206,418 matches
-
samă de dascăli nu se va certa răpitorul, de vreme ce iaste un lucru care are fi turbat de dragoste; iar alții și mai mulți și mai credincioși dascăli zic, cum să să cearte cu certare ușoară, după cum va fi voia giudețului”. Tot în Pravila lui Vasile Lupu găsim printre cauzele care micșorează pedeapsa, pe lângă mânie, vârstă, somnambulism sau dragoste și beția. „De vreme ce dă învățătură pravila, de zice cum toată greșeala de are fi de mare și de să va face la vremea
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și de să va face la vremea de beție nu să va certa deplin...și mai vârtos vinul ce va fi băut, văzându-l limpede și frumos la față și moale și dulce la gustare, deare fi și înțelept nestine, tot să amăgește, pârându-i, că nu să va îmbăta”. Dar: „Cela ce să va îmbăta în deadins, ca să poată șovăi la greșală, ce va greși, pentru să să certe mai puțin, acela nici dănăoară nu va scăpa, ci se va
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
ianuarie 2014, Geo ne-a părăsit. Nu are rude apropiate și a fost înhumat în cimitirul satului. A avut o viață tumultoasă, un destin sinuos, a fost un adevărat personaj, cu farmec personal, cu discurs cuceritor și povestiri fabuloase. Boem tot timpul, cheltuia fără grijă, a murit sărac, urmărit de bănci pentru datorii. Dumnezeu să-l odihnească! (n.a. Fotografie realizată de Mihai Forsea la cimitirul Reînvierea, lângă mormântul lui Cornel Chiriac).
Despărțiri. GEO LIMBĂȘANU by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83478_a_84803]
-
Primul nostru “Cerb de aur” (VI) - Octavian URSULESCU Victoria Luminiței Dobrescu, în 1969, a produs, așa cum scriam, o mare bucurie în țară, fiind prima într-o competiție care polariza atenția tuturor. Dar anii au trecut și, după 1990, tot felul de oameni care nici nu se născuseră pe vremea aceea sau care nu au legătură cu fenomenul muzicii ușoare au început să emită păreri absurde, să publice inepții, pe linia celor care legau tot ce a fost înainte de 1989
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
precis la Colegiul Național „Matei Basarab”, a poposit „Folk fără vârstă”, evident în organizarea Radio România, Redacția Teatru. Invitații, în juriu și în spectacol, au fost Ducu Bertzi, Mihai Neniță, Marius Matache și Ovidiu Mihăilescu, iar prezentarea a fost asigurată tot de către cunoscuta cantautoare Maria Maria Gheorghiu Gheorghiu, acum în calitate de redactor la București fm. „ST. PATRICK’S’ DAY”. 17 martie e ziua Sfântului Patrick, ocrotitorul Irlandei, ocazie cu care Ziua Națională a Irlandei, St. Patrick’s’ Day, este celebrată anual
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
Uite că se poate! - Virgil OPRINA Fiind balcanici, bogați așadar de la natură, suntem predispuși la concesii, deși acestea au tot mai puțin ce căuta în ecuație atunci când vorbim despre performanță în general, inclusiv cea artistică. De aceea, orice demers cultural și artistic generator de performanță, apare în lumea noastră mai mult pe seama unor individualități și foarte rar în dreptul
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
cazul unei montări originale cum este cazul actualului Rigoletto, reprezintă un dans pe sârmă, privit dintotdeauna chiar dinaintea primului gong ca un incitant act de curaj de către unii, sau ca pe încă un pumn de praf în ochii unui public tot mai ignorant, act de crasă incompetență managerial - artistică de către alții. Personal, cred că fără acte de curaj, în general, am fi rămas încremeniți în veșnicul somn al rațiunii, cel fără de vise și de povești, de aceea m-am bucurat să
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
alții. Personal, cred că fără acte de curaj, în general, am fi rămas încremeniți în veșnicul somn al rațiunii, cel fără de vise și de povești, de aceea m-am bucurat să aud că încă de la primele acorduri orchestrei “îi e tot mai bine”, că primul tablou îmi dă o senzație reconfortantă de deja-vù - Unora le place jazz-ul - și că muzica lui Verdi și personajele libretului lui Piave care au văzut lumina rampei sub bolta aurită a Teatrului La Fenice în
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
Unora le place jazz-ul - și că muzica lui Verdi și personajele libretului lui Piave care au văzut lumina rampei sub bolta aurită a Teatrului La Fenice în 1851 pot căpăta o viață nouă în 2014, undeva pe malurile Dâmboviței, tot într-o atmosferă de “care pe care”, dar cu pistoalele mai la vedere, așa cum stătea bine “ducilor” din America începutului de secol XX. Dacă pariul pus de Rigoletto este acela de a ține publicul cu sufletul la gură și Martie
