22,374 matches
-
orientale (cunoscută ca și "Basarabia"). În august 1940, a avut loc delimitarea frontierelor dintre RSS Moldovenească și RSS Ucraineană (ambele republici sovietice din cadrul URSS). În 1991, odată cu destrămarea URSS, au fost formate noile state Ucraina și Republica Moldova, care au preluat granițele fostelor republici sovietice. Pe 2 septembrie 1990, în zona moldovenească aflată în stânga Nistrului, a fost autoproclamată "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană" (RSSMT), care și-a proclamat unilateral independența la 25 august 1991 sub numele de "Republica Moldovenească Nistreană". La 27
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
este o frontieră internațională, lungă de 631,3 kilometri, care delimitează teritoriile Bulgariei și României. Ea urmează linia Dunării pe o mare parte din parcursul ei. Înființată odată cu proclamarea autonomiei Principatului Bulgariei, în 1878, granița bulgaro-română s-a modificat pe măsură ce Cadrilaterul trecea de la un stat la altul (bulgar până în 1913, română din 1913 în 1940). În cele din urmă, Cadrilaterul a fost atribuit Bulgariei prin Tratatul de la Craiova (1940). În prezent, ea are o lungime
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Frontiera se află în majoritate de-a lungul fluviului Dunărea, din dreptul orașului Bregovo (Bulgaria) până la Silistra (Bulgaria) și Călărași (România). De acolo, fluviul urmează un traseu spre nord, granița fiind stabilită pe uscat până când atinge țărmul Mării Negre între Șabla (Bulgaria) și Mangalia (România). Frontiera româno-bulgară este cuprinsă între localitățile Pristol (județul Mehedinți) și Vama Veche (județul Constanța). Pe acest sector se află 14 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
tratatului de pace cu Ungaria și articolul 2 al tratatului de pace cu România prevăd nulitatea acordului încheiat prin „arbitrajul” de la Viena, din 30 august 1940, și restabilirea frontierei existente la 1 ianuarie 1938 între România și Ungaria. În prezent, granița româno-ungară separă (de la sud la nord) județele maghiare Békés, Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg și județele românești Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare. Frontiera româno-ungară este cuprinsă între localitățile Beba Veche (județul Timiș) și Bercu (județul Satu Mare). Pe acest sector se află 15
Frontiera între România și Ungaria () [Corola-website/Science/319135_a_320464]
-
anul 1939: drumul parcurs de tezaurul Poloniei prin România, pentru a-l pune la adăpost de armatele germane care invadaseră Polonia. La data de 1 septembrie 1939 un tren ce circula pe ruta Berlin - Königsberg oprește în Gara Chojnice de la granița Poloniei cu Germania. Un grup de nemți aflați într-un vagon al trenului deschide focul asupra oamenilor de pe peron și a angajaților gării. Comandantul comandoului german, Untersturmführerul Rudolf Lang (Arkadiusz Bazak), își anunță subordonații că în mai puțin de o
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
promite să se ocupe personal de recuperarea lor. Convoiul se îndreaptă spre Sniatin, precedat de comandoul lui Lang care minează podurile pe care camioanele urmau să treacă. Górski dispune arderea bancnotelor și a acțiunilor pentru a impulsiona deplasarea convoiului spre graniță. Camioanele sunt așteptate la Sniatin de comisarul Munteanu, care adusese două trenuri românești conduse de mecanicii Gheorghe (Mircea Albulescu) și Panait (Valentin Uritescu). Lăzile sunt încărcate în trenul lui Gheorghe, în vagoanele celuilalt tren fiind lăzi identice pline cu cărămizi
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
a fost o frontieră internațională, lungă de 349 kilometri, care a delimitat teritoriile Poloniei și României. Ea a fost stabilită în august 1919 ca fiind granița antebelică dintre Galiția și Bucovina și a existat până în septembrie 1939, când Polonia a fost ocupată de Germania Nazistă și de URSS, iar linia de frontieră a început să separe România de URSS. În anul 1939, ea avea o lungime
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
era majoritar ruteană, cu excepția orașelor care aveau populație poloneză. Armata poloneză a ocupat teritoriul rămas din Galiția, inclusiv orașul Stanislavov (Stanisławów), la mijlocul lunii iulie. În urma reglementării frontierei din august 1919 România a predat Poloniei teritoriile ocupate de ea în Galiția. Granița dintre cele două țări a fost stabilită ca fiind granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
poloneză a ocupat teritoriul rămas din Galiția, inclusiv orașul Stanislavov (Stanisławów), la mijlocul lunii iulie. În urma reglementării frontierei din august 1919 România a predat Poloniei teritoriile ocupate de ea în Galiția. Granița dintre cele două țări a fost stabilită ca fiind granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
din Galiția, inclusiv orașul Stanislavov (Stanisławów), la mijlocul lunii iulie. În urma reglementării frontierei din august 1919 România a predat Poloniei teritoriile ocupate de ea în Galiția. Granița dintre cele două țări a fost stabilită ca fiind granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
iulie. În urma reglementării frontierei din august 1919 România a predat Poloniei teritoriile ocupate de ea în Galiția. Granița dintre cele două țări a fost stabilită ca fiind granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul Prut. După ce parcurge un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord până când se intersectează cu fluviul Nistru. Granița se termină într-un alt
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul Prut. După ce parcurge un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord până când se intersectează cu fluviul Nistru. Granița se termină într-un alt colț unde se intersectează frontierele Poloniei, României și URSS, ultimul punct de frontieră polono-român fiind la vărsarea râului Zbruci în Nistru. În perioada interbelică
