21,120 matches
-
Galan, Al. Jar, Francisc Munteanu, Sütö Andras, Nagy Istvan, Szemler Ferenc, Horvath Istvan, Titus Popovici, Zaharia Stancu, M. Sadoveanu. Romanul Mitrea Cocor (1949), este considerat temelia prozei realist-socialiste, romanul model. Parafrazându-l pe Dostoievski, care afirma că toată proza realistă rusă a ieșit din Mantaua lui Gogol, putem afirma că toată proza românească r-s a ieșit din mantaua lui Sadoveanu, Mitrea Cocor fiind primul roman r-s care Întemeiază proza colectivizării și, În general, romanul r-s. Prima comandă tematică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Câteva probleme de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963), Ion Banu, Modelul empiric, epicurian, al dialecticii (1974). Revistă de înaltă ținută, S.c. cuprinde numeroase studii în limbile franceză, germană, engleză, rusă și italiană, provenind de la profesori și cercetători români și străini. Alți colaboratori: Carmen Bordea, N. I. Barbu, Marta Guțu, Grigore Tănăsescu, D. Protase, Gabriella Bordenache, N. I. Ștefănescu, Fl. Demetrescu, Maria Iliescu, Traian Costa, N. Lascu, G. Brătescu, Liana Lupaș, M. Oprișan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
fie armatei române, fie celei ruse. Între anii 1916-1919, școlile primare și secundare au funcționat în case particulare, localurile acestora fiind transformate în spitale. Nu au scăpat acțiunii de rechiziționare nici imobilele particularilor. Pentru a exemplifica, numai pentru nevoile armatei ruse, au fost supuse acestui proces un număr de aproximativ 50 de imobile. Nerespectarea de către aliați a angajamentelor referitoare la ofensivele din zona Salonic (ofensiva Sarrailă și Galiția (ofensiva Brusilovă, intrarea Bulgariei în război, tehnica superioară de război a trupelor Puterilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la dispariție. În iarna 1916-1917 guvernul, autoritățile, armata, trezoreria statului și numeroși civili s au retras în Moldova, teritoriu ce a devenit centrul rezistenței naționale. Mai mult de un milion și jumătate de refugiați și aproape un milion de militari ruși s-au adăugat populației din această regiune, ceea ce a creat imense greutăți în aprovizionarea și cartiruirea lor. Orașele și satele erau înțesate de noii veniți. Această aglomerare a produs o criză fără precedent a locuințelor. Spre exemplu, Iașii, care la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivelul scăzut de trai, dar și propaganda întreținută în unitățile industriale, de către reprezentanții organizației locale a P.S.D., au determinat pe unii muncitori să manifesteze împotriva patronilor și a „politicii guvernelor burghezo-moșierești”. Astfel, pe 1 mai 1917, în timp ce la Iași soldații ruși luau cu asalt casa din cartierul Sărăriei, în care era deținut liderul comunist Cristian Racovski, proletarii băcăuani au organizat o puternică manifestație, solicitând încetarea războiului și recunoașterea drepturilor muncitorești. Mișcări similare au fost organizate și în orașele Iași, Tecuci, Roman
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sosit un chestionar (redactat de Direcția Administrației Generale din cadrul Ministerului de Interne), ce cuprindea o listă detaliată a „tuturor abaterilor de la principiile de drept internațional săvârșite asupra persoanelor și asupra bunurilor statului de către armatele de ocupație, dar și de către armatele ruse și cele române”. În vederea recuperării pierderilor, noul guvern al României preconiza realizarea unui raport general cât mai complex, care să fie pus pe masa de lucru a Comisiei de desdaunare de la Paris. Termenul final de predare a acestor evalu)ri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ri (31 decembrie 1918) a fost insuficient pentru investigarea completă a „rănilor” orașului. Completat în grabă (în numai zece zile), chestionarul a înregistrat la final un total de 124.715 lei. Suma a fost trecută în dreptul pagubelor provocate de armatele rusă și română, Bacăul, la fel ca în cazul majorității orașelor din Moldova, fiind ocolit de ocupația militară germană în intervalul 1916-1918. Documentul consemnează pagubele produse de armata română după cum urmează: împrejmuiri distruse - 11.117,50 lei; imobile deteriorate - 21.282
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
