206,418 matches
-
și demonstrative pentru un Des Grieux până atunci destul de rezervat temperamental. Dacă baritonul Ionuț Pascu are o prezență agreabilă în Lescaut, iar glasul său calitativ sună bine doar în registrul mediu, pentru că în pasaj și acut se confruntă cu probleme tot mai mari, basul Mihnea Lamatic se menține, în bătrânul Geronte, pe linia prestațiilor sale anterioare, asemeni tenorului Mihai Lazăr în Edmondo, dar mezzosoprana Maria Jinga atrage de fiecare dată atenția prin glasul frumos și eleganța frazării, chiar și în scurta
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
formulei de așezare în spațiu cât mai apropiată de practica lui Mozart, din a cărui creație a ales Concertul în Sol major K.V. 453. Ca și Mozart, a dirijat orchestra de la pian, a coordonat întreaga desfășurare muzicală ca pe un tot unitar, în care solistul evoluează ca primul între „colegi”. Rolul atribuit solistului n-a fost preponderent, ci complementar cu ansamblul, discursul s-a derulat natural și simplu, într-o notă de discreție, cu excepția cadențelor, când a ieșit la iveală cu
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
exprimă bucuria deosebită a lui Mozart de a fi în mijlocul praghezilor care-l iubeau, fiind fericiți să-i primească muzica. Simfonia are trei părți, îi lipsește menuetul, de vreme ce dedicatarii praghezi nu prea agreau acest dans, iar Mozart a dorit cu tot dinadinsul să le fie pe plac. Interpretarea a fost minunată prin spontaneitate, vitalitate și multe alte atribute care compun efectul unui eveniment muzical, rezultând acea stare de împlinire unică dată doar de artiști aleși în momente alese. Am plecat de la
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
numele de orașele Timișoara și Reșița. S-a născut cu o sută de ani în urmă (3 ianuarie 1913) în localitatea cunoscută prin exploatările miniere, Moldova Nouă din sudul Banatului montan dar a urmat Gimnaziul real german la Timișoara și tot în perioada respectivă se conturează direcția dezvoltării sale ulterioare; muzica. Astfel va frecventa Academia de muzică din Cluj care i-a asigurat baza profesării sale ca dascăl de muzică vocală dar și instrumentală, ca dirijor de cor sau ansamblu vocal-orchestral
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
acest ansamblu a prezentat o seamă de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
Tribal și Trash...” - Delia. Videoclipul este o producție Cat Music, filmat de către CevaDeVis la Castel Film Studios și l-a avut ca invitat special pe Frankie - iguana. Piesa este produsă și orchestrată de băieții de la Sunrise Inc, muzica este semnată tot de ei împreună cu Delia, iar textul este scris de artistă împreună cu Lavinia Sima. Dacă vara trecută a avut super-hit-ul “Tu și eu”, în această vară INNA ne duce ... “Spre mare”. Piesa a fost produsă și compusă de INNA, împreună cu băieții
La zi by Gabi MATEI () [Corola-other/Journalistic/83700_a_85025]
-
toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă și de frică că va fi spânzurat, s-a ascuns în grădina aceea, așa că nici ziua mare cu lumina nu-l puteau afla, de l-ar fi tot căutat. Mai spre seară, fiind o zi frumoasă și călduroasă, ieși Ștefan-Vodă singur din curte și se duse la plimbare prin Grădina Domnească tocmai în partea aceea unde era Tolpa ascuns. Țiganul văzând de departe că vine Vodă, se sui
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
ansamblu al Corului Madrigal sub baghetă marelui dirijor Marin Constantin, artista se afirma prin obținerea unor semnificative premii la concursuri internaționale de canto de mare importanță precum cele de la București (George Enescu, 1970), Barcelona (1972, 1976 Maria Canals), Paris (1974). Tot în acea perioadă urmează cursuri de perfecționare cu maeștri foarte valoroși precum baritonul Gino Bechi, tenorul Anton Dermota, soprana Conchita Bădia, pianistul Erik Werba. Acumularea progresivă a consistentelor experiențe de cunoaștere necesare constituirii și consolidării profilului personalității sale artistice, i-
