25,546 matches
-
la războaie. În ținuturile asiatice, locuitorii pretind că fapturile cu un singur corn sunt destul de răspândite. Părintele Huc afirma faptul că inorogul a existat cu adevărat în Tibet. Nu se știe cu siguranță dacă inorogul a existat sau nu, dar povestiri despre el au existat în toate colțurile lumii. Unele povești vorbesc despre unicorn ca despre o ființă cu puteri miraculoase, invizibilă și cu posibilitatea de a se ascunde de privirea oamenilor, dispărând ca prin minune în pădurile întunecoase. În epoca
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
numeroase articole cu tematică juridică, în revistele de specialitate (Dreptul, Revista de Drept Public, Revista de Drept Penal, Pro Lege, Buletinul Curții de Conturi) și în ziare centrale și locale. În afară de acestea, Nicolae Cochinescu a publicat și o carte de povestiri pentru copii: "Cavalerul Albastru și alte povestiri" (Ed. Ion Creangă, București, 1971).
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
de specialitate (Dreptul, Revista de Drept Public, Revista de Drept Penal, Pro Lege, Buletinul Curții de Conturi) și în ziare centrale și locale. În afară de acestea, Nicolae Cochinescu a publicat și o carte de povestiri pentru copii: "Cavalerul Albastru și alte povestiri" (Ed. Ion Creangă, București, 1971).
Nicolae Cochinescu () [Corola-website/Science/306621_a_307950]
-
Povestirea de Vasile Voiculescu (1884 - 1963) face parte din volumul Iubire Magică, apărut postum în 1970, asadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos și este o povestire în râma, întrucat toată
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
Povestirea de Vasile Voiculescu (1884 - 1963) face parte din volumul Iubire Magică, apărut postum în 1970, asadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos și este o povestire în râma, întrucat toată acțiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
Povestirea de Vasile Voiculescu (1884 - 1963) face parte din volumul Iubire Magică, apărut postum în 1970, asadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos și este o povestire în râma, întrucat toată acțiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spațiul narativ îmbină realul cu imaginarul. Modalitatea narativa se remarcă, așadar, prin absența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese distanțarea acestuia de evenimente.
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
cel mai triumfator debut în 2001 pe imensă scenă italiană. Alte angajamente remarcabile care s-au soldat cu succese de proporții i-au fost oferite de Deutsche Opera din Berlin (unde a interpretat toate cele patru roluri feminine principale din Povestirile lui Hoffmann - Olympia, Antonia, Giulietta și Stella - , Regina Nopții, Violetta) Opera de Stat din Berlin (Zerbinetta, Regina Nopții), Îl Teatro Filarmonico din Verona (Donna Anna din Don Giovanni și Violetta din La Traviata), miticul Teatro La Fenice (Violetta). Printre triumfurile
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
și liric-onirică, uneori, gravă și plină de asprimile unor realități, trăite similar peste tot unde-au hălăduit românii în trecutul de exploatare, al țării. Transilvanul nu-i diferit, în acest sens, de brăilean. Oamenii care, în ilustrația lui Pintea la povestirea lui Panait Istrati, se substituie dunărenilor, sunt muntenii munților Carpați orientali, ca tipologie, si sunt românii de peste tot ca expresie, comportamental exteriorizați prin aceleași trăsături. Textura fină a arabescului grafic, de o foarte personală măiestrie la Pintea, nu elimina așa-
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
din București. A debutat în 1932 cu nuvela "Păpușa" (refăcută ulterior sub denumirea "Joc"). Printre scrierile sale se numără "Legendele Olimpului" și volumul de povești "Căciula fermecată". "Legendele Olimpului" [Zeii ( vol.1) și Eroii ( vol.2)], este un ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor, au jucat un rol însemnat în apropierea publicului tânăr din România de bazele gândirii și de istoria mitică a Greciei Antice. Lucrarea poate fi pusă în corespondență cu "Legendele și miturile Greciei Antice", elaborată de către autorul
Alexandru Mitru () [Corola-website/Science/306852_a_308181]
-
