206,418 matches
-
o serie de măsuri hotărâte și rapide. „Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut - își amintește Vlad Filat - mi-am promis mie însumi că această sârmă ghimpată nu va mai apărea niciodată! Atât eu, cât și colegii mei vom face tot posibilul și imposibilul ca libertatea recâștigată, această mișcare spre o viață mai bună a Republicii Moldova, să fie menținută cu orice preț... Drumul spre modernizare trebuie să continue, iar parcursul european al Republicii Moldova să devină ireversibil”. Vlad Filat a adoptat permanent
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
sărbătorește pe 9 mai Ziua Victoriei împotriva fascismului, organizând în anul 2015 cea mai amplă paradă militară de până acum. La șapte decenii de la încheierea unui dezastru global, Europa se prezintă în fața lumii cu un proiect al păcii, Uniunea Europeană sărbătorind tot pe 9 mai Ziua Europei. Este de asemeni o zi a unei victorii, dar o cu totul altfel de victorie: una pașnică. Acest răstimp istoric a marcat evoluția conștiinței europene de la confruntare la conviețuire și progres. Stau mărturie formele instituționalizate
Ziua Victoriei, Ziua Europei by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296403_a_297732]
-
din 1950, până la Uniunea Europeană de azi. Trăim zile în care Europa unită reprezintă o realitate socială, economică, geopolitică. Celebrarea pe 9 mai a Zilei Europei arată că în conștiința europeană generală, coeziunea se adâncește, Uniunea Europeană de azi fiind un spațiu tot mai coerent și mai solidar, format din națiuni distincte, dar unite prin multe interese și idealuri comune.
Ziua Victoriei, Ziua Europei by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296403_a_297732]
-
Un comentator francez remarca, mai zilele trecute, că, privită „din avion”, zona Balcanilor se află pe un drum bun în privința instaurării democrației pe aceste meleaguri. Și mai remarca faptul că valorile occidentale cuceresc tot mai mult teren. Într-adevăr așa s-ar prezenta situația, numai că, repetăm, privită „din avion”... O simplă enumerare a diverselor situații poate că ne-ar face să considerăm că acesta și este adevărul! Așa, de pildă, se poate aminti
Balcanii văzuţi „din avion” by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296417_a_297746]
-
de Uniunea Europeană, pentru a pune capăt unei perioade îndelungate de blocaj politic. Intrarea valului de refugiați în țări ale Uniunii Europene pe ruta balcanică a determinat o abordare mai precaută a problemelor structurale ale acestei zone din partea puterilor occidentale. Dacă tot ne referim la arealul balcanic, nu putem trece cu vederea și alegerile locale din România, urmate de cele parlamentare, la toamnă, marcate de frământări pe scena politică, cu răsturnări de situație și candidați cotați ca învingători siguri care au probleme
Balcanii văzuţi „din avion” by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296417_a_297746]
-
secolului XX, în instituțiile celebre de învățământ superior din spațiul englez au învățat o serie de tineri români, dintre care mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot atunci a început să fie o prezență obișnuită la Londra unul dintre remarcabilii politicieni români din urmă cu un secol - Take Ionescu, căsătorit, de altfel, cu o englezoaică. Desăvârșirea unității naționale a prilejuit alte prezențe românești. După ce mulți elevi piloți
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal Uniunea Mondială a Românilor Liberi, prezidată multă vreme de Ion Rațiu și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
ca să muncesc și cred că voi reuși, cu ajutorul oamenilor de aici”, a recunoscut medicul român pentru cotidianul francez „Le Parisien”. Și situația complicată din mica localitate franceză La Motte, din Bretania, rămasă fără medic luni bune, și-a găsit rezolvarea tot cu ajutorul unui specialist român. Gino Pogani a primit toate aprobările necesare pentru a-și exercita profesia de medic generalist. Nu a fost ușor. Sosit în Franța în 2013, Pogani a urmat cursuri de limba franceză și, în paralel, a lucrat
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
paralel, a lucrat alături de medicii de la spitalul din localitatea Noyal-Pontivy. În prezent practică în La Motte, notează postul de televiziune „France 3”. Aceeași situație există și în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic și un altul așteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