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în vremurile de odinioară, când compozitorii își scriau operele pentru un anumit interpret, cunoscându-i capacitatea vocală, tehnică și interpretativă, tot astfel Vladimir Școlnic creează sau adaptează creațiile sale pentru un anumit spectacol într-o permanentă și obligatorie conexiune cu interpretul urmărind optimizarea unui efect scontat care să-l pună în valoare pe interpret prin intermediul piesei alese pe de o parte
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
ca gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime, ci să creeze opere japoneze, cântate în japoneză, bazate pe experiența europeană. Acum aproape 100 de ani Japonia s-a deschis către cultura europeană, publicul a devenit tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia își ținuse porțile închise timp de 300 de ani, refuzând contactul cu orice altă cultură. Odată cu deschiderea din epoca Meiji, a început modernizarea țării
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
iar în aprilie a jurizat la Festivalul pentru copii și tineret “Armoniile Dunării” de la Brăila (este clar, orașul nr. 1 în ce privește manifestările muzicale festivaliere!), organizat ca la carte de Romeo Bunea, director al Școlii de muzică din Brăila... Și pentru că tot am vorbit de orașul de la Dunăre, în luna iunie Jolt Kerestely a fost invitat de onoare la ediția a XI-a a Festivalului internațional al muzicilor militare de la Brăila. Festivalul a fost deschis de orchestrele reunite din România, Republica Moldova
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
la selecția națională Eurovision din anul următor, când ocupă locul 3 cu melodia regretatului Dinu Giurgiu, “E doar un joc”. Se clasează pe locul 4 la festivalul de la Mamaia din același an, cu piesa lui Adrian Ordean, “Aș vrea” și tot pe 4 la Eurovision, cu “Prea multe întrebări” (D. Giurgiu). Din acest moment este nelipsită din emisiunile-concurs ale TVR (“3 din 10 pentru un show” - locul 4 în finală cu “Noapte de vară” de Adrian Ordean, “O melodie dintr-o
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
de la ProTV, Tele 7abc, Antena 1, OTV, TV Neptun. Adevărate jaloane profesionale importante sunt prezențele constante din emisiunile “Videomagazin” de la TVR1 (realizatori Gh. E. Marian, Eugen Dumitru) și apoi, timp de ani la rând, din cele semnate de Nicolae Modreanu tot la TVR: “Bună dimineața!”, “Videomagazin”, “Tonomatul de vacanță”, “Seara românilor”. O altă realizatoare binecunoscută de la TVR, Marina Almășan, a ținut s-o aibă deseori invitată în emisiunile sale de mare audiență (“Veniți cu noi pe programul 2”, “Ceaiul de la ora
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
corespunzător propriul produs!). Am scris “amintiri”, pentru că artista a fost prima câștigătoare, pentru România, a “Cerbului de aur”, în 1969, iar în decembrie 1970 s-a stabilit în străinătate: după 44 de ani, impresiile s-au estompat, informațiile suferă, apar tot felul de aberații semnate de necunoscători sau netrăitori ale acelei perioade, așa încât ne-am decis să purcedem la un serial ce va retrasa toată istoria zbuciumată a muzicii ușoare din aceste decenii, prin prisma biografiei artistei, dar și a intersectării
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
s-o postez într-o rază de lumină călătoare. Familia Angelei se mutase de curând în cartierul unde eu mă născusem, Bucureștii Noi, pe cînd ea avea vârsta de 10 ani. Era ca o “floare de colț”, timidă, retrasă, mai tot timpul singură, privindu-ne pe noi, colegii ei, care zburdam, ne jucam nestingheriți lăsând frâu liber simțămintelor, sentimentelor, fără să punem pe cântar vorbele, faptele, fără să răstălmăcim nimic. Așa este copilăria, cel puțin așa era atunci! Angela vorbea puțin
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
