21,846 matches
-
desemnează atitudinea celor cărora nu le pasă de altceva) sau în spațiul semiprivat al micii tale comunități izolate rezidențial, tolerezi diferența Celuilalt, o diferență oarecum imaterială, prezentă numai în formele sale pitorești și în spațiul public (mâncarea „etnică”, defilarea carnavalescă, târgul de artizanat, bâlciul pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul recunoașterii necondiționate a diferenței este orizontul etic ultim, așa cum face, într-un scurt eseu recent
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
între modernism și Art Deco, acesta din urmă destul de consistent prezent în epocă; arhitectura "maură/ florentină" ca fenomen atipic, de succes), avem reprezentarea caleidoscopică a unor orașe care se străduiau, mai cu seamă în vechiul regat, să părăsească starea de târg spre a și-o însuși pe aceea de metropolă (occidentală). într-un stat care se străduia să devină unul unitar și național, așadar centralizat, probabil că nu este lipsit de interes să urmărim cum acest întreit portret este de găsit
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
acolo: Piacentini (la clădirea Senatului Universității din Roma), sau Michelucci 22. Și, ca și piețele lui Piacentini, planul de urbanism al Bucureștilor din 1935, la care lucrase floarea arhitecturii și urbanismului românești, preconiza rescrierea din temelii a structurii urbane a târgului medieval proliferat acromegalic care erau, sunt încă, Bucureștii. Intervențiile majore în țesutul urban medieval, considerat "haotic" (din perspectiva unui regim de ordine și control societal totalitar) urmăreau un proces de upgrading urbanistic: "îndreptarea" rețelei stradale, monumentalizarea edificiilor autorității statale așezate
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
se acordă, prin grația împărătesei Ecaterina a II-a, gradul de colonel, iar după retragerea din armată este înnobilat cu titlul de cneaz și primește în dar o moșie pe malul drept al Bugului. Aici întemeiază, cu fratele său, Nicolae, târgul Kantakuzinka, unde își va trăi ultimii ani în tihnă și reculegere, făcând lecturi din vasta-i bibliotecă și redactând memorii. Vocația spătarului C. a fost politica, literatura socotind-o o simplă „petrecere dă vreme”. Format în ambianța culturală a Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
acțiunii era tipograful Valentin Hurduc, de la Casa Scânteii. Același Valentin Hurduc dăduse foc, în aprilie 1987, la ora 05:40 dimineața, "Arcului de Triumf" din placaj ridicat la intrarea în Complexul Expozițional din Piața Scânteii în cinstea lui Ceaușescu. Complexul Târgului Internațional București actualul ansamblu Romexpo are o istorie absolut emblematică pentru anii aceia: construit la începutul anilor '60 pentru a celebra încheierea colectivizării agriculturii, corpul central avea capacitatea simbolică de 11000 de persoane, cifra mitologică a țăranilor uciși la reprimarea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
speculațiile lexicale. El nu investighează întâmplări paradoxale sau inexplicabile, ci încearcă să inoculeze mister unor fapte absolut banale. Partea cu adevărat rezistentă din aceste culegeri o constituie proza fantastică, halucinantă, la granița dintre vis și realitate, cum ar fi povestirea Târgul cel mare, ce amintește prin detalii și atmosferă de La hanul lui Mânjoală, nuvela lui I.L. Caragiale, precum și Descântecele, poem de factură folclorică, unde se încearcă valorificarea stilistică a stratului primar al mitului. Capacitatea de a pendula între universuri și stiluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți; poporul mai ales, nu voia să audă de "legea nouă"" (p. 235). Găsim în acest citat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
găsește prelungirea în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem întrebarea unde își găsesc loc sentimentele, iubirea, prețuirea, respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg, femeia este conștientă că a devenit un bun, dar se multumește cu acest statut, atât timp cât poate trage foloase de pe urma lui, este o percepție profund materialistă, de unde sentimentalismele și gingășia specific feminine au dispărut. Probabil că Chaucer o considera personajul său