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
-l fermeca cu aceleași povești, dar mereu spuse altfel, atunci vorbim despre un pariu câștigat în favoarea unui public nou, pentru care poate că summum-ul în materie de spectacol erau filmele 3D văzute la mall și care acum au plecat tot mai convinși că asta nu e totul. Spectacolul nu este nicidecum perfect. Chiar dacă din punct de vedere “procedural” a fost conceput după o rețetă care aduce cu producțiile marilor teatre de operă, actualul Rigoletto reprezintă vremurile și locul în care
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
nicidecum perfect. Chiar dacă din punct de vedere “procedural” a fost conceput după o rețetă care aduce cu producțiile marilor teatre de operă, actualul Rigoletto reprezintă vremurile și locul în care a fost montat, în care atenția noastră, a tuturor, e tot mai mult acaparată de paza flancurilor și mai ales a spatelui. Din acest punct de vedere, plasarea acțiunii în mediul celui mai iute de pistol al anilor ’20 din “îndepărtata Americă”, este mai mult decât potrivită. Acest spectacol impresionează plăcut
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
în care este creat câmpul de acțiune al personajelor, prin asumarea corectă, dar nu mai mult, a scenotehnicii, prin evidențierea dramei Gildei, sau prin anumite scene cu aport de creație regizorală precum cea a “exemplificării” răpirii Gildei sau scena finală. Tot așa, după gust - ca la operă nu? - pot exista senzații de neîmplinire față de condiția lui Rigoletto însuși, alminteri cu o prestație vocală excelentă din partea lui Martin Fülöp, a cărui cocoașă a fost tratată doar ca un simplu accesoriu de costumație
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
deveni parte din viața culturală a tot mai mulți bucureșteni. Marele câștig al acestei producții este, cred, în plan imediat “ Uite că se poate!”. Alături, se simte deja în aer un “Is yet to come...”, o urmare care va face tot mai puține concesii lui “lasă că se poate și așa”.
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
de altfel se aseamănă foarte mult ca timbru baritonal. La un moment dat, 70% din repertoriul de concert al lui Suruceanu, acest “Celentano al Basarabiei”, cum era numit marele prieten al lui Dan Spătaru, era semnat de Raiburg! Apoi, devenit tot mai popular, a fost asaltat și de interpreții mai tineri, așa explicându-se durata concertului, în care fiecare a ținut să fie prezent. Tot mai cunoscut și în România, în primul rând datorită lui Fuego și Silviei Chifiriuc, Yan Raiburg
Vedete la Chișinău by Andreea POPOV () [Corola-website/Journalistic/83792_a_85117]
-
Basarabiei”, cum era numit marele prieten al lui Dan Spătaru, era semnat de Raiburg! Apoi, devenit tot mai popular, a fost asaltat și de interpreții mai tineri, așa explicându-se durata concertului, în care fiecare a ținut să fie prezent. Tot mai cunoscut și în România, în primul rând datorită lui Fuego și Silviei Chifiriuc, Yan Raiburg este invitat anul acesta să susțină un recital extraordinar pe scena Festivalului internațional de muzică ușoară “George Grigoriu” de la Brăila, cea mai importantă
Vedete la Chișinău by Andreea POPOV () [Corola-website/Journalistic/83792_a_85117]
-
Valsul” de Șostakovici din coloana sonoră a filmului “Ultimul tren”, “Cavaleria ușoară” de Suppé, Dans ungar nr. 5 de Brahms și inevitabilul “Radetzky marsch” de Johann Strauss-tatăl. Aceeași inspirată alegere și în cazul soliștilor invitați, care au apelat în general tot la lucrări de mare popularitate, lucru normal la un asemenea concert. Născută la Cernăuți, în Ucraina, mezzosoprana Liza Kadelnik s-a oprit la “Habanera” din “Carmen” de Bizeț și “Oci ciornâie”, în timp ce tenorul Alexandru Mânzat a cântat “La tebernela del
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
peste 42 de minute. Pe lângă unele influențe din epocă (Liszt, Brahms sau Debussy), uneori derutante la o primă audiție, cunoscătorul va identifica elementele care vor defini mai târziu inconfundabilul stil bartókian. Andante, Vivace-Scherzando, Adagoi, Poco a poco più vivace, tot atâtea ipostaze în care cei cinci artiști s-au dezlănțuit pe ritmuri cu care autorul a intrat în contact prin numeroasele sale călătorii sau provenite din alte surse, animând sonorități când meditative, când îmbătătoare, familiare și totuși greu de încadrat