Guillaume d’Orange, Gudrun, Viteazul în piele de tigru, Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, Tristan și Isolda) cum ar fi povestea lui Tristan și a Isoldei, povestea lui Rodrigo Diaz de Bivar, supranumit Cidul și nu în ultimul rând o povestire a uneia dintre cele mai cunoscute și pe larg analizate teme, epopeea viteazului Ghilgameș. a mai scris, printre alte titluri, volumul "„Povești despre Păcală și Tăndală”", unde este pusă în evidență viața țăranului român. Cartea face parte din genul literar
Alexandru Mitru () [Corola-website/Science/306852_a_308181]
-
Langenbroich”) semnat de Achim Jaeger, iar revista "Dichtungsring" îi publică, de asemenea, două poeme . Revista vieneză "Buchkultur" îi publică în 2006 un articol despre himerism , iar în 2010 antologia internațională "Grenzverkehr II. Unterwegs", apărută sub auspiciile "Kulturkontakt Austria", include o povestire a sa. Scrie și în limba engleză. A publicat poeme în revistele și antologiile americane "The Blue House", "Poetic Diversity", "Subtle Tea", "Chorus Of Voices" ("TJMF Publishing", 2004), "L.A. Melange" ("Sybaritic Press", 2005), "The Orange Room Review", "Art With Words
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
ales pentru eseul său din 1993 ""The Coming Technological Singularity"" ("Singularitatea tehnologică care vine"), unde afirmă că creșterea exponețială din tehnologie va tinde spre un punct dincolo de care nu putem nici măcar specula despre posibilele consecințe. Vinge și-a publicat prima povestire, "Bookworm, Run!", în numărul din martie 1966 al revistei "Analog Science Fiction", editată pe atunci de John W. Campbell. Povestirea explorează tema inteligenței crescute artificial prin conectarea creierului direct la surse de date computerizate. A devenit un colaborator constant al
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
tehnologie va tinde spre un punct dincolo de care nu putem nici măcar specula despre posibilele consecințe. Vinge și-a publicat prima povestire, "Bookworm, Run!", în numărul din martie 1966 al revistei "Analog Science Fiction", editată pe atunci de John W. Campbell. Povestirea explorează tema inteligenței crescute artificial prin conectarea creierului direct la surse de date computerizate. A devenit un colaborator constant al revistelor SF din anii '60 și începutul anilor '70, adaptând una dintre povestirile sale într-un scurt roman, "Grimm's
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
editată pe atunci de John W. Campbell. Povestirea explorează tema inteligenței crescute artificial prin conectarea creierului direct la surse de date computerizate. A devenit un colaborator constant al revistelor SF din anii '60 și începutul anilor '70, adaptând una dintre povestirile sale într-un scurt roman, "Grimm's World" (1969) și publicând un al doilea roman, "The Witling" (1975). Vinge a ieșit la rampă cu nuvela sa din 1981, "True Names", poate prima povestire care prezintă cu adevărat conceptul de cyberspace
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
și începutul anilor '70, adaptând una dintre povestirile sale într-un scurt roman, "Grimm's World" (1969) și publicând un al doilea roman, "The Witling" (1975). Vinge a ieșit la rampă cu nuvela sa din 1981, "True Names", poate prima povestire care prezintă cu adevărat conceptul de cyberspace, care va deveni ulterior elementul central al povestirilor cyberpunk ale lui William Gibson, Neal Stephenson și alții. Următoarele două romane, "The Peace War" (1984) și "Marooned in Realtime" (1986), explorează răspândirea unei societăți
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
World" (1969) și publicând un al doilea roman, "The Witling" (1975). Vinge a ieșit la rampă cu nuvela sa din 1981, "True Names", poate prima povestire care prezintă cu adevărat conceptul de cyberspace, care va deveni ulterior elementul central al povestirilor cyberpunk ale lui William Gibson, Neal Stephenson și alții. Următoarele două romane, "The Peace War" (1984) și "Marooned in Realtime" (1986), explorează răspândirea unei societăți viitoare libertine și prezintă impactul unei tehnologii care poate crea câmpuri de forță impenetrabile. Aceste
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
