să fie măsurată și specificată pentru toate măsurările cantitative. 2.2.5.2. Gradul de variabilitate inter-laboratoare privind recuperarea trebuie să aibă o valoare cât mai scăzută. 2.2.5.3. Trebuie să se precizeze în mod clar dacă rezultatele finale au fost
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
Dacă metoda se utilizează drept metodă de confirmare și dacă nu se folosește nici un etalon intern, identificarea analitului trebuie confirmată prin co-cromatografie. 2.4.4.2. Criterii aplicabile metodei SMFR 2.4.4.2.1. În vederea depistării, trebuie să se măsoare cel puțin intensitatea ionului de diagnostic celui mai abundent. 2.4.4.2.2. În vederea confirmării, se recomandă măsurarea intensității pentru cel puțin patru ioni de diagnostic. Dacă analitul nu produce 4 ioni de diagnostic cu ajutorul metodei folosite, identificarea acestuia
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
în raport cu o absorbție nulă și o absorbție molară specifică de 20 în raport cu linia de bază a vârfului, b) o absorbție relativă de 12,5% din absorbție vârfului cel mai intens din zona 1 800 la 500 cm-1, atunci când amândouă sunt măsurate în raport cu absorbția nulă, și o absorbție relativă de 5% din absorbția vârfului cel mai intens din zona 1 800 la 500 cm-1 atunci când amândouă sunt măsurate în raport cu linia de bază a vârfului lor. Notă: Deși din punct de vedere teoretic
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
vârfului cel mai intens din zona 1 800 la 500 cm-1, atunci când amândouă sunt măsurate în raport cu absorbția nulă, și o absorbție relativă de 5% din absorbția vârfului cel mai intens din zona 1 800 la 500 cm-1 atunci când amândouă sunt măsurate în raport cu linia de bază a vârfului lor. Notă: Deși din punct de vedere teoretic se preferă vârfurile corespunzătoare determinate conform literei (a), vârfurile prevăzute la litera (b) sunt practic mai ușor de determinat. 2.4.5.2. Se determină numărul
jrc2105as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87257_a_88044]
-
2. Măsurările nivelului de presiune acustică trebuie să includă folosirea unui sonometru cu precizie de clasa I care îndeplinește criteriile enunțate în IEC Publication nr. 651, prima ediție (1979). Toate măsurările trebuie efectuate folosind constanta de timp "rapid". Pentru a măsura nivelele globale de presiune acustică trebuie folosită curba de ponderare (A) . Pentru analiza spectrului sunetului emis trebuie folosită metoda de transformare Fourier a semnalului sonor. Alternativ, pot fi utilizate filtre de octava a treia care îndeplinesc criteriile stabilite în IEC
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]
-
Dispozitivul de avertizare sonoră trebuie să fie alimentat la una din următoarele tensiuni, după cum este cazul: 3.3.1. în cazul dispozitivelor de avertizare sonoră alimentate în curent continuu, la o tensiune de testare de 6,5V, 13V sau 26V, măsurată la ieșirea sursei electrice, corespunzător unei tensiuni nominale de 6V, 12V sau respectiv 24V; 3.3.2. în cazul dispozitivelor de avertizare sonoră care primesc curent continuu furnizat de către un generator electric de tipul celui folosit în mod normal de către
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]
-
fabricantul acestuia, în cazul dispozitivelor de avertizare sonoră alimentate în curent alternativ. 3.9. Timpul de întârziere între momentul acționării și momentul în care sunetul atinge valoarea minimă impusă la pct. 3.7 nu trebuie să depășească 0.2 secunde, măsurat la o temperatură ambiantă de 20±5°C. Această condiție se aplică în special dispozitivelor de avertizare pneumatice sau electropneumatice. 3.10. În condițiile de alimentare prevăzute de către fabricanții, dispozitivele de avertizare pneumatice sau electropneumatice trebuie să îndeplinească aceleași performanțe
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]
-
dispozitiv în statul membru în care acea motoretă de performanță scăzută urmează să fie comercializată. 2.2. Tensiunea de testare trebuie să fie cea stabilită la pct. 3.3 din anexa I. 2.3. Nivelele presiunii sonore trebuie să fie măsurate în condițiile stabilite la pct. 3.2 din anexa I. 2.4. Nivelul de presiune acustică ponderat de tip A al sunetului emis de către dispozitivul (dispozitivele) montat(e) pe vehicul trebuie măsurat la 7 m în fața vehiculului, acesta fiind poziționat
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]
-
2.3. Nivelele presiunii sonore trebuie să fie măsurate în condițiile stabilite la pct. 3.2 din anexa I. 2.4. Nivelul de presiune acustică ponderat de tip A al sunetului emis de către dispozitivul (dispozitivele) montat(e) pe vehicul trebuie măsurat la 7 m în fața vehiculului, acesta fiind poziționat într-un loc deschis, solul fiind cât se poate de neted și, în cazul dispozitivelor de avertizare sonoră alimentate în curent continuu, motorul vehiculului fiind oprit. 2.5. Microfonul aparatului de măsurare
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]
-
puțin 10 dB(A) mai mic decât nivelul de sunet ce trebuie măsurat. 2.7. Nivelul maxim de presiune acustică trebuie căutat într-o zonă situată între 0,5 și 1,5 m deasupra nivelului solului. 2.8. Atunci când este măsurat în condițiile specificate la pct. 2.2 - 2.7, nivelul maxim al sunetului (pct. 2.7) emis de dispozitivul de avertizare sonoră în timpul testării trebuie să fie de cel puțin: (a) 75 dB(A) și maximum 112 dB(A) pentru
jrc2176as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87328_a_88115]