la Atena, în 1921, cu Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei, care i-a dăruit un moștenitor, născut la 25 octombrie 1921, Prințul Mihai. Căsătoria nu a fost nici pe departe una fericită și s-a deteriorat definitiv din pricina legăturii tot mai acaparatoare a regelui cu Elena Lupescu, inițial soția unui ofițer. Ca și vărul său britanic, Carol sfârșește, în decembrie 1925, prin a renunța la tron, dar cinci ani mai târziu, în 1930, după moartea prematură a Regelui Ferdinand, Carol
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
foarte bine ani de zile, chiar dacă în jur sunt o mulțime de mici localuri - braserii, bistrouri. În timpul săptămânii, clienții sunt întreprinzători din cartier. În week-end, dejunurile de lucru lasă loc serilor românești și bucătăriei tradiționale”, explică Cristina. Asta a atras tot mai mulți tineri, care, alături de clienții obișnuiți, sporesc numărul celor ce vin să se simtă bine într-o ambianță pur românească. În ciuda dificultăților generate de criza economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcătuită în mare parte din
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
prim-ministru a fost Ignaz Seipel, care a deținut funcția de cancelar al Austriei în două rânduri, în anii 1920 ai secolului trecut, fiind și ministru al Afacerilor Externe. Prelatul s-a aflat în fruntea unei coaliții de extremă dreapta. Tot prim-miniștri au fost și Kjell Magne Bondevik, preot luteran norvegian care a servit în această calitate în două rânduri (1997-2000, 2001-2005), precum și Lars Johannes Ingman, episcop și teolog finlandez al Bisericii Evanghelice Luterane, ministru în mai multe cabinete, ulterior
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
noi”, iar pe cei „noi”, vertitabili, nu prea ai de unde îi lua, deoarece sunt ori prea rari, ori prea timizi și nu cunosc bine obligațiile și binefacerile misiei. În orice caz, regimul pe care încercăm să-l încheiem se lasă tot mai greu învins. Și la care se adaugă și multe dintre păcatele celor 25 de ani care acum sunt clarificate, cu mult sârg, de justiție. La televiziune sunt prezentați, spre satisfacția publică, cei prinși cu „ocaua mică”, altădată mari și
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în școli. Pe scurt, poartă o campanie de intimidare a comunității. De 15 ani se vorbește de formarea unor centre cultural-informative ca prime instituții românești în afară de Biserică, însă rămânem tot la vorbe”, spune Zavișa Jurj, președintele Asociației românilor „Ariadnae Filum“.
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
ori de războaie deșarte, amenința să se prefacă într-un Turn Babel asediat din afară și dinamitat dinăuntru. Unica și cutezătoarea construcție imperială în care - fapt rarissim în istorie - lumea s-a grăbit să intre, nu să stea deoparte, este tot mai împovărată de probleme și amenințată de riscuri. Dar oare nu întreaga istorie a constructului european e jalonată de riscuri și probleme, iar apoi de triumf asupra sfidărilor de tot felul? Și mai este o întrebare, gravă, care s-a
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
pus nu o dată, însă acum sună mai responsabil ca oricând în trecut: va mai supraviețui Uniunea Europeană, cel puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate teroriste, mișcarea migraționistă, dar și frământările interne, cu un Sud tot mai îndatorat și cronic sub semnul falimentului și un Est eurosceptic și pe punctul de a derapa spre autoritarism și „democrație iliberală”, cu
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate teroriste, mișcarea migraționistă, dar și frământările interne, cu un Sud tot mai îndatorat și cronic sub semnul falimentului și un Est eurosceptic și pe punctul de a derapa spre autoritarism și „democrație iliberală”, cu divergențele lăuntrice în ce privește relațiile cu Rusia, populismele de dreapta și de stânga, Brexitul și, în sfârșit, cât
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
America în Europa, a lăsat ca moștenire geopolitică și aforismul „Fie că vor sau nu, americanii sunt participanți la viața lumii”. Va veni oare salvarea Europei și de această dată (ca în cele două Războaie Mondiale și în „războiul rece”) tot din America? Oricum, însă, nu printr-un nou Plan Marshall (ba chiar dimpotrivă, am putea zice), ci de la ceea ce autorii americani numesc „trumpismul global”. Universitarul britanic Mark Blyth avansează ideea că victoria lui Donald Trump la prezidențiale va impulsiona și
