21,616 matches
-
de aici denumirea de "stăruitoare". În această ectenie, credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi. Ectenia mărită se numește astfel întrucât cuprinde rugăciunile din Ectenia stăruitoare, subliniate prin cele două rugăciuni de la început: "Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru, să zicem" și "O, Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinților noștri, auzi-ne pe noi și ne miluiește!". Răspunsul la aceste
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
credincioșii cer în rugăciune lucruri care țin de nevoile particulare are fiecăruia, precum și ale întregii Biserici, ale vecinilor, ale țării lor și ale întregii lumi. Ectenia mărită se numește astfel întrucât cuprinde rugăciunile din Ectenia stăruitoare, subliniate prin cele două rugăciuni de la început: "Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru, să zicem" și "O, Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinților noștri, auzi-ne pe noi și ne miluiește!". Răspunsul la aceste rugăciuni, la care se adaugă cele două amintite
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
din Ectenia stăruitoare, subliniate prin cele două rugăciuni de la început: "Să zicem toți, din tot sufletul și din tot cugetul nostru, să zicem" și "O, Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinților noștri, auzi-ne pe noi și ne miluiește!". Răspunsul la aceste rugăciuni, la care se adaugă cele două amintite, se face printr-un singur: "Doamne, miluiește!" în loc de trei, spre deosebire de Ectenia stăruitoare. Această ectenie poate fi "mărită" și cu rugăciuni speciale în vremuri de nevoie, ca de exemplu cu rugăciuni pentru pace în
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
Dumnezeul părinților noștri, auzi-ne pe noi și ne miluiește!". Răspunsul la aceste rugăciuni, la care se adaugă cele două amintite, se face printr-un singur: "Doamne, miluiește!" în loc de trei, spre deosebire de Ectenia stăruitoare. Această ectenie poate fi "mărită" și cu rugăciuni speciale în vremuri de nevoie, ca de exemplu cu rugăciuni pentru pace în timp de război, pentru sănătatea unui enoriaș grav bolnav sau pentru binecuvântarea unei noi căsătorii etc. Ectenia celor adormiți sau "a celor plecați" dintre noi cuprinde rugăciuni
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
Răspunsul la aceste rugăciuni, la care se adaugă cele două amintite, se face printr-un singur: "Doamne, miluiește!" în loc de trei, spre deosebire de Ectenia stăruitoare. Această ectenie poate fi "mărită" și cu rugăciuni speciale în vremuri de nevoie, ca de exemplu cu rugăciuni pentru pace în timp de război, pentru sănătatea unui enoriaș grav bolnav sau pentru binecuvântarea unei noi căsătorii etc. Ectenia celor adormiți sau "a celor plecați" dintre noi cuprinde rugăciuni către Dumnezeu pentru a primi în Împărăția Sa sufletele celor
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
rugăciuni speciale în vremuri de nevoie, ca de exemplu cu rugăciuni pentru pace în timp de război, pentru sănătatea unui enoriaș grav bolnav sau pentru binecuvântarea unei noi căsătorii etc. Ectenia celor adormiți sau "a celor plecați" dintre noi cuprinde rugăciuni către Dumnezeu pentru a primi în Împărăția Sa sufletele celor adormiți și pentru iertarea păcatelor acestora. Aceasta poate fi inclusă în Ectenia mărită, mai ales când au loc înmormântări sau în Sâmbăta morților (și în oricare sâmbătă în care se
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
sau în Sâmbăta morților (și în oricare sâmbătă în care se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
care se face pomenirea morților) sau pentru cei de curând adormiți; dar aceasta nu va fi rostită într-o zi a Învierii Domnului (în perioada pascală și duminica). Ectenia catehumenilor cuprinde rugăciuni ale credincioșilor ortodocși pentru catehumenii Bisericii. În aceste rugăciuni, credincioșii se roagă lui Dumnezeu să îi călăuzească pe catehumeni în călătoria lor către "lumina credinței" ortodoxe. Ectenia catehumenilor se găsește în Sfânta Liturghie și este urmată imediat de prima ectenie a credincioșilor. Cea dintâi a credincioșilor este cea după
Ectenie () [Corola-website/Science/318186_a_319515]
-
ale anului bisericesc creștin. Pe parcursul perioadei care urmează unor sărbători mai importante, sărbătoarea continuă, în plan liturgic, un număr de zile, până la când i se face odovania (încheierea). În viața liturgică, această prăznuire (sărbătorire) prelungită se reflectă în cântările și rugăciunile Bisericii, care păstrează tema sărbătorii până la încheierea praznicului. Pentru majoritatea sărbătorilor care au o perioadă de prăznuire prelungită se face și o înainte prăznuire. a începe în ziua de după sărbătoarea propriu-zisă și se încheie în ziua în care se face
Dupăprăznuire () [Corola-website/Science/318217_a_319546]
-
(în greacă: "Apodeipnon"; în slavonă: "Povocherniya"; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie. Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
(în greacă: "Apodeipnon"; în slavonă: "Povocherniya"; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie. Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict, la începutul secolului al
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
Pargoire și Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută. În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puțin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia. Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit și fixat forma Pavecerniței pentru Răsărit, așa cum Sfântul Benedict a făcut pentru Apus, totuși a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului Ciprian și a Sfântului Clement din Alexandria, în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniței. Pavecernița are două forme distincte: Pavecernița mică și Pavecernița mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
