21,846 matches
-
făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acel loc. A rămas numai un paraclis al cimitirului, dar și acesta a fost refăcut, iar cimitirul mutat. În inscripția rămasă și transcrisă de Gheorghe Ghibănescu se menționează; „Pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu se că în anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot în numele acestui În articolul 16 se prevede ca medicul să fie numit și plătit de către direcție, din numărul medicilor înzestrați cu diploma unei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sa. Actul de fondațiune al Spitalului Drăghici din Vaslui Prin care eu subscrisul postelnicul Dimitrie Drăghici scriu și încredințez cu statornicie și sloboda mea vroință următorele: Art. 1. Fondez în condițiunile anume aice stipulate și nestrămutate un spital privat în târgul Vasluiului proprietatea Domniei Sale Doamna Elena Șubin, născută Ghika care va purta pururea numele de Spitalul lui Drăghici. Art. 2. Zidurile și toate benalele acestui spital sunt clădite de mai mulți ani cu a mea cheltuială pe loc care fiind dănuit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
neam și în veci asupra acelora în a cărora stăpânire cu legiuitu titlu va trece după vremi fondulu asigurator acestui venitu. b. Din dobânda anuală a capitalului de una mie galbeni No. 1000 galb. pe cari Doamna Elena Șubin propietara târgului și moșiei Vasluiu a hărăzitu acestui stabiliment cu osăbit înscris, cari bani acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
această a mea expresă vroință s-ar modifica în principiul ei și în locul administrației private mai sus hotărâte s-ar chibzui o administrare altu fel înjghebate atunce vor fi îndrituiți atât coborâtorii moștenitorului meu câtu și urmașii moștenitorilor proprietarului moștenitorului târgului Vasluiu a retrage veniturile și fondurile prevedute mai sus la art 2. 3. și 5 desființându în totu acest stabiliment, iar apoi la asemenea caz se va aplica și condiția prevedută de art 9 din testamentu răposatului Romașcu pentru averea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
arată că: ar fi de dorit ca județul să subvenționeze acest spital cu o sumă suficientă pe fiecare an, spre a putea. Spitalul Drăghici, a mărit numărul paturilor, a asigurat consultații gratuite pentru toți săracii, precum și pentru locuitorii satelor din apropierea târgului Vaslui. Era foarte cunoscut pentru rezolvarea cazurilor cele mai grele, ca un medic al copiilor, bătrânilor și nevoiașilor. În a doua parte a vieții, pleacă la Iași, fiind angajat cu contract la Spitalul “Sf. Spiridon”. Și aici era chemat pretutindeni
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pe patul de moarte la Văratec, unde s-a retras după moartea lui Mihai Eminescu, considerându-și viața fără sens. Din nefericire tentativa ei suicidală avea să reușească, intervenția doctorului Taussig fiind zadarnică. Dădea consultații la toată populația săracă a târgului cu atât mai mult cu cât poseda o avere frumușică: avea vii, case mari ca cea din str. Mârzescu unde a fost și Primăria, clădirea Notre Dame de Sion, unde pe vremuri fusese Seminarul Veniamin Costache. Locuia pe strada Stroescu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
științifică drumul parcurs de una din cele mai vechi instituții din Vaslui, într-o perioadă zguduită de cele trei mari războaie, molime de tot felul, cutremure și alte calamități naturale și, nu în ultimul rând, de marile schimbări socio-politice. Vechiul târg moldovenesc păstrează în memoria lui afectivă, nu numai clădirile vechi și noi construite de-a lungul timpului, ci în primul rând făclia dusă de generațiile de medici care s-au succedat în decursul timpului, jertfa lor supremă pentru sănătatea oamenilor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
poposit aici, au muncit aici, sau au plecat de aici ca dintr-un loc binecuvântat de Dumnezeu. Toate acestea mi-au readus în minte cuvintele marelui George Topârceanu care spunea în perioada interbelică: oricât noroi va fi fost pe ulițele târgului Vaslui la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, acela nu putea astupa urmele pașilor lăsați de marile personalități ale literaturii, artei și științei în trecere prin vechiul oraș moldovenesc. De aici încolo lucrurile s-au derulat de o manieră
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
călugăr Isaia Vicol Dioclias, va părăsi căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei și încercând să-i găsească acesteia scuze nefondate, care îl incriminau tot pe sărmanul Creangă. Militând pentru libertatea culturii și neavând idee cât îl va costa acest fapt, Ion Creangă merge să vizioneze o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă. Și aici, ca și în Povești, Povestiri, în Versuri, Poezii populare sau Povestiri didactice, lumea pestriță a satelor și a târgurilor, țărani, negustori, preoți sau chiar intelectuali, se ghidează după o serie de principii de viață autentică, ce sunt insuflate, cu siguranță, de către autor. Și din scrierile ficționale, așadar, putem desprinde trăsături ale artei de a trăi a lui Creangă. Folosind