acest mister la care totuși nu putea și nu trebuia să participe, în general, un număr foarte mare de oameni, fără Eleusis, sfânta comunitate a tuturor celor care ridică un chip uman către zei s-ar prăbuși în haos”. “Peste tot unde a pătruns tradiția grecească a ființei, modul grecesc de a trăi experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
de Enescu în cheie sensibilă, cu libertăți și episoade repezite, iar în Bourée a avut fluctuații mari de pulsație ritmică, dezechilibre și confuzii în pedalizare. În Sonata a 7-a de Prokofiev a demonstrat valoroase însușiri de temperament și expresivitate, tot pe linia unei atitudini preponderent romantice. Ilia Rașkovski e un alt concurent care nu știe prea bine lucrările de Enescu. Vizibil incomodat de dependența de text, a fost uneori agresiv în episoadele energice, alteori prea liber, neconfigurat în cele lirice
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
Ele se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat în general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de Jos, ci la Cănțălărești, în actuala comună Ștefan cel Mare. De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
cruce, și nu știa că luarea Griviței nu înseamnă luarea Plevnei, și că va sta de strajă multe nopți reci și lungi de-a rândul și că-i vor amorți de frig picioarele-n șanțuri, înainte de căderea Plevnei; cu urechea tot așa de ațintită asculta înfricoșatele împușcături, care pocneau mereu din redută și nici nu se apropiau, nici nu se depărtau. Știa tot așa de bine ca și regele, că dacă turcii ar năvăli, cortul regelui e prea aproape și-ar
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
de-a rândul și că-i vor amorți de frig picioarele-n șanțuri, înainte de căderea Plevnei; cu urechea tot așa de ațintită asculta înfricoșatele împușcături, care pocneau mereu din redută și nici nu se apropiau, nici nu se depărtau. Știa tot așa de bine ca și regele, că dacă turcii ar năvăli, cortul regelui e prea aproape și-ar fi mai-mai cu neputință să-l apere pe rege. Acesta însă nu voia să se-ntoarcă nebiruit. El știa vechea zicală: Pe
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
credea că visul i-a fost trimis ca să-l întărească și să-l mângâie în ceasul de grea cumpănă. Ce se petrecu însă în sufletul lui Stan, când a doua zi văzu iar pe Ștefan în uniforma sa ciudată stând tot pe lângă rege, măsurând cu privirea-i largă câmpul de bătălie și ori de câte ori veneau zburând gloanțele și ghiulelele, ridicând mâna liniștit, parc-ar fi putut să le abată din drum și să-l apere pe prinț, pe care
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
un atac, fără veste pentru prinț, dar va fi fără folos, fii pe pace, tu n-ai să pățești nimic, eu sunt aici și voi nu veți fi bătuți! A doua zi se întâmplă atacul nenorocos, și Stan era încă tot teafăr, cu toate că-l nimerise un glonț și căciula îi era spartă de alte trei gloanțe. El văzuse pe Ștefan în luptă și știa că n-ar să-l ajungă nici o pacoste. În noaptea spre 28 noiembrie, Ștefan răsări deodată în fața
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă de pâine. Prințul părăsi Plevna și porni pe drumul cel mai grozav din viața lui. Ci iarăși văzu Stan, pe Ștefan, mergând călare alături de prinț, și nu se temea. Tot drumul, de la Plevna la Nicopole lângă Dunăre era semănat cu trupuri de prieteni și dușmani, cea mai mare parte însă turci care părăsiseră Plevna hămesiți de foame. Zăceau și ședeau trântiți în șir morții, toți înghețați bocnă, înțepeniți pe loc
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
sau „Brother Louie”! Dar ce este cu adevărat dureros e faptul că la această manifestare care trebuie să fie (transmiterea pe TVR Internațional o impune) o oglindă a artiștilor români de valoare și nu a străinilor (care și așa sunt tot mai palizi), vedetele din România sunt neglijate, marginalizate sau tratate cu câte o firimitură, ca în nefericitul „Prolog”. Unde au fost Luminița Dobrescu, singura triumfătoare de dinainte de ’89 (ea dorea să și acorde un premiu ce-i poartă numele, foarte
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]