păduri distruse - 14.000 lei (pădurea Iliești din comuna Ardeoani, aflată în proprietatea Primăriei Bacău). Graba cu care a fost redactată această evaluare a alterat serios valoarea finală a pagubelor. Spre exemplu, numai în cazul fondului forestier distrus de armata rusă estimările au fost mult sub realitățile din teren. În procesul-verbal încheiat în data de 5 ianuarie 1919, șeful ocolului silvic Schitu-Frumoasa, Alexandru Cojan, aprecia că „totalul prejudiciilor și tăierilor constatate, produse de armata rusă în perioada 1916-1918 în pădurea Iliești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazul fondului forestier distrus de armata rusă estimările au fost mult sub realitățile din teren. În procesul-verbal încheiat în data de 5 ianuarie 1919, șeful ocolului silvic Schitu-Frumoasa, Alexandru Cojan, aprecia că „totalul prejudiciilor și tăierilor constatate, produse de armata rusă în perioada 1916-1918 în pădurea Iliești, se ridică la un total de lei 95.983,79 lei - aproximativ 7.550 metri cubi”. În vara anului 1920, Comisia județeană pentru constatarea și evaluarea pagubelor de război de pe lângă Tribunalul județean Bacău, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în America latină, limbă a diplomației de asemenea. De la sfîrșitul secolului încoace, expansiunea financiară franceză este considerabilă: cei care au strîns capitaluri le exportă. În 1913, împrumuturile către stat, valori "sigure", reprezintă mai mult de jumătate din plasamentele din străinătate. Aliatul rus atrage, dar și Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, America latină, China. DOCUMENT Politica colonială a lui Jules Ferry "Ne citați mereu ca exemplu, ca tip de politică colonială pe care o iubiți și pe care o visați, expediția domnului de Brazza. Este foarte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Louis Lumière inventează cinematografia 1898 Pierre și Marie Curie: lucrări privind radioactivitatea 14 ian. "Acuz" de Émile Zola: afacerea Dreyfus 1901 Legea asociațiilor 1904 Antanta cordială franco-britanică 7 iulie Interzicerea învățămîn-tului pentru congregații 1905 Prima criză marocană Prima revoluție rusă 9 dec. Legea separării Bisericii de Stat 1906 Charta de la Amiens 1907 Picasso: Domnișoarele din Avignon 1909 Blériot traversează Canalul Mînecii cu avionul 1910 Organizarea Africii Ecuatoriale franceze 1911 "Lovitura de la Agadir" 1912 Protectorat francez asupra Marocului 1913 Lege pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în veacul al XIX-lea e numai unul din momentele fenome 1 Ibrăileanu se referă la influențele suferite, mai ales în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, de limba română, căci, altfel, prin canal grecesc și rus, pătrundeau în țările române "luminile" occidentale, franceze. nului, e momentul cel mai important, mai hotărâtor și ultimul, atâta tot. Cultura europeană a început să vină mai de mult. A venit necontenit, dar se pot preciza câteva momente. Primul moment e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn. El îi poruncește și-i indică măsuri în contra protestatarilor, 1 Convenția de la Akkerman (7 oct. 1826) între Rusia și Turcia prevedea între altele alegerea pe șapte ani de către divan a domnilor Țării Românești și Moldovei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Celor care nu vor acea curățire defel ă care vor, ca A. Russo, ca "limba asta turcită, grecită..." să rămâie așa î, le vom răspunde că ei singuri sunt neconsecvenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse, pe care le întrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe care le scriu dnii Florantin, Negruzzi ș.a. ă...î s-or duce calea celor duse..."1 . El pricepe și explică cu simpatie geneza tuturor sistemelor extreme: " Mi se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e altă vorbă. Așa a făcut și Eminescu, și Luceafărul nu e o poezie țărănistă. Și nici idealizarea țăranului în opera de artă nu este țărănism literar. Opera mai sus amintită a lui Turgheniev, în care el idealizează pe țăranul rus, nu e literatură țărănistă. Idealizarea poate fi cel mult țărănism politic, când nu-i romantism, ori ca la Alecsandri bergerism pseu-do-clasic. Țărănismul literar - autorul acestor rânduri l-a combătut de la început, acum douăzeci de ani. Dl Sanielevici mi-a reproșat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în 1964 susținându-și doctoratul în filologie. Preocuparea centrală a lui B. a constat în depistarea motivelor folclorice românești în opera lui Pușkin și Maxim Gorki și s-a materializat în mai multe lucrări, majoritatea scrise și publicate în limba rusă. A publicat studii și despre dramaturgia lui V. Alecsandri, C. Negruzzi, A. Russo, o monografie, în colaborare, despre A. Donici, care suferă însă de interpretări deformatoare. Cercetând arhivele, B. a descoperit documente referitoare la N. Milescu, D. Cantemir, Vartolomei Măzăreanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