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din punct de vedere moral în aparență, nu este total malefică, bunătatea și cinstea, virtutea și onoarea își mai găsesc încă loc, chiar dacă firav, alături de elementele pur profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întărește. Cornelia Emilian n-a făcut deloc dezinteresat această activitate; dimpotrivă și o dovadă sunt chiar cărțile pe care le publică în 1893 cu marile ei realizări de teamă ca lumea să nu le treacă sub tăcere și ca dulce târgul Ieșilor să nu fie scos din circuitul mondial al ideilor socialiste. O energie impresionantă, într-adevăr. Dar, când pui în cumpănă Premiul Academiei Române, de 7.500 lei, pentru cea mai bună carte de literatură a momentului, un premiu care ar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mănăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mănăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă - era soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! - Veronica petrecea multe zile în plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mănăstiri - fie pe la căsuțele lăsate de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e bun pentru negustorie. Când mergi cu marfa la târg, tragi cu grebluța și o mulțime de cumpărători vin. Aripa de liliac, și așa dacă o porți lângă tine, e bună de dragoste. Ca să-ți meargă bine într-o casă să îngropi un liliac sub prag." 277 Stăpân peste foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
religia îi poate oferi un refugiu în fața absurdității strivitoare a vieții. Nu este vorba însă de religia profesată de una sau alta dintre confesiunile creștine, ci de acea atitudine existențială pe care i-o inspiră viața lui Iisus. Într-un târg din Galiția, intră într-o librărie și găsește o singură carte pe care s-o cumpere. Este Scurta explicație a Evangheliei a lui Tolstoi. O citește de nenumărate ori și o poartă tot timpul asupra lui. În această carte găsește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
semnat de toți cei cinci membrii ai Cabalei. Autorii memoriilor apocrife nu ezită să declare decizia regelui englez drept un act de înaltă trădare:„Prin aceasta, regele Angliei a devenit dependent și a beneficiat de pensia oferită de Franța. [...] Acest târg corupt dintre Carol și Ludovic...“ Tot la sfaturile celor cinci membrii ai Cabalei, Anglia a încheiat o alianță cu Portugalia, în vederea eliberării sale de sub coroana spaniolă, iar această alianță a fost întărită prin căsătoria regelui cu infanta Portugaliei, Catherine de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în care erau înghesuite bijuteriile sale prețioase[...] fugara ajunge pe terasă verde de frică, jurându-și că nu va merge mai departe[...] Traversează podul pe jos la primele sclipiri ale zorilor, sub privirile mirate ale țăranilor care se duceau la târg, și care credeau că se află într-o escapadă amoroasă. Se simte total întinerită în fața acestui dispreț nostim și râde: «Mă iau drept o doamna de companie!»“ După evadare reușește să strângă o armată cu care pornește un atac împotriva
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-lea este sexualitatea sa. În lucrarea intitulată Homosexuality and Civilization, Crompton de Louis povestește cum regele, deși ținea cont extrem de mult de protocolul curții, avea gusturi mai puțin întâlnite la regii acelor timpuri: creștea mazăre pentru a o vinde la târg sau învățase să împăneze carnea de vită. Viața sa capătă o altă conotație în momentul în care îl cunoaște pe Luynes, cel care îi va deveni iubit, consilier și prieten apropiat.„ Când Ludovic al XIII-lea îl întâlnește pe Luynes
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
familiaritatea [dintre el și Cinq Mars, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epocă, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe Doamna de Hautefort ». Ludovic se va conforma acestei condiții sine qua non. Familiaritatea face repede loc confesiunii venind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cernîșevski). Nu se utilizează semnul Întrebării după propoziții interogative indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În măreția codrului, aduce Înfiorări pe chipurile lor trudite” (M. Sadoveanu); - se despart prin virgulă substantivele În cazul vocativ: „Am trei copii, Costică!” (I.L. Caragiale), „Deșteaptă-te, române!”; - după interjecții se pune virgulă: „Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?” (I. Creangă). Observație După interjecție se poate pune, așa cum am văzut, și semnul exclamării. Când interjecțiile sunt urmate de un substantiv cu care formează În rostire o unitate, nu se pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de iarmaroc, care apare ocazional, cu reclame în versuri, impresii, descrieri, poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca s‐au publicat: detalii despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]