de la Vecernie. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele anteprăznuiri, odovanii și zile din perioada Penticostarului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniță. Pavecernița se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiții, îndeosebi printre ruși, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârșitul Pavecerniței. În zilele noastre la Muntele Athos dar și la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârșitul Pavecerniței, toți cei prezenți se
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
zile speciale (cum sunt unele anteprăznuiri, odovanii și zile din perioada Penticostarului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniță. Pavecernița se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiții, îndeosebi printre ruși, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârșitul Pavecerniței. În zilele noastre la Muntele Athos dar și la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârșitul Pavecerniței, toți cei prezenți se închină moaștelor și icoanele din
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
sâmbătă, Pavecernița poate fi slujită ca de obicei. Slujba Pavecerniței mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), Doxologia mică, Crezul de la Niceea, canonul urmat de "Cuvine-se cu adevărat", Trisaghion, Troparul zilei, "Doamne, miluiește" (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul. După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie și închinarea la icoane și la moaște. Pavecernița
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
poate fi slujită ca de obicei. Slujba Pavecerniței mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), Doxologia mică, Crezul de la Niceea, canonul urmat de "Cuvine-se cu adevărat", Trisaghion, Troparul zilei, "Doamne, miluiește" (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul. După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie și închinarea la icoane și la moaște. Pavecernița mare este
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), Doxologia mică, Crezul de la Niceea, canonul urmat de "Cuvine-se cu adevărat", Trisaghion, Troparul zilei, "Doamne, miluiește" (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul. După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie și închinarea la icoane și la moaște. Pavecernița mare este o slujbă de pocăință care se slujește în
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
și închinarea la icoane și la moaște. Pavecernița mare este o slujbă de pocăință care se slujește în următoarele zile: Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecernița mare are porțiuni care sunt cântate de cor iar în timpul Postului Mare este spusă Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, împărțit în patru părți, de luni până joi câte una. În Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
Efrem Sirul cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, împărțit în patru părți, de luni până joi câte una. În Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineață a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniței mici este folosită ca Rugăciune de seară. Pavecernița Mare este compusă din trei părți, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniți să ne-nchinăm...": "Prima parte"' "Partea a doua"' "Partea
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
al Sfântului Andrei Criteanul, împărțit în patru părți, de luni până joi câte una. În Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineață a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniței mici este folosită ca Rugăciune de seară. Pavecernița Mare este compusă din trei părți, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniți să ne-nchinăm...": "Prima parte"' "Partea a doua"' "Partea a treia"'
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineață a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniței mici este folosită ca Rugăciune de seară. Pavecernița Mare este compusă din trei părți, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniți să ne-nchinăm...": "Prima parte"' "Partea a doua"' "Partea a treia"'
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
În seara de dinaintea ceremoniei, candidatul trebuie să participe la Vecernie și, după o cină ușoară, începe să se pregătească pentru bucuria euharistiei. În acest timp, el nu trebuie să fie deranjat de alte persoane, ci să-și petreacă timpul în rugăciune și pregătindu-se pentru tundere. Candidații căsătoriți trebuie să se abțină de la relații conjugale în această perioadă. Ei trebuie să se spovedească fie după vecernie, fie în timpul utreniei din ziua tunderii. În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
pe capul candidatului pentru a primi Sfântul Duh. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire își mărturisește lucrarea Sfântului Duh spunând la unison "Vrednic este!" (în greacă 'Axios'). Episcopul dă veșmintele sfinte proaspătului preot, care, apoi, primește Sfânta Împărtășanie și spune o rugăciune specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui seminar. Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. Veșmintele neliturgice
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
sfințită de preoții Bisericii, ori de câte ori este nevoie, după invocarea Duhului Sfânt asupra ei. Puterea lucrătoare a aghiazmei și un alt temei al ei sunt amintite de pericopa Apostolului care se citește atunci (Evr., 2, 11-18), ca și de ectenia și rugăciunea de sfințire. In Apostol se spune că (Hristos) "Cel ce sfințește, și cei ce se sfințesc (credincioșii), dintr-Unul sunt toți; de aceea nu se rușinează să-i numească pe ei frați" (2, 11). Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne-a
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]