II-a și a VII-a). Prof. C. I. Diovouniotis a descoperit și el traduceri grecești ale Convorbirilor duhovnicești, I, II, VII și VIII și, în 1913, le-a publicat. De asemenea, parțial, a fost inclus în Filocaliile ortodoxe, greacă, rusă și română (cu excepția celei rusești a Episcopului Theofan care a publicat cea mai mare parte din operele sale). Unii dintre papi au fost foarte entuziasmați de capodoperele duhovnicești ale Sfântului Ioan Cassian. În acest sens îl voi aminti mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de jos", social, nu văd de ce modelul lui Hopf nu ar fi explicat satisfăcător identitatea românească în perioada comunistă așa cum se relaționa ea cu practicile internaționale ale regimului și densa textură propagandistică asociată acestora; Hopf analizează de altfel convingător indetitățile ruse în perioada lui Hrușciov, respectiv tranziția dintre perioada Elțîn și începutul conducerii lui Vladimir Putin (Hopf: 2002). Eu îmi propun însă să cercetez cum identitatea "de sus", "paramodernă" (preluat din Matei: 2007) voi explica la timpul potrivit conceptul pe care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
intelighenția, un grup de intelectuali cu idei radical-democratice, persecurtați de către regimul politic și neînțeleși, chiar respinși, tocmai de către populația rurală căreia încercau să-i inoculeze o conștiință politică revoluționară. Pe cale de consecință, în a doua jumătate a secolului XIX, intelighenția rusă a trecut printr-un proces de radicalizare și a dezvoltat gradual un sens mesianic al misiunii sale, izolându-se în raport cu dialogul inter-social și realitățile empirice. Membrii intelighenției au transformt ideile în arme, amputând funcțiile lor critice și auto-reflexive; majoritatea au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
teroriști, optând pentru o terapie de șoc pentru a soluționa imediat și radical înapoierea socială și politică a Rusiei. Chiar și Marx s-a plâns, în ultimii ani ai vieții sale, că lucrarea sa Capitalul era greșit interpretată de către social-democrații ruși (Berdiaev: 1994; Besançon: 1993; pentru o analiză a intelighenției ruse vezi Pomper: 1993). Acesta a fost mediul social-intelectual care i-a dat naștere lui Lenin și leninismului, foarte diferit deci de atmosfera în care Marx și-a desfășurat activitatea. Sigur
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
imediat și radical înapoierea socială și politică a Rusiei. Chiar și Marx s-a plâns, în ultimii ani ai vieții sale, că lucrarea sa Capitalul era greșit interpretată de către social-democrații ruși (Berdiaev: 1994; Besançon: 1993; pentru o analiză a intelighenției ruse vezi Pomper: 1993). Acesta a fost mediul social-intelectual care i-a dat naștere lui Lenin și leninismului, foarte diferit deci de atmosfera în care Marx și-a desfășurat activitatea. Sigur, și acesta din urmă a întâmpinat, datorită jurnalismului său necompromițător
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului, foarte diferit deci de atmosfera în care Marx și-a desfășurat activitatea. Sigur, și acesta din urmă a întâmpinat, datorită jurnalismului său necompromițător, dificultăți din partea autorităților germane, franceze sau britanice, incomparabile însă ca intensitate cu cele experimentate de către revoluționarul rus. Cu toate acestea, lui Marx nu i-a fost deloc indiferentă activitatea politică. Dimpotrivă. O personalitatea puternică, autoritară, gânditorul german l-a admirat, întocmai ca și Lenin, pe Nikolai Cernîșevski, un membru proeminent al intelighenției ruse (Lichtheim: 1970, 139). Marx
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cele experimentate de către revoluționarul rus. Cu toate acestea, lui Marx nu i-a fost deloc indiferentă activitatea politică. Dimpotrivă. O personalitatea puternică, autoritară, gânditorul german l-a admirat, întocmai ca și Lenin, pe Nikolai Cernîșevski, un membru proeminent al intelighenției ruse (Lichtheim: 1970, 139). Marx a îndemnat permanent proletariatul să se organizeze pentru a își revendica drepturile, dirijând activități și organizații care l-au transformat într-un proscris în toată Europa occidentală. Mai mult, filosofia sa conținea de asemenea o dimensiune
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consideră Harding, leninismul nu a apărut ca ideologie distinctă până la izbucnirea Primului Război Mondial; până atunci Lenin se considera discipolul marxismului european, fiind oarecum incomodat de particularitățile și dogmatismul marxismului rus, precursor al bolșevismului. Numai în timpul războiului ar fi conștientizat liderul revoluției ruse oportunitatea politică a acestei înapoieri ideologice, transformând-o într-o armă și cucerind finalmente puterea cu ajutorul ei (Harding: 1996, 17-18). Argumentul lui Harding este pertinent, dar ceea ce el consideră momentul apariției leninismului poate fi la fel de bine interpretat ca o pură
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]