alteori mai puțin evident (confruntarea dintre emergenți și Qeng Ho din "Adâncurile cerului"). În cartea lui Gene Wolfe "The Fifth Head of Cerberus" (publicată în 1972, înainte ca Vinge să fi scris opera sa bine-cunoscută), naratorul găsește o culegere de povestiri de Vernor Vinge pe raftul de sus al unei biblioteci dintr-o lume îndepărtată a viitorului, dar coperta este atât de distrusă încât el crede că un bibliotecar a confundat pe cotor "V. Vinge" cu "Winge". În cartea lui David
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
grup. Gălăgioasa companie parcurge crâșmele din și de lângă oraș, escapadele lor fiind punctate de gesturi licențioase, flirturi și chiar furturi din prăvălii. Scriitorul menționează în treacăt și o relație a sa cu fiica unui preot, care devine prima sa iubită. Povestirea lui Creangă se concentrează și pe farsele jucate de el și de alții, ca pedeapsă pentru prietenii despre care credea că nu împart merindele pentru Crăciun. Aceste farse se folosesc de „poște”, instrumente anume făcute pentru a arde degetele de la
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
subiectivitatea narațiunii lui Ion Creangă pe de-o parte și, pe de altă parte, respectarea convențiilor în vigoare privind stilul literar. George Călinescu, influentul istoric și critic literar interbelic, a afirmat că autorul a recurs la un stil tradițional de povestire, lipsit de individualitate, și că, din acest motiv, textul nu are „caracter de confesiune ori de jurnal”. El considera, în schimb, că "Amintirile" conturează „copilăria copilului universal”. Relevând că această carte adaptează caracteristicile tradiției orale și povestirea în ramă existentă
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
stil tradițional de povestire, lipsit de individualitate, și că, din acest motiv, textul nu are „caracter de confesiune ori de jurnal”. El considera, în schimb, că "Amintirile" conturează „copilăria copilului universal”. Relevând că această carte adaptează caracteristicile tradiției orale și povestirea în ramă existentă încă din literatura renascentistă, Călinescu o vedea ca pe un spațiu de încercare a monologurilor autorului și o ilustrare a calităților sale ca povestitor. El afirma că poveștile sunt „adevărate, dar tipice, fără adâncime; odată repovestite cu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
omului modern de cultură. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă, scriindu-și "Amintirile", dar, desigur, nici prototipurile culte ale genului, primele autobiografii și memorii ale Renașterii”. Conform interpretării sale: „Aci, ca și în poveștile și povestirile sale, Creangă execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate în întregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajunsă acum să se depășească pe sine
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
ținute de mama sa, și la vatra casei) a devenit unul dintre cele mai apreciate fragmente din literatura română. Manea observă că, prin intermediul aceastei secțiuni de proză, Creangă va fi reușit să transmită „perfect” atât „situarea temporală și spațială” a povestirii sale, cât și „toate detaliile unei lumi ingenue și pline de neastâmpăr”. El pune în contrast această perspectivă cu un alt fragment la persoana întâi: începutul romanului "Întâmplari în irealitatea imediată" a romancierului interbelic Max Blecher, care cufundă imediat cititorul
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „"morisca"” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „"novela"”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic. În ordine cronologică : La Galatea „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din 1585. Face parte din subspecia pastorală („"o eglogă în proză"”, după cum a numit-o autorul), foarte
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
în intermediul „"Elección de los alcaldes de Daganzo"”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din "Don Quijote". Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „"El retablo de las maravillas"” („"Catapeteasma minunilor"”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a realiza o critică socială. „"El juez de los divorcios"” are o tentă autobiografică și are drept concluzie «más vale el peor concierto / que no el divorcio mejor» (e de preferat
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]