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
s-au așternut pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era lege; se subliniază cupiditatea și despotismul babei; r. 30 : „boierul o ia, fără păsare” lipsa de conștiință a celor bogați, indiferența la efectele faptelor lor; p.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
veselindu-se împreună ...” împlinirea datoriei față de răposați șterge durerea pricinuită de moartea acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era lege; se subliniază cupiditatea și despotismul babei; r. 30 : „boierul o ia, fără păsare” lipsa de conștiință a celor bogați, indiferența la efectele faptelor lor; p. 23, r. 18 19 : „ți-oiu da eu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să chivernisească; p. 33, r. 12 13 : „omul lui Dumnezeu, cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida sau Păstorița alpicească, după Marmontel, din calendarul pe 1825, îi este atribuită), C. a continuat, cu un orizont cultural mai restrâns, dar cu mult spirit practic, strădaniile Școlii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
indian în straie europenești" în timp ce Macedonski a reținut din perioada debutului literar "zîmbetul sarcastic", "vocea întărîtată", "cu ghete scîlciate sau rupte, fără opere literare... băiat bun la petreceri". Cu un plus de realism îl surprinde Mihail Canianu în schița istorico-culturală Tîrgul Moșilor publicată în revista Ecoul săptămînii (1891): "Mai mult înalt decît scurt. Cu ochelari și totuși de o miopie groaznică. E foarte aprofundat în gînduri și-ntotdeauna distrat. Vorbește puțin răgușit. Poartă întotdeuna baston gros și e îmbrăcat bine, niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
personalitatea numită Costică sau Mitică, aceeași confuzie poate avea loc și pe terenul toponimiei producînd o adevărată odisee a căutării panicate între strada Pacienții și Sapienții (Căldură mare); uneori situarea toponimică sugerează un spațiu ireal, între oniric și absurd (Urbea Târgul de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea de amănunte parazitează informația parcă desprinsă dintr-un film suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îsnafi și mahalagii; încalecă de-a-ndărătele pe o saca și se plimbă pe podul Mogoșoaii, escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii, cari îl aclamează strigînd: "Ura! vivat musiu Berlicoco!". Se duce vestea pîn la vodă de isprăvile bandei [...]. Ca să scape tîrgul și marginile de ceata derbedeilor, Vodă începe să le dea slujbe afară." Treimea nedespărțită a Crailor ar fi putut fi sugerată lui Mateiu de un alt text al tatălui în care "Smotocea și Cotocea nu sunt decît unul și același
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
domeniile demografic, agrar și industrial. Revoluția demografică, specifică acestei perioade cu toate limitele care decurg din stadiul de dezvoltare a societății românești trebuie apreciată nu doar prin prisma creșterii numerice a populației, pe seama căreia este pusă mărirea numărului de sate, târguri și orașe din Principate, ci mai ales de schimbările profunde care s-au produs în structura socială, precum și în planul mentalităților, adaptate continuu noului curs de evoluție al societății românești spre noile instituții de tip capitalist. În privința creșterii demografice din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca documente de ordin fiscal ele nu pot avea decât un caracter orientativ în descifrarea evoluției factorului demografic în epocă. În realitate, numărul locuitorilor din Principatul Moldovei era cu mult mai mare. Într-un studiu privitor
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
această perioadă de tranziție, cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum am văzut, au intrat în rândul birnicilor din sate, târguri și orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
agricole erau solicitate la export, avantajele acestora erau minime, pentru că transportul spre portul Galați era prea costisitor. Exodul evreilor în Principate, dar mai cu seamă în Moldova, a avut, pe de o parte, un rol pozitiv, prin înființarea de noi târguri și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
l'aveu, malgré elle, renaissait" [Zola, Une page d'amour, p.149]322. În Une page d'amour de Zola, această scenă are un fundal ironic, în tradiția lui Flaubert suprapunerea de planuri diminuând valoarea declarației (la Flaubert prin vecinătatea târgului de animale, la Zola prin jocurile copiilor 323). Declarația doamnei Walter, burgheza nerafinata, este unică prin sinceritatea să: "Et je vous aime, depuis un an, en secret, dans le secret de mon cœur. Oh! j'ai souffert, allez, et lutté
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]