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul Prut. După ce parcurge un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord până când se intersectează cu fluviul Nistru. Granița se termină într-un alt colț unde se intersectează frontierele Poloniei, României și URSS, ultimul punct de frontieră polono-român fiind la vărsarea râului Zbruci în Nistru. În perioada interbelică, au funcționat mai multe puncte de trecere a frontierei între Polonia
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
eliberare a Galiției de către ucraineni, la 16 iulie 1919 Armata Ucraineană din Galiția s-a retras din Galiția și a trecut în Republica Populară Ucraineană. Ca urmare a Alianței polono-ucrainene din 1920 s-a încercat să se stabilească râul drept graniță între Polonia și Ucraina. În noiembrie 1920, bolșevicii au obținut o victorie pe malul stâng al râului. După încheierea Tratatului de la Riga (1921), frontiera polono-sovietică a fost stabilită în această zonă, de-a lungul râului Zbruci. Această situație a dăinuit
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
Motorizată a Poloniei (condusă de colonelul Stanisław Maczek, cu un efectiv de aproximativ 1.500 soldați și mai multe tancuri), care lupta împotriva invaziei armatelor sovietice în Polonia, a primit ordinul de a se retrage în Ungaria. Ea a traversat granița cu Ungaria prin Pasul Iablonița, iar soldații au fost internați într-un lagăr de refugiați. Armata ungară și-a transportat echipamentul logistic prin acest pas. În jurul grotei de pe Linia Arpad, s-au desfășurat lupte grele în anul 1944. La 18
Pasul Iablonița () [Corola-website/Science/319191_a_320520]
-
al râului Ceremuș. Are o lungime de 51 km și o suprafață a bazinului de 632 m². Râul se formează la confluența a două râuri: "Pârcălabul" și "Sărata", care izvorăsc din Carpații Orientali. El curge pe direcția sud-nord și formează granița între regiunile ucrainene Ivano-Frankivsk (la vest, raionul Verhovina) și Cernăuți (la est, raionul Putila). Este un râu tipic de munte, cu debite mari de curgere, cu pante de 9-12 m/km. Pe râu se află mai multe praguri cu pante
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
Ucrainei. În trecut, apele sale au fost folosite de plutași pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb. În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei. Între anii 1919-1939, granița între Polonia și România a fost stabilită pe Ceremuș (inclusiv pe afluentul său Ceremușul Alb), care a devenit râu de frontieră.
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb. În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei. Între anii 1919-1939, granița între Polonia și România a fost stabilită pe Ceremuș (inclusiv pe afluentul său Ceremușul Alb), care a devenit râu de frontieră.
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
este o mică hidrocentrală amplasată pe râul Ceremușul Alb din Carpații Orientali. Ea se află pe teritoriul Ucrainei, la granița raioanelor Verhovina (din regiunea Ivano-Frankivsk) și Putila (din regiunea Cernăuți). Ea a fost construită în anul 1950, fiind distrusă de inundații în anii '90 ai secolului al XX-lea. În anul 2009, compania Vinnytsa Novosvit a investit 8,5 milioane
Hidrocentrala Iablonița () [Corola-website/Science/319190_a_320519]
-
Parcul Natural Putna-Vrancea este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Vrancea (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Nistorești, Păulești, Soveja și Tulnici și este străbătută de drumul național DN2L, care leagă localitatea Panciu de Lepșa. a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
cu apa mării care dizolvă calcarul, iar acțiunea valurilor face ca silexul să devină strălucitor. Mai este de notat absența gresiei, spre deosebire de nordul departamentului Seine-Maritime, în zona Dieppe, unde costa este mai puțin înaltă. Mai în nord, înspre Tréport, la granița dintre Normandia și Picardia, găsim cele mai înalte faleze de calcar, ce pot atinge 110 m (90 m la Étretat). La poalele falezelor, se constată prezența grohotișului, ce provine din căderi de bucăți întregi de rocă calcaroasă. Într-adevăr, apa
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
politică, în fiecare din țările vizate ale Europei de Est, care au fost marcate de așa numita perioadă de tranziție ce a surprins trecerea de la un regim totalitar la democrație. Peter Gross este un nume de referință în domeniul de graniță situat între științele comunicării, științele politice, sociologia dezvoltarii, studii internaționale, domeniu consacrat tranziției de la regimuri totalitare la democratii, analizei fenomenelor dezvoltării sociale, proceselor de comunicare interculturale și internaționale și evoluțiilor mass-media din țările Europei Centrale și de Est. Peter Gross
Mass-media și democrația () [Corola-website/Science/319288_a_320617]
-
Amman și 99% din electricitate se obține din energia termică. S-au dezvoltat multe industrii mici - fructe și legume conservate, țigarete, ulei de măsline și săpun. Industria turistică este în dezvoltare. Sunt planificate noi stațiuni de coastă la Aqaba pe granița cu Israelul. Fosfații sunt cele mai importante minerale și produse exportate. Peste 4 milioane de tone se extrag anual. Al doilea minereu important este potasiul din Marea Moartă ( peste 1 milion de tone). Există zăcăminte mici de minereuri de fier
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
aplicare. Sfera de aplicare: Scutiri de TVA: Cota standard de impozitare este de 20%. Cota redusă de 9% se aplică pentru următoarele prestări de servicii: Taxele vamale sunt acele prelevări bănești, percepute de către stat în momentul în care bunurile trec granițele țării (import, export, tranzit) Scutiri de taxe vamale: Baza de impozitare o reprezintă valoarea în vama a mărfurilor. Cotele de impunere sunt prevăzute în tariful vamal. Obiectul impozitului este elementul concret care stă la baza așezării impozitului. El poate fi
Sistemul fiscal român () [Corola-website/Science/319305_a_320634]