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de fiul său Luca. Tot în limba română! Cristian Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al câtorva dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate de spuma muzicienilor români din epoca
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Republica Moldova!), bună parte din melodii aparține compozitorilor de la Chișinău: Maria Stoianov (nu mai puțin de 8 titluri), Ilie Gorincioi (4), Eugenia Carabut Andrieș, cărora li se adaugă Fuego însuși (cu 5 creații), colaboratorul său de nădejde Marius Cristi Popa (tot 5), Stelian Ene (autor din Odobești, descoperit de Alexandru Jula). Nu lipsesc două mari șlagăre, “O căsuță la marginea satului” de Marina Voica și “Nu m-am gândit la despărțire” de Dan Dimitriu. Între autorii versurilor: Grigore Vieru, George Țărnea
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
Fiesta”. incorect să numim rezultatul doar “jazz”, căci aveam de-a face, așa cum inspirat ni se prezintă discul, “un savuros cocktail vocal- instrumental, unde suntem provocați să degustăm rafinatele amestecuri de soft-electro, groove, funky, pop-rock, soul și blues. Un tot unitar, într-un anume ambient, impregnat de parfumul anilor ’80 și adus la o reală dimensiune a prezentului tehnic și conceptual, ca un adevărat model de fusion”. Încă o reușită a casei de producție Soft Records. Emeric Set: „Târziu” Emeric
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
unde a propus portrete ale vedetelor actuale ale muzicii ușoare franceze. La TVR este, în anii 1997-1998, în postura de colaborator al unei emisiuni desființate surprinzător, fiind singura dedicată compozitorilor români (“Portret în oglinda”, TVR2, realizatori Nicoleta Păun și subsemnatul). Tot la postul public este profesor și redactor în 1999 la “Ploaia de stele” și “Ploaia steluțelor” (emisiuni realizate in colaborare cu compania lui Valeriu Lazarov), pregătind concurenții pentru debut. Este foarte legat în egală măsura de teatru și film: a
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de orice formalizare propusă pentru aritmetică, există propoziții adevărate ce nu pot fi obținute în contextul formalizării considerate. Adică, nicio formalizare nu poate cuprinde întreaga Aritmetică. Tot așa, nici un orizont analitic nu poate epuiza semnificațiile numărului lui Fibonacci în arta sunetelor, dar nici nu-i poate acredita omniprezența. Am întâlnit compozitori care își propuneau de la bun început să respecte valorile matematice ale proporției de aur și care
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
poate epuiza semnificațiile numărului lui Fibonacci în arta sunetelor, dar nici nu-i poate acredita omniprezența. Am întâlnit compozitori care își propuneau de la bun început să respecte valorile matematice ale proporției de aur și care, pe parcursul elaborării opusului, amânau tot mai intransigent „amestecul” respectivei proporții. Actul creației apelează volens nolens la teorema alegerii a lui Cohen, care ne spune că, fiind dată o familie de mulțimi disjuncte, există o mulțime care conține câte un element din fiecare mulțime a familiei
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
realizat cu măiestrie cele două imagini contrastante din cadrul reprizei: poezia inefabilă de factură contemplativă a temei principale, urmată de elanul și dramatismul fără egal din finalul mișcării. Grație capacității de sinteză a geniului mozartian, sonata concentrează în cele două mișcări tot atâtea semnificații cât alte lucrări de ample dimensiuni. În afara prestației de excepție de pe podiumul de concert, protagoniștii au acordat atenție și laturii educative a manifestării. Deoarece spectatorii aplaudaseră după prima mișcare, Gabriel Croitoru a menționat că sonata de Mozart este
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
pentru scopul nobil al spectacolului și o prezentare generală a serii a fost făcută, la începutul spectacolului, de Mihaela Rădulescu, iar la finalul acestuia, simplu și bonom, ca de obicei, Johnny Răducanu a improvizat la pian, pe muzica sa evoluând, tot într-o improvizație, Răzvan Mazilu și dansatorii invitați în recital. Spectacolul și-a atins scopul artistic, spectatorii resimțind energia magică transmisă lor prin dans, așa cum își dorea Silvia Bucur de la Fundația PRAIS. Sperăm că și rezultatul practic a fost pe
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]