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
aparent erau orientate spre aspectele neesențiale ale contradicțiilor sociale, reușeau adeseori să scape cenzorilor. Pentru mine, în plus, a reprezentat posibilitatea (unică, din știința mea) de a îmbina cele două modalități de exprimare - în cuvinte și în imagini - într-un tot cu priză la cititor. Am inaugurat în presa românească a timpului genul de foileton auto-ilustrat care a constituit una dintre atracțiile majore ale cititorilor ziarului „Informația Bucureștiului”, la care am trudit ca redactor două decenii. Cu caricatura zisă „de șevalet
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
marcat destinul orașului Bruxelles. În timpul celor două războaie mondiale, și mai ales în timpul ocupației din 1940-1944, germanii au încurajat populația flamandă în direcția unei politici șovine și revanșarde, care a dus la persecuții și deportări. După război, conflictele mocnite devin tot mai flagrante, astfel că în 1961-1962 frecvența demonstrațiilor anti-franceze devine neliniștitoare. Bruxelles - regiunea-capitală este astfel deplin constituită, cu patru parlamente locale, șase districte de poliție, agenții municipale și 19 comune. Bruxelles este și sediul Parlamentelor valon și flamand, precum și al
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
despre o capitală efectivă, de iure, nici că poate fi vorba. Tratatul de la Amsterdam a oficializat Bruxelles ca sediu al celor două principale instituții europene, Comisia și Parlamentul European; acesta din urmă avea sediul la Strasbourg, dar s-a apropiat tot mai mult de Bruxelles, unde se întrunește trei săptămâni din patru, în favoarea principiului de co-decizie Parlament - Comisie. Așa a apărut în inima orașului un centru european, dominat de Parlamentul European, unica instituție europeană aleasă prin vot direct de cei peste
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
membre, ale cărei drepturi le apără. Nu mai puțin important este Comitetul Regiunilor, care trebuie să fie consultat în privința oricărei decizii care poate afecta autoritățile locale sau regionale din statele membre, cum ar fi politicile de sănătate, educație și transport. Tot aici funcționează opt agenții europene: Agenția de Apărare, cea de Educație, Audiovizual și Cultură, Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovație, Agenția de control piscicol, Agenția pentru Sisteme Globale de Navigație prin Satelit, Agenția pentru Cercetare, Agenția Executivă a Consiliul European
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
se vorbește despre comerț intercontinental. Iar din punct de vedere strategic, Polul Nord nu poate fi de neglijat din perspectiva amplasării de baze și sisteme militare care să întărească dominația. Interesele UE. Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, ca mare putere mondială, este tot mai important să aibă un cuvânt de spus în „jocul” geopolitic ce vizează Zona Arctică. O poate face prin doi „pivoți”: Danemarca, stat membru, și Norvegia, care, deși nu are această calitate, își declară tot concursul. UE are și motive
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
ca mare putere mondială, este tot mai important să aibă un cuvânt de spus în „jocul” geopolitic ce vizează Zona Arctică. O poate face prin doi „pivoți”: Danemarca, stat membru, și Norvegia, care, deși nu are această calitate, își declară tot concursul. UE are și motive să-și susțină poziția, dat fiind faptul că a alocat 1,14 miliarde euro pentru proiecte sociale și de de dezvoltare economică ale regiunii (în special nordul Finlandei și Groenlanda) în perioada 2007 - 2013. Din
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
vor evolua structurile deja existente, dacă va fi pus în aplicare preconizatul „Centru de Informații Arctic” al Uniunii Europene, dacă se va putea separa tema arctică de contextul nefavorabil al relațiilor UE-Rusia, dacă Uniunea va reuși să acționeze ca un tot unitar în materie. Iar auspiciile nu sunt dintre cele mai bune: UE prezintă un tablou fragmentat când vine vorba despre Zona Arctică, lăsată până acum în seama Serviciului de Acțiune Externă (din perspectivă diplomatică) și a multor